Mai multe partide au ascuns cheltuieli de peste 20 de milioane de lei

Cheltuieli politice ascunse – discrepanțe de ordinul milioanelor de lei. Promo-LEX a estimat peste 20 mil. de lei drept cheltuieli neraportate de 25 de formațiuni politice – ceea ce a constituit 36% din totalul cheltuielilor raportate la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru anul 2023, informează unica.md cu referire la un comunicat al PROMOLEX.

”Acest lucru, potrivit experților Promo-LEX, subliniază necesitatea sporirii eforturilor CEC pentru supravegherea și controlul eficient al finanțării politice și electorale. Datele se conțin în Raportul „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2023”, care a fost prezentat de către Asociația Promo-LEX.


Ce cheltuieli au raportat partidele politice?
Pentru anul 2023, din 61 de partide politice înregistrate, 23 au raportat cheltuieli de „zero” lei, în timp ce 33 de partide au raportat cheltuieli de aproape 57 mil. de lei. Cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate pentru programe dedicate tinerilor și femeilor (24%) – cheltuieli impuse de cadrul legal în cazul formațiunilor politice care beneficiază de alocațiile de la bugetul de stat. Au urmat ca pondere cheltuielile pentru campanii electorale (21%), retribuirea muncii (19%) și locațiunea și întreținerea sediilor (13%).
Din totalul cheltuielilor raportate, 87% au fost acoperite din alocațiile de la bugetul de stat, în timp ce restul de 13% au provenit din alte surse (link la articolul cu sursele de venit). Cele mai mari cheltuieli au fost raportate de PAS (39%), urmat de PSRM (20%), PSDE (10%), PN (8%) și PPPDA (7%).


Cheltuielile neraportate estimate de Promo-LEX
Promo-LEX a estimat cheltuielile neraportate ale partidelor politice pentru anul 2023 pe baza monitorizării activităților politice și comparării acestora cu cheltuielile declarate la CEC. Diferențele dintre estimările Promo-LEX și informațiile prezentate la organul electoral sunt semnificative.


O bună parte din cheltuielile neraportate și estimate de către Promo-LEX se referă la costurile operaționale. Pentru 2023, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de minimum 3.631.102 lei, cele mai mari fiind atribuite ex-PPȘ/Echipa Ilan Șor (1.443.893 lei), PSRM (614.098 lei) și PAS (441.713lei) pentru locațiunea și întreținerea sediilor. La acest aspect, Promo-LEX a constatat că unele partide au raportat cheltuieli pentru locațiune sau întreținere a sediilor, însă nu au raportat și deținerea unor sedii. În alte situații, deși unele partide au raportat că dețin sedii, nu au raportat și cheltuieli pentru locațiune și/sau întreținerea acestora.


La capitolul retribuirea muncii, partidele politice au raportat cheltuieli de personal, fără a raporta și personalul implicat și invers, au raportat personalul, însă nu și cheltuielile destinate angajaților. Cheltuielile neraportate estimate pentru retribuirea muncii personalului au fost de minimum 1.260.000 lei, majoritatea fiind atribuite ex-PPȘ/Echipa Ilan Șor (860.000 lei).

Pentru deplasările peste hotare au fost estimate cheltuieli neraportate de minimum 121.287 de lei, cele mai multe fiind pentru PSRM (61.970 lei), urmat de PVE (35.280 lei) și PAS (19.837 lei).
Cheltuielile neraportate pentru combustibili și transport au fost estimate la minimum 1.740.201 lei, cele mai mari fiind pentru ex-PPȘ/Echipa Ilan Șor (1.521.980 lei).


Promovare de milioane de lei neraportate
Evenimentele publice organizate de către partidele politice au avut costuri de milioane de lei. În total, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de minimum 9.360.762 lei, cele mai mari fiind pentru ex-PPȘ/Echipa Ilan Șor (8.619.541 lei).


Aceeași situație se regăsește și în cazul unor cheltuieli ale formațiunilor politice pentru presă și materiale promoționale. Aici sumele neraportate ajung la 4 mil. de lei și, la fel, cele mai mari fiind atribuite pentru ex-PPȘ/Echipa Ilan Șor (2.489.280 lei), PSRM (1.239.775 de lei) și PR (146.686 de lei).
În cazul producției și difuzării spoturilor publicitare, cheltuielile neraportate au fost de minimum 253.512 lei, cele mai mari fiind pentru PSRM (64.738 lei).

