Strategia UE de pregătire a populației pentru război: Fiecare cetățean trebuie să aibă provizii pentru trei zile

26/03/2025

News

Fiecare cetățean european ar trebui să își facă rezerve suficiente de alimente pentru a fi autosuficient timp de cel puțin 72 de ore în caz de criză, avertizează Comisia Europeană, potrivit unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire, obținut de POLITICO. Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei, prezintă măsurile miercuri, scrie digi24.ro.

„În caz de întreruperi extreme, perioada inițială este cea mai critică”, se arată în document, care prezintă posibile scenarii, de la război la atacuri cibernetice, boli mortale și inundații cauzate de schimbările climatice. La cinci ani de la primele carantine din pandemia Covid-19 și trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, iar cu dezastre naturale și șocuri financiare ca riscuri constante, planul vine într-un moment în care Europa trece de la o criză la alta. „Niciuna dintre marile crize din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată”, se arată în document. „Europa nu-și poate permite să rămână reactivă”.

Vicepreședintele executiv al Comisiei, Roxana Mînzatu, urmează să prezinte strategia miercuri. Mesajul ei este „repară-ți acoperișul cât timp soarele strălucește”, a declarat aceasta pentru POLITICO înainte de publicare, adăugând că obiectivul Comisiei este „să ajute indivizii la nivel de gospodărie”. Potrivit proiectului de 17 pagini, strategia ar trebui să „creeze o UE sigură și rezilientă, cu capacitățile necesare pentru a anticipa și gestiona amenințările și pericolele, indiferent de natura sau originea lor”. Acesta include oferirea de îndrumări țărilor membre pentru „acoperirea stocării proviziilor esențiale, planificarea crizelor, disponibilitatea adăposturilor, măsuri pentru asigurarea accesului la resurse critice de sol și spațiu”, potrivit propunerii. La doar câteva săptămâni după ce Europa a publicat prima sa strategie de apărare, planul de pregătire a populației afirmă că este „o chestiune de urgență” pentru UE și țările sale să își consolideze pregătirea în toate sectoarele.

Pregătirea pentru război este o prioritate. Deși nu aduce noi inițiative de apărare, strategia propune un model de gestionare a crizelor inspirat de țările din Europa de Nord, unde întreaga societate — de la cetățeni la afaceri și guverne — este implicată. Planul Comisiei se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care a prezentat propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii UE pentru război și apărarea civilă.

Conflictele geopolitice pot apărea atât în formă virtuală, cât și sub forma unor ofensive militare. Europa ar trebui să fie mai bine pregătită pentru atacuri cibernetice, se arată în proiect. De la începutul războiului din Ucraina, Rusia și-a intensificat activitatea în spațiul cibernetic, inclusiv atacarea infrastructurilor critice, cum ar fi rețelele energetice. În special, flancul estic al Europei a experimentat o creștere a atacurilor cibernetice.

China, Iran și Coreea de Nord vizează, de asemenea, în mod constant guvernele occidentale, companiile și alte instituții cheie. Atacurile hibride și cibernetice sponsorizate de stat au devenit o „caracteristică permanentă a realității de astăzi”, argumentează documentul.

Una dintre propunerile-cheie este înființarea unui „sistem european de alertă cibernetică”, despre care Comisia spune că ar îmbunătăți detectarea amenințărilor în Europa și conștientizarea situației. De asemenea, propune formarea digitală și sprijinirea țărilor care doresc să adere la UE, și solicită o mai mare utilizare a diplomației cibernetice și o cooperare mai bună cu NATO.

„UE trebuie să promoveze cooperarea între organizațiile publice și private din sectoare strategice, cum ar fi securitatea cibernetică, asigurându-se că nevoile forței de muncă și oferta educațională sunt aliniate”, se menționează în proiect.

Pregătirea nu se referă doar la potențiale conflicte create de om, a spus Mînzatu. „Este vorba și despre modul în care reacționăm la inundații; am văzut ce s-a întâmplat în Spania”, care a suferit anul trecut de pe urma unor inundații catastrofale, ucigând sute de oameni.

Multe persoane nu știu ce să facă în fața dezastrelor naturale, a spus Mînzatu. „Toate aceste tipuri de crize necesită un set de abilități de bază, o anumită înțelegere și cunoștințe despre ce trebuie făcut mai întâi,” a adăugat ea.

Comisia propune o strategie de stocare la nivelul UE pentru a consolida accesul la resurse critice, inclusiv pentru răspunsul în situații de urgență și dezastre, măsuri de contracarare medicale, materii prime critice, echipamente energetice și, eventual, alimente și apă. Strategia va combina rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile țărilor membre, potrivit raportului. De asemenea, va prezenta o strategie de sprijin pentru măsurile medicale împotriva amenințărilor la adresa sănătății publice completată de stocuri de urgență propuse în Actul privind medicamentele critice.

