Un moldovean din Anenii Noi cultivă cinci hectare de coarne altoite. Fructele ajung în Polonia, Germania și Statele Unite

Mai tot ce strânge din livada sa, de aproape cinci hectare, merge în străinătate, în Polonia, Germania sau Statele Unite.

Un moldovean din Anenii Noi cultivă coarne altoite: Unde exportă roada

Iurie Stratan, un gospodar din satul Crețoaia, Anenii Noi, este printre primii fermieri din Republica Moldova, care a început să cultive cornul altoit. În anii buni, omul ridică o recoltă de aproape 20 de tone de coarne. Afacerea lui Iurie Stratan ar putea obține certificarea internațională, transmite Jurnaltv.md.

Livada lui Iurie Stratan e relativ tânără – puțin peste 20 de ani. Împreună cu soția Olga, agricultorul și-a dorit să producă ceva mai rar întâlnit pe piața locală. La început a fost greu, dar cu răbdare și sârguință a reușit. Peste trei ani, omul a avut prima recoltă.

IURIE STRATAN, agricultor din Anenii Noi: „De fapt, a parvenit ideea de a păstra cât se poate mai mult o colecție bună de corn. Noi avem aici 23 de soiuri, dintre care 11 sunt soiuri galbene, iar cornul galben este o noutate pentru foarte mulți amatori de corn.”

O parte din soiuri, agricultorul a adunat-o pe meleagurile noastre, iar pe unele le-a adus din regiuni mai îndepărtate.

IURIE STRATAN, agricultor din Anenii Noi: „Au fost colectate din toate regiunile de unde se cultivă, asta e Crimeea și Asia. Acesta galben a fost mai mult adus din Azerbaidjan. Restul – din Georgia. O parte – din Ucraina, din Grădina botanică.”

Mai mult de jumătate din recolta de coarne a lui Iurie Stratan merge în țările din Occident.

IURIE STRATAN, agricultor din Anenii Noi: „Noi o livrăm din livadă, nu comercializăm la piețe.Și vin comercianții care o iau pentru export în Europa. Cel mai mult ajunge în stare uscată, adică ei îl procesează mai departe. Statele Unite preferă să fie în stare înghețată, în amestec cu alte fructe moldovenești.”

Iurie și Olga Stratan implementează acum cerințele Global GAP și Global GRASP, privind siguranța alimentului, sănătatea şi bunăstarea lucrătorilor, și protecția mediului ambiant. Pentru aceasta, fermierul trebuie să îndeplinească anumite condiții.

În acest an, agricultorul a obținut o recoltă de circa opt tone de coarne. Reportajul video poate fi urmărit aici.

Clienții unor restaurante vor fi taxați dacă nu mănâncă tot din farfurie. Câți bani vor trebui să plătească

Administratorul unui restaurant din Viena, Austria, a decis să introducă o regulă conform căreia clienții care nu mănâncă tot din farfurie vor fi taxați. Aceasta regulă a fost adoptată și de un bar din Elveția.

Este vorba despre restaurantul cu specific chinezesc Lucky Wok, de tip „All you can eat (n.r. – mănânci cât poți), care se află în cartierul Florisdorf din Viena. Clienții care își umplu în exces farfuria și nu termină mâncarea sunt nevoiți să plătească o taxă în valoare de 2 euro.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția, relatează Blick.

Restaurantul atrage atenția asupra acestui lucru în meniul său: „Atenție! Vă cerem înțelegere! Se vor percepe 2 euro pentru fiecare farfurie rămasă neterminată!”, este scris vizibil pe prima pagină a meniului.

„Dar cine se uită la meniul unui restaurant unde mănânci cât poți?”, s-a întrebat un client după ce o chelneriță l-a atenționat.

„Dacă oaspeții nu își termină mâncarea, atunci este o risipă completă”, a precizat conducerea Lucky Wok. Abordarea „nu este în niciun caz intenționată ca hărțuire”, au explicat proprietarii localului.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția. Acesta percepe o taxă de 5,1 euro clienților care nu termină ce au în farfurie.

„Eu am învățat că mâncarea este valoroasă, nu o arunci!”, a explicat proprietarul Salman Ghauri, care a crescut în India. „Este foarte important să tratezi mâncarea cu respect. Întotdeauna îmi avertizez clienții de trei ori și oamenii înțeleg asta. Farfuriile se întorc aproape întotdeauna goale”, a spus el.

Johannes Hahn consideră că Moldova poate deveni membră a UE până în 2030

Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, este convins că Republica Moldova poate deveni membră a UE până în anul 2030.

Oficialul european a făcut această declaraţie răspunzând joi la întrebările jurnaliştilor în cadrul unei vizite la Chişinău, transmite infotag.md.

„Bineînţeles (Moldova poate deveni membră a UE până în 2030 – „I”). Mai este încă de lucru, dar trebuie să spun că „însoţesc” Moldova de mai bine de un deceniu, am văzut „ascensiuni şi declinuri”, dar acum văd doar o tendinţă pozitivă…. Mai este încă de lucru, dar dacă se face la timp, putem începe negocierile reale şi atunci totul este posibil…. Sunt mai mult decât sigur că totul este posibil”, a spus oficialul.

Hahn este încrezător că Moldova va reuşi să facă munca necesară şi să obţină aprobarea Consiliului UE pentru a putea începe negocierile oficiale. El a spus că „temele” pe care Moldova trebuie să le facă se referă la sistemul de justiţie şi la respectarea principiilor statului de drept.

Moldovenii care au muncit în Spania vor putea beneficia de pensii

Moldovenii care au muncit în Spania vor avea dreptul să solicite diferite tipuri de pensii și indemnizații precum pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaş.

Moldovenii care au muncit în Spania vor putea beneficia de pensii

Acordul în domeniul securității sociale între cele două țări, semnat la Madrid pe 21 iulie 2022, va intra în vigoare pe 1 iunie curent, transmite ziar.md.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională.

„Pentru a beneficia de pensii și alte prestații sociale prevăzute de acordurile internaţionale în domeniul securităţii sociale la care R. Moldova este parte, persoanele îndreptățite vor depune o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau la instituția competentă a celuilalt stat contractant”, a notat MMPS.

Informații cu privire la țările cu care R. Moldova a încheiat Acorduri de securitate socială, tipurile de prestații stabilite și instituțiilE responsabile de implementarea acestora din partea celuilalt stat contractant, pot fi găsite aici. Totodată, informații utile pentru lucrătorii migranți sunt disponibile pe pagina CNAS, la rubrica Relaţii internaţionale.

Conform datelor oficiale, în prezent în Spania sunt stabiliți circa 22 mii de cetățeni ai R. Moldova. Țara noastră a încheiat acorduri de securitate socială cu 18 țări: Republica Austria, Republica Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Italia, Letonia, Grecia, Spania, dintre care 17 sunt deja în vigoare.

Summitul G20: S-a ajuns la un consens privind războiul din Ucraina
Articolul anterior
Nouă poduri peste Prut între România și Republica Moldova. Cât va costa construcția și modernizarea acestora
Articolul următor