O nouă nișă de afaceri în Moldova apărută în urma unei provocări: Soluție bună pentru producătorii locali

Pistilul de fructe: o nouǎ nişǎ de afaceri. Cum este să cultivi fructe și legume, dar să nu le poți vinde pe toate, văzându-le cum se usucă și nu îndulcesc pe nimeni? De ani de zile, Viorica Verlan din satul Pîrîta, raionul Dubăsari, a fost martoră a acestei provocări cu care se confruntă producătorii locali, cărora le oferea servicii de contabilitate. Atunci i-a venit ideea de a lansa o afacere cu pistil, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În căutarea mai multor informații și perspective, a aflat despre Ludmila Castraveț din Criuleni, antreprenoare cu opt ani de experiență în domeniul producției de pistil. Liudmilei i-a fost greu la început, fiindcă atunci piața nu era pregătită pentru deserturi naturale și neobișnuite. Dorința ei de a produce dulciuri sănătoase a devenit și mai puternică odată cu apariția nepoților săi, când a observat lipsa alternativelor sănătoase pe piața locală, într-o țară altfel abundentă în fructe și pomușoare. A fost nevoie totuși de ceva timp pentru a „fabrica” pistilurile și a le promova prin vânzări directe, considerând nișa redusă de consumatori. 

„Visam la produse noi, sănătoase, fără aditivi și zahăr adăugat și am început să produc pistiluri din fructe și pomușoare. Unora le-au plăcut, altora mai puțin. Am realizat că acesta este un produs care nu se vinde ca pâinea caldă, ci are un segment de piață specific. Afacerea mea se dezvolta lent și din cauza prețului relativ înalt al produsului; nu toată lumea își putea permite. Acum, mai mulți oameni le cumpără, pentru că beneficiile depășesc costurile”, spune Ludmila.

Viorica a vizitat de câteva ori unitatea de producție a Liudmilei, observând numărul de angajați implicați, procedurile de depozitare a fructelor, tehnicile de curățare și ambalare a produsului final. Procesul de producție al Liudmilei include tehnologii pentru ambalarea atât a loturilor mici pentru consumatorii individuali, cât și a cantităților mai mari, potrivite pentru export sau restaurante.

„Am fost profund impresionată de minuțiozitatea și de dedicarea față de calitate la fiecare pas al procesului de producție. De la selecția și depozitarea atentă a fructelor până la tehnicile moderne de curățare și ambalare, totul are loc cu o precizie și grijă deosebită. M-a inspirat motivația echipei de a livra produse de cea mai înaltă calitate, potrivite atât pentru piața internă, cât și pentru export”, spune Viorica.

Pistilul din fructe – beneficii atât pentru sănătate, cât și pentru buget

Pistilul din fructe este produs și consumat la nivel global de secole. Prin uscarea piureului de fructe pentru a obține o consistență asemănătoare cu cea a unei fâșii, culturile timpurii au reușit să creeze o gustare portabilă și durabilă care ajută la conservarea excesului de fructe, mai ales în timpul sezonului de recoltare.

În Moldova, producția de pistil este în prezent o industrie în expansiune care valorifică producția unei mari varietăți de fructe, inclusiv mere, prune și pomușoare. În plus, gospodăriile din Moldova au o tradiție veche de uscare a fructelor ca metodă de conservare, adesea producând pistil în condiții casnice.

Procesul modern de producție începe cu selectarea fructelor proaspete și coapte, care sunt apoi spălate, curățate de coajă și de sâmburi. Fructele sunt amestecate până ating consistența unui piure omogen, la care se pot adăuga îndulcitor și suc de lămâie. Piureul este întins uniform pe tăvi acoperite cu hârtie de copt sau pe tăvile unui deshidratator și uscat în cuptor sau în deshidratatorul de alimente, devenind o gustare sănătoasă, fără conservanți și ingrediente artificiale.

Lansarea unei afaceri de la zero

Înarmată cu cunoștințe valoroase și un plan de afaceri bine pus la punct, Viorica a participat la un concurs de idei de afaceri organizat de PNUD și Japonia și a obținut astfel echipament de bază, modern și eficient energetic în valoare de 20.000 USD pentru a înființa o unitate de producție: deshidratator, un cuptor, precum și mese din oțel inoxidabil.

Ludmila a beneficiat și ea de sprijin pentru afaceri din partea Guvernului Japoniei prin PNUD. Ea a primit echipament pentru eliminarea sâmburilor din cireșe, caise și alte fructe, precum și un aparat care separă pulpa de sâmburi, fiind utilizată și pentru a face piure din fructe, cum ar fi mere și prune. Cu ajutorul său, pot fi eliminați și cei mai mici sâmburi, cum ar fi cei de la căpșuni și zmeură. Din fondurile japoneze, Ludmila a achiziționat, de asemenea, o mașină de spălat fructe, un transportor de sortare și o mașină de ambalare pentru fructele uscate.

„Acest sprijin este foarte important pentru afacere. Întreprinderile mici, în special cele dezvoltate de femei în zonele rurale, au nevoie vitală atât de sprijin financiar, cât și informațional pentru a putea prospera. Ne simțim încurajate să ne îmbunătățim productivitatea, competitivitatea și durabilitatea, fie că este vorba de un start-up sau de o afacere cu experiență”, spune antreprenoarea.

„Dacă ne unim forțele și folosim echipamente complementare, putem asigura produselor noastre un loc pe piață”

Acum, Ludmila și Viorica au același parcurs în afaceri.