În total, Promo-LEX a estimat cheltuieli neraportate de minimum 20.374.484 lei pentru anul 2023, cele mai mari fiind atribuite ex-PPȘ/Echipa Ilan Șor. Din punct de vedere al destinației, cele mai multe cheltuieli neraportate au fost pentru organizarea evenimentelor de promovare politică, urmate de presă și materiale promoționale și locațiunea/întreținerea sediilor .

Raportul privind „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2023” poate fi accesat aici.

În perioada 26 iulie 2016 – 31 martie 2025, Asociația Promo-LEX implementează programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate”, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). În cadrul acestui proiect, Asociația și-a propus monitorizarea finanțării partidelor politice, în speță, prin prisma observării și estimării costurilor activităților desfășurate de acestea, precum și a raportării finanțelor partidelor către organul mandatat – CEC.”, se arată în comunicatul PROMOLEX.

Târg de cariere, la Chișinău. Mii de locuri de muncă puse la dispoziție

ANOFM organizează joi, 19 septembrie 2024, Târgul Locurilor de Muncă, între orele 10:00-14:00, la Palatul Republicii (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari,16), scrie tvrmoldova.md.

La Târg  sunt invitate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv refugiații din Ucraina, unde 60 angajatori vor oferi peste  3000 locuri de muncă libere. Cu studii sau fără, cu experiență sau fără, fiecare va găsi oferta potrivită, precizează un comunicat al ANOFM.

În cadrul evenimentului  angajatorii, care activează în diferite ramuri ale economiei: servicii, comerț, transport și depozitare, industria prelucrătoare, sănătate și asistență socială, administrare publică și asigurări sociale obligatorii, construcții  vor prezenta ofertele de muncă libere.

Persoanele aflate în căutarea  unui  loc de muncă vor negocia direct cu angajatorii privind locurile de muncă libere și condițiile de ocupare a lor, vor prezenta angajatorilor CV-ul şi vor stabili interviuri de angajare.

Direcția generală ocuparea forței de muncă municipiul Chişinău va pune la dispoziție celor prezenți la Târg, informația a peste 6000 oferte de muncă libere înregistrate în baza de date și va acorda servicii de intermediere.

Nouă din zece părinți din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp

Nouă din zece părinți și îngrijitori din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp: rezultatele studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează vaccinarea copiilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF. Lideri de opinie, experți în domeniul sănătății și membri ai comunității s-au adunat marți, 17 septembrie, în cadrul unui eveniment public pentru a analiza și discuta provocările și soluțiile legate de vaccinare.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului.

Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare.

Cea mai mare influență asupra părinților în decizia de a-și vaccina copiii o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întodeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, atunci când vine vorba de vaccinare, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile în sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

„Astăzi, datorită Programului Național de Imunizare, a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Cu toate acestea, chiar dacă  înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87%  în Republica Moldova. Deci avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății Angela Paraschiv.

În cadrul unui panel de discuții, moderat de directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, jurnaliști, medici și membri ai societății civile au abordat soluțiile pentru schimbarea comportamentelor legate de vaccinare, venind cu recomandări și propuneri inclusiv pentru eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor în acest domeniu. Toate soluțiile discutate se vor regăsi într-un Plan de intervenții de lungă durată de schimbare socială și comportamentală în imunizare, integrat în Programul Național de Imunizare 2023-2027.

Menționăm că Studiul este unul transversal, realizat prin intermediul rețelei de cercetare colaborativă a echipei Euro Health Group, al Biroului de Țară al UNICEF în Moldova și al echipei CIVIS, sub supravegherea Biroului Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani care locuiesc în Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Grădina Zoologică din Chișinău își reia programul obișnuit pentru vizitatori

Grădina Zoologică din Chișinău anunță revenirea la programul său normal de funcționare începînd din această săptămînă, conform declarației administratorului Roman Crețu, anunță Noi.md.

Astfel, luni va fi zi sanitară, iar vizitatorii nu vor avea acces în această zi pe teritoriu.

„Totodată, odată cu scurtarea zilei, vom reduce treptat timpul de vizitare a Grădinii Zoologice. Dacă ziua se va scurta mai rapid decît ne așteptăm, programul de vizitare va fi ajustat în consecință,” a precizat Roman Crețu. Începînd cu data de 1 noiembrie, programul de vizitare a Grădinii Zoologice va fi limitat pînă la ora 17:00. Reprezentanții Grădinii Zoologice își așteaptă vizitatorii să se bucure de timpul petrecut în acest loc.

Maia Sandu s-a întâlnit cu locuitorii a două sate din raionul Florești
Articolul anterior
Vremea se schimbă! Meteorologii au emis Cod Galben de instabilitate atmosferică pentru această seară
Articolul următor