O asistentă a dezvăluit cele mai mari regrete ale pacienților aflați pe patul de moarte

O femeie de 58 ani din Constanța a câștigat daune în valoare de 50 de mii de euro la CEDO, după ce medicii au diagnosticat-o greșit cu cancer. Aceste daune trebuie plătite de Spitalul Județean Constanța. Ăn anul 2008, femeia a descoperit că are un nodul și a mers la Spitalul Județean Constanța pentru investigații amănunțite, scrie presa română.

Medicii i-au spus că are cancer. După 2 ani, pacienta a aflat că diagnosticul a fost pus greșit și a dat spitalul în judecată. Au urmat 14 ani de procese cu audieri și, în cele din urmă, femeia a hotărât să meargă la CEDO, unde a și câștigat. Acum, magistrații Tribunalului Constanța au decis ca Spitalul Județean Constanța și medicul care a pus diagnosticul să-i plătească pacientei despăgubiri în valoare de 50.000 euro.

În urmă cu câțiva ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că România a încălcat dreptul la libertate și siguranță (art. 5 CEDO) și dreptul la respectarea vieții private și de familie (art. 8 CEDO), prin obligarea a două persoane la internare forțată într-un spital de psihiatrie.

În septembrie 2011, două persoane au fost oprite pe stradă de către un echipaj de poliție de proximitate care le-a cerut să se legitimeze. Cei doi au refuzat și au lovit polițiștii. S-a deschis un dosar penal pentru ultraj și tulburarea liniștii publicii. În cursul urmăririi penale s-a făcut evaluarea lor psihiatrică. Medicii legiști au stabilit că cei doi sufereau de tulburări persistente delirante și că au comis faptele imputate fără discernământ.

Un om de știință de top din SUA susține că a descoperit dovezi ale existenței unei vieți de apoi, în urma studiilor care au implicat milioane de pacienți. Cu toții au avut experiențe apropiate de moarte, scrie adevarul.ro.

Potrivit doctorului Sam Parnia, profesor în cadrul Universității din New York, pacienții care sunt resuscitați după ce li se oprește inima povestesc frecvent că au retrăit „fiecare moment din viața lor”.

El susține că este deosebit de remarcabil faptul că aceștia își retrăiesc amintirile nu numai din propria lor perspectivă, ci și ca și cum ar privi prin ochii altor persoane.

Se crede că aceste fenomene, care au fost o sursă de fascinație atât pentru medici, cât și pentru public timp de zeci de ani, apar atunci când oamenii sunt „morți” clinic și este extrem de puțin probabil să supraviețuiască.

Dr. Parnia a realizat timp 30 de ani de cercetări care au implicat milioane de oameni pentru a evalua unde se termină viața și unde începe moartea.

„Multe milioane de oameni din întreaga lume au trecut prin această fază timpurie a morții și au fost readuși la viață. Am studiat acest lucru la multe mii de oameni folosind multe metode științifice diferite. În mod incredibil, [pacienții] raportează în mod constant că, deși din perspectivă exterioară se pare că nu există conștiință și că ar trebui să fie morți, în interior trec printr-o nouă experiență. Ei simt că propria lor conștiință, propria lor personalitate, devine brusc vastă și devine mai lucidă și mai ascuțită. Ei sunt capabili să adune informații despre ceea ce li se întâmplă, în timp ce medicii și asistentele încearcă să îi resusciteze”, susține dr. Parnia.

Ceea ce este cu adevărat remarcabil, susține cercetătorul, este că, în această stare, ei încep apoi „să retrăiască fiecare moment din viața lor, fiecare interacțiune pe care au avut-o cu alții – nu numai din propria lor perspectivă, ci și din experiența și perspectiva celeilalte persoane”.

„De exemplu, dacă au făcut ceva care a rănit pe cineva, retrăiesc exact aceeași durere pe care a avut-o cealaltă persoană. Dacă au făcut ceva care a provocat fericire în alte persoane, retrăiesc aceeași fericire”, afirmă cercetătorul.

Experiențele de a vedea și auzi lucruri în timp ce sunt în moarte clinică au o bază științifică.

Creierul încă mai funcționează, după ce inima s-a oprit

De ani de zile, studiile au arătat că creierul uman încă funcționează normal pentru o perioadă foarte scurtă de timp după ce inima se oprește, deși pare să își fi încetat activitatea la scanările regulate.

Cercetările au arătat, de asemenea, că, în timpul resuscitării, creierul încă mai poate avea explozii sporadice de activitate, chiar și după o oră fără oxigen.

Astfel de descoperiri au determinat unii medici să solicite o revizuire a practicii standard conform căreia oamenii ar trebui declarați morți după trei-cinci minute de privare a creierului de oxigen, deoarece acești pacienți ar putea, teoretic, să fie resuscitați.

„Nimic din toate acestea nu este așa cum ne așteptam să fie. Nu ar fi trebuit să fim capabili să inversăm moartea. Nu trebuia să investigăm ce se întâmplă dincolo de moarte. Noi doi nu ne putem aminti mai mult de o fracțiune din viața noastră, dacă ni s-ar cere. Și totuși, în moarte, e ca și cum tot ce a fost înregistrat în viață iese la iveală ca un aisberg. Brusc, îți evaluezi întreaga viață prin prisma moralității și a eticii”, spune dr. Parnia.

Oamenii au povestit pentru publicația citată despre experiențe extracorporale, cum ar fi „vederea unor lumini strălucitoare la capătul unui tunel sau întâlnirea cu rude decedate”.

Alții, între timp, și-au amintit, de asemenea, că au văzut „viață de apoi cerească”.

În timp ce încă se explorează dovezile că ceva se întâmplă în creier după moartea clinică, motivul exact pentru care atât de mulți oameni au experiențe similare rămâne un subiect de dispută între experți.

Unii teoretizează că, pe măsură ce creierul suferă aceste schimbări, „frânele” sistemului se eliberează, ceea ce deschide percepția noastră către „experiențe incredibil de lucide și vii ale amintirilor stocate din viața noastră”.

Totuși, aceasta este doar o teorie, iar alți experți o contestă.

Tinerii sub 16 ani din Australia nu vor mai putea accesa reţelele de socializare, a declarat joi prim-ministrul Anthony Albanese, promiţând să ia măsuri drastice împotriva firmelor de tehnologie care nu reuşesc să protejeze tinerii utilizatori, scrie stirileprotv.ro.

„Aceasta este (o măsură) pentru mame şi taţi. Reţelele de socializare fac mult rău copiilor şi am decis să pun capăt acestui lucru”, a declarat el reporterilor, potrivit AFP.

Albanese a anunţat viitoarea legislaţie în septembrie, dar nu era clar la acel moment dacă aceasta se va aplica copiilor cu vârsta de 14 sau 16 ani.

Giganţii tehnologici şi platformele de reţele de socializare vor fi responsabili pentru a se asigura că utilizatorii au vârsta potrivită, a subliniat Albanese, mai degrabă decât părinţii care sunt „îngrijoraţi la culme de siguranţa online a copiilor lor”.

„Responsabilitatea nu va aparţine părinţilor sau tinerilor. Nu vor exista sancţiuni pentru utilizatori”, a adăugat el.

Propunerile anterioare de a introduce o limită de vârstă pentru reţelele de socializare s-au bucurat de un sprijin bipartizan larg în Australia.

Albanese de la Partidul Laburist a declarat că noile legi vor fi prezentate liderilor statelor şi teritoriilor australiene în această săptămână, înainte de a fi prezentate Parlamentului la sfârşitul lunii noiembrie.