Comisia dorește să își consolideze coordonarea răspunsului la crize, prin crearea unui „centru de coordonare a crizelor”, bazându-se pe actualul Centru de Coordonare a Răspunsurilor de Urgență (ERCC). Centrul se va concentra pe anticiparea și gestionarea consecințelor crizelor în toate sectoarele, oferind sprijin pentru gestionarea crizelor serviciilor principale și monitorizând răspunsul general la crize.

În timp ce unele țări din UE doresc să își concentreze investițiile pe apărare, altele consideră că problemele legate de schimbările climatice sunt mai importante. Mînzatu a argumentat că aceste două aspecte sunt două fețe ale aceleiași monede. „Nu poți avea apărare, nu poți avea o Europă verde fără pregătire, și nu poți avea pregătire ignorând ambițiile și țintele verzi ale [UE],” a spus ea.

Acces mai flexibil la fonduri UE

Comisia propune o revizuire a instrumentelor financiare pentru răspunsul la crize pentru a se asigura că mecanismele de finanțare a crizelor sunt scalabile și pot fi adaptate la riscurile și crizele în evoluție. Executivul intenționează, de asemenea, să integreze pregătirea în investițiile externe ale UE, inclusiv prin intensificarea implementării proiectelor de adaptare la schimbările climatice și de reziliență în țările partenere.

Pentru a solidifica aceste măsuri, Comisia ia în considerare un nou pachet legislativ care să stabilească standarde și obiective de pregătire pe termen lung, măsurabile. „Comisia va evalua necesitatea și fezabilitatea unei Legi a pregătirii UE pentru a întări reziliența funcțiilor vitale ale societății prin stabilirea unor standarde comune și a unor obiective pe termen lung, măsurabile”, se arată în document.

Pregătirea și securitatea vor fi „integrate și generalizate” în legislația, politicile și programele europene, conform documentului, care listează 30 de acțiuni-cheie sub șapte teme, cum ar fi cooperarea civilă-militară, cooperarea public-privată și pregătirea populației.

O anexă a proiectului enumeră aproximativ 60 de acțiuni-cheie care urmează să fie implementate în următorii doi ani, inclusiv intensificarea monitorizării știrilor false, evaluarea nivelului de pregătire în serviciile financiare și integrarea pregătirii în programele școlare, toate programate pentru acest an.

Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, depistate în vama Leușeni

La pista de control intrare în țară a postului vamal Leușeni, pentru efectuarea verificărilor de specialitate, s-a prezentat un mijloc de transport de model „Volkswagen Crafter”, ce se deplasa din Germania, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un conațional în vârstă de 25 de ani, a comunicat funcționarilor vamali că transportă doar bunuri personale.

În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat, printre bagajele personale au fost depistate ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, în cantități comerciale, tăinuite în scopul transportării ilicite.

Mărfurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional.

Mesajul soțului Evgheniei Guțul din fața Curții de Apel Chișinău: ”Suntem alături de ea”

Soțul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, Artiom Guțul, a declarat că familia sa îi transmite soției multă putere și sprijin în contextul procesului în care aceasta este implicată, scrie stiri.md.

Guțul a subliniat că, indiferent de evoluția evenimentelor, familia va rămâne alături de soția sa, exprimându-și „speranța că judecătorii vor acționa cu umanitate”, transmite Știri.md.

„Vrem ca soția mea să fie acasă astăzi. O așteptăm cu toții, toată lumea este îngrijorată. Întreaga lume urmărește procesul care se desfășoară, un proces pe care îl considerăm ilegal”, a declarat Artiom Guțul.

El a mai menționat că copiii lor, în special cel mic, sunt îngrijorați și simt absența mamei.

Totodată, Artiom Guțul a transmis un mesaj autorităților, exprimându-și convingerea că persoanele implicate în proces vor răspunde pentru acțiunile lor.

„Vor răspunde pentru tot în fața poporului și a Moldovei”, a încheiat acesta.

De menționat că susținătorii Evgheniei Guțul s-au adunat în fața Curții de Apel Chișinău, acolo unde astăzi va fi examinat apelul bașcanului împotriva arestului preventiv.

Bașcana a fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Oamenii legii susțin că bașcanul ar fi încercat să se eschiveze de la urmărirea penală.

La 28 martie, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile într-un alt dosar, fiind acuzată de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și falsificarea unor documente în scopul sprijinirii campaniei sale electorale. Evghenia Guțul respinge acuzațiile și se declară nevinovată. În același timp, ea a făcut apel la președintele rus, Vladimir Putin, să utilizeze tot arsenalul și să intervină pentru eliberarea sa.

Pe data de 1 aprilie a avut loc o altă ședință de judecată în cauza în care Guțul este învinuită de finanțarea ilegală a partidelor sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, unde Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins cererea procurorilor privind arestul preventiv al Evgheniei Guțul pentru 30 de zile.