„Ludmila este foarte activă la târguri și mă întreabă periodic despre progresul procesului nostru de producție și echipare, deoarece există cerere atât pe plan local, cât și internațional. Odată ce intrăm pe piață, trebuie să livrăm calitatea și cantitățile convenite,” explică Viorica.

Ambele femei antreprenoare fac parte din același micro-cluster turistic – „Inima Nistrului” – înființat cu sprijinul PNUD și al Elveției pentru a facilita specializarea inteligentă a economiilor locale. Viorica a fost aleasă ca manageră a clusterului turistic, care include 52 de membri.

„Nu suntem în competiție, obiectivul nostru este să colaborăm și să exportăm volume mari de producție de înaltă calitate. Echipamentele performante necesită investiții semnificative, dar dacă ne unim forțele și folosim echipamente complementare, putem asigura pentru produsele noastre un loc pe piață și continuitatea afacerii. Implicarea într-o astfel de afacere pe cont propriu, mai ales cu ambiții de export, poate fi foarte dificilă”, spune Viorica Verlan.

În prezent, în timp ce Viorica planifică să deschidă un restaurant și o brutărie adiacentă unității sale de producție, Ludmila depune eforturi pentru a stabili parteneriate cu rețele locale de supermarketuri și pentru a certifica producția, astfel încât să poată exporta în Uniunea Europeană. Între timp, micro-clusterul a ajutat-o să identifice un nou partener de afaceri, pentru a testa o nouă linie de pistil din coarne de pădure și pepene verde.

Târg de cariere, la Chișinău. Mii de locuri de muncă puse la dispoziție

ANOFM organizează joi, 19 septembrie 2024, Târgul Locurilor de Muncă, între orele 10:00-14:00, la Palatul Republicii (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari,16), scrie tvrmoldova.md.

La Târg  sunt invitate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv refugiații din Ucraina, unde 60 angajatori vor oferi peste  3000 locuri de muncă libere. Cu studii sau fără, cu experiență sau fără, fiecare va găsi oferta potrivită, precizează un comunicat al ANOFM.

În cadrul evenimentului  angajatorii, care activează în diferite ramuri ale economiei: servicii, comerț, transport și depozitare, industria prelucrătoare, sănătate și asistență socială, administrare publică și asigurări sociale obligatorii, construcții  vor prezenta ofertele de muncă libere.

Persoanele aflate în căutarea  unui  loc de muncă vor negocia direct cu angajatorii privind locurile de muncă libere și condițiile de ocupare a lor, vor prezenta angajatorilor CV-ul şi vor stabili interviuri de angajare.

Direcția generală ocuparea forței de muncă municipiul Chişinău va pune la dispoziție celor prezenți la Târg, informația a peste 6000 oferte de muncă libere înregistrate în baza de date și va acorda servicii de intermediere.

Nouă din zece părinți din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp

Nouă din zece părinți și îngrijitori din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp: rezultatele studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează vaccinarea copiilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF. Lideri de opinie, experți în domeniul sănătății și membri ai comunității s-au adunat marți, 17 septembrie, în cadrul unui eveniment public pentru a analiza și discuta provocările și soluțiile legate de vaccinare.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului.

Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare.

Cea mai mare influență asupra părinților în decizia de a-și vaccina copiii o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întodeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, atunci când vine vorba de vaccinare, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile în sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

„Astăzi, datorită Programului Național de Imunizare, a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Cu toate acestea, chiar dacă  înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87%  în Republica Moldova. Deci avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății Angela Paraschiv.

În cadrul unui panel de discuții, moderat de directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, jurnaliști, medici și membri ai societății civile au abordat soluțiile pentru schimbarea comportamentelor legate de vaccinare, venind cu recomandări și propuneri inclusiv pentru eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor în acest domeniu. Toate soluțiile discutate se vor regăsi într-un Plan de intervenții de lungă durată de schimbare socială și comportamentală în imunizare, integrat în Programul Național de Imunizare 2023-2027.

Menționăm că Studiul este unul transversal, realizat prin intermediul rețelei de cercetare colaborativă a echipei Euro Health Group, al Biroului de Țară al UNICEF în Moldova și al echipei CIVIS, sub supravegherea Biroului Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani care locuiesc în Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Grădina Zoologică din Chișinău își reia programul obișnuit pentru vizitatori

Grădina Zoologică din Chișinău anunță revenirea la programul său normal de funcționare începînd din această săptămînă, conform declarației administratorului Roman Crețu, anunță Noi.md.

Astfel, luni va fi zi sanitară, iar vizitatorii nu vor avea acces în această zi pe teritoriu.

„Totodată, odată cu scurtarea zilei, vom reduce treptat timpul de vizitare a Grădinii Zoologice. Dacă ziua se va scurta mai rapid decît ne așteptăm, programul de vizitare va fi ajustat în consecință,” a precizat Roman Crețu. Începînd cu data de 1 noiembrie, programul de vizitare a Grădinii Zoologice va fi limitat pînă la ora 17:00. Reprezentanții Grădinii Zoologice își așteaptă vizitatorii să se bucure de timpul petrecut în acest loc.

O tehnologie de anestezie care va revoluționa medicina
Articolul anterior
Gabriel Nebunu, jignit și umilit de profesorii de la Colegiul „Ștefan Neaga”. Ce dezvăluiri a făcut artistul
Articolul următor