Putin amenință Finlanda: Noi nu aveam trupe acolo, acum vom avea

09/04/2024

News

După ce Finlanda a devenit, anul acesta, cea mai nouă membră a NATO, preşedintele rus Vladimir Putin a amenințat recent că va staționa din nou trupe în apropierea graniței cu această ţară.

Putin amenință Finlanda: Noi nu aveam trupe acolo, acum vom avea Imagine simbol

Până de curând, relaţiile dintre cele două state, care se învecinează pe o lungime de peste 1.300 de kilometri, erau „pur şi simplu perfecte”, din punctul de vedere al lui Vladimir Putin. Acum, însă, de când nordicii se bucură de protecția aliaților din NATO, preşedintele rus ameninţă că va desfăşura trupe la graniţă, transmite adevarul.ro.

„În general, am avut relații ideale cu Finlanda. Pur și simplu perfecte. Nu aveam nicio pretenție una față de cealaltă, în special teritorială, ca să nu mai vorbim de alte domenii. Nici măcar nu aveam trupe, am îndepărtat toate trupele de acolo, de la granița ruso-finlandeză. Chiar și așa, Finlanda a aderat la NATO. Asta au decis. Noi nu aveam trupe acolo, acum vom avea”, a spus Vladimir Putin într-un interviu acordat luna trecută agenției de presă de stat RIA.

Momentan, Finalanda nu s-a arătat foarte îngrijorată, pentru că, dacă Rusia vrea să pună în practică ameninţările, trebuie să aibă la dispoziție o mulțime de trupe. Iar Rusia pur și simplu nu are.

„Rușii nu vor avea resursele necesare pentru a construi infrastructura, a produce noi arme grele și a recruta un număr considerabil de forțe la granița noastră înainte de anii 2030”, a declarat generalul-maior în retragere Pekka Toveri, fost șef al serviciilor de informații militare finlandeze și recent ales membru al parlamentului finlandez.

„Finlanda este un mediu operațional foarte solicitant, așa cum au învățat sovieticii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Sovieticii îl numeau «operațiuni în zona de mlaștină-pădure» și necesită o pregătire și un echipament special, pe care ei nu îl au”, a continuat el

Într-adevăr, cea mai mare parte a zonei de frontieră a Finlandei este complet sălbatică, ceea ce nu este potrivit pentru o luptă mecanizată modernă.

În plus, este evident că Rusia suferă mult la capitolul oameni, pentru că, la doar câteva luni după invazia sa la scară largă în Ucraina, şi-a transferat acolo trupele staționate în apropierea graniței finlandeze. Putin susține că au fost îndepărtate în semn de prietenie cu Finlanda, dar adevăratul moriv este că nu dispune de forţele militare necesare.

„Încă mai au Brigada 138 de pușcași motorizați a Gărzilor Separate în Kamenka, la aproximativ 50 de kilometri de granița finlandeză. Dar garnizoana este destul de goală, fără trupe pregătite de luptă, pentru că toate sunt în Ucraina. Și toate cele cinci brigăzi din apropierea noastră erau la jumătate de efectiv deja înainte de război”, a explicat Pekka Toveri de ce momentan finlandezii nu au motive de îngrijorare.

Și, chiar dacă şi ministrul rus al Apărării, Serghei Shoigu, a făcut declaraţii belicoase atunci când Finlanda a aderat la NATO, nicio trupă nu a fost redistribuită la granița finlandeză.

Rusia nu mai are soldaţi

Rusia nu reuşeşte să recruteze atâţia soldaţi cât are nevoie pentru războiul din Ucraina, deşi a înrolat până şi deţinuţii din penitenciare şi a apelat şi la mercenarii paramilitari ai Grupului Wagner.

Vladimir Putin, care a declarat la sfârșitul anului trecut că Rusia avea 617.000 de soldați în Ucraina, vrea să crească și mai mult forțele armate ale țării. Dar este greu să susții o forță de 600.000 de oameni în Ucraina când dimensiunea totală a forțelor armate ale Rusiei este de 1,15 milioane.

Poate că nu este surprinzător faptul că, în decembrie anul trecut, Putin a ordonat ca forțele armate să crească la aproximativ 1,32 milioane; cam în aceeași perioadă, Serghei Shoigu a sugerat că acestea ar trebui să crească la 1,5 milioane până în 2026.

Aşadar, politicienii finlandezi își pot permite să privească, deocamdată, cu detaşare, ameninţările lui Vladimir Putin.

„Dar riscul unei agresiuni rusești va rămâne, deoarece pare puțin probabil ca Rusia să se schimbe în mod fundamental în viitorul apropiat. Problemele de recrutare militară ale unui adversar sunt pur și simplu noroc, iar norocul nostru nu va dura. Acesta este motivul pentru care Finlanda și Suedia au fost înțelepte să adere la NATO”, a declarat Pekka Toveri.

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent, iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.