Summit-ul de la Paris. Emmanuel Macron a vorbit la telefon cu președintele Trump înainte de începerea reuniunii

Președintele francez Emmanuel Macron găzduiește, joi, 27 martie, la Paris un nou summit centrat pe Ucraina, dar întrebarea care rămâne nerezolvată este: poate Europa, cu Franța în frunte, să sprijine Kievul aflat în plin război, în condițiile în care Statele Unite se retrag treptat?

UPDATE 14:03 Suedia se angajează să „consolideze poziția Ucrainei” prin sprijin militar și prin accelerarea reînarmarii acesteia, scrie adevarul.ro.

„Obiectivul Suediei rămâne acela de a întări poziția Ucrainei, în special prin sprijinul militar, care trebuie consolidat de urgență ”, a declarat pe X prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care participă la summitul aliaților Kievului de la Paris.

Cu câteva ore mai devreme,Kristersson anunțase lansarea „cel mai mare plan de reînarmare militară al Suediei de la Războiul Rece” , având ca scop creșterea cheltuielilor pentru apărare la „aproape 3,5% din PIB-ul [țarii] până în 2030” .

Premierul britanic Keir Starmer, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron au purtat scurte discuții înainte de începerea summitului „coaliției celor dispuși”, care s-a deschis la Palatul Élysée cu puțin timp înainte de ora 12.00.

” Europa știe să se apere. Trebuie să dovedim asta „, a scris președintele ucrainean pe Telegram .

UPDATE 13:30 Presa franceză a relatat că președintele Emmanuel Macron a vorbit cu președintele american Donald Trump „înaintea” reuniunii de astăzi . Citând o sursă de la Palatul Élysée , Le Monde și France24 au relatat că discuția a avut loc după întâlnirea de aseară dintre Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. SUA nu participă la summitul de astăzi.

UPDATE 12.30 Premierul britanic Keir Starmer, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron au purtat scurte discuții înainte de începerea summitului „coaliției celor dispuși”, care s-a deschis la Palatul Élysée cu puțin timp înainte de ora 12.00.

” Europa știe să se apere. „Trebuie să dovedim asta „, a scris președintele ucrainean pe Telegram .

UPDATE 12:08 Premierul britanic Keir Starmer a denunțat joi ”promisiunile goale” ale președintelui rus Vladimir Putin privind un posibil acord de încetare a focului în Ucraina, în vreme ce aliații Kievului se reunesc la Paris în cadrul așa-numitei ”coaliții a celor dornici!, informează AFP.

”Spre deosebire de președintele (ucrainean) Volodimir Zelenski, Putin a arătat că nu este un jucător serios în aceste discuții de pace. Se joacă cu încetarea focului naval convenit în Marea Neagră, în ciuda participării cu bună-credință a tuturor părților, în timp ce continuă să provoace atacuri devastatoare asupra poporului ucrainean. Promisiunile lui sunt goale”, a acuzat liderul laburist britanic, care participă la reuniunea de la Paris.

UPDATE Președintele interimar Ilie Bolojan a fost primit de omologul său francez, Emmanuel Macron, la summitul pentru Ucraina, de la Paris.

Întrebat joi care este principalul scop al acestui summit și la ce progrese ne putem aștepta, Ilie Bolojan a spus: „Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Și, deci, România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții.”

La întâlnire ar urma să participe, pe lângă liderii „coaliției celor dispuși”, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Vom finaliza activitatea cu privire la sprijinul pe termen scurt pentru armata ucraineană, la apărarea unui model sustenabil şi durabil de armată ucraineană pentru a preveni invaziile ruseşti şi apoi la garanţiile de securitate pe care armatele europene le pot oferi”, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute președintele francez Emmanuel Macron despre summitul de astăzi.

Într-un discurs din 5 martie, Macron a declarat că Franța și Europa trebuie să se pregătească pentru a face față amenințărilor rusești, chiar și fără sprijinul Americii. „În fața acestei lumi periculoase, a rămâne spectator ar fi o nebunie”, a spus președintele Franței.

La 26 martie, Macron a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari). „Trebuie să continuăm să oferim sprijin imediat Ucrainei – este necesar pentru a susține rezistența”, a declarat Macron, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Palatul Elysee. Pachetul include rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană, rachete pentru avioane Mirage, vehicule blindate, muniție și alte echipamente militare.

Macron depune mult efort pentru a plasa Franța în prim-planul apărării europene, cu speranța că va conduce apărarea continentului. Totuși, eforturile sale diplomatice nu au dat încă roade vizibile, iar Europa nu a reușit să formuleze un plan concret pentru reînarmare, trimiterea de pacificatori în Ucraina sau adoptarea unei poziții unificate față de o Americă din ce în ce mai agresivă.

Dorinta Franței pentru o Europă independentă în fața amenințărilor externe

În ultimele săptămâni, președintele Macron a arătat o dorință tot mai mare de a consolida sprijinul pentru Ucraina și de a reconstrui apărarea europeană, încă puternic dependentă de Washington. Franța a înțeles „că este necesar să se colaboreze cu parteneri din afara Uniunii Europene, pentru a crea o masă critică de state care să poată dezvolta o abordare comună a apărării Europei”, a declarat Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO pentru Provocările de Securitate Emergente.

Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la  Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, depistate în vama Leușeni

La pista de control intrare în țară a postului vamal Leușeni, pentru efectuarea verificărilor de specialitate, s-a prezentat un mijloc de transport de model „Volkswagen Crafter”, ce se deplasa din Germania, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un conațional în vârstă de 25 de ani, a comunicat funcționarilor vamali că transportă doar bunuri personale.

În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat, printre bagajele personale au fost depistate ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, în cantități comerciale, tăinuite în scopul transportării ilicite.

Mărfurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional.

Mesajul soțului Evgheniei Guțul din fața Curții de Apel Chișinău: ”Suntem alături de ea”

Soțul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, Artiom Guțul, a declarat că familia sa îi transmite soției multă putere și sprijin în contextul procesului în care aceasta este implicată, scrie stiri.md.

Guțul a subliniat că, indiferent de evoluția evenimentelor, familia va rămâne alături de soția sa, exprimându-și „speranța că judecătorii vor acționa cu umanitate”, transmite Știri.md.

„Vrem ca soția mea să fie acasă astăzi. O așteptăm cu toții, toată lumea este îngrijorată. Întreaga lume urmărește procesul care se desfășoară, un proces pe care îl considerăm ilegal”, a declarat Artiom Guțul.

El a mai menționat că copiii lor, în special cel mic, sunt îngrijorați și simt absența mamei.

Totodată, Artiom Guțul a transmis un mesaj autorităților, exprimându-și convingerea că persoanele implicate în proces vor răspunde pentru acțiunile lor.

„Vor răspunde pentru tot în fața poporului și a Moldovei”, a încheiat acesta.

De menționat că susținătorii Evgheniei Guțul s-au adunat în fața Curții de Apel Chișinău, acolo unde astăzi va fi examinat apelul bașcanului împotriva arestului preventiv.

Bașcana a fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Oamenii legii susțin că bașcanul ar fi încercat să se eschiveze de la urmărirea penală.

La 28 martie, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile într-un alt dosar, fiind acuzată de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și falsificarea unor documente în scopul sprijinirii campaniei sale electorale. Evghenia Guțul respinge acuzațiile și se declară nevinovată. În același timp, ea a făcut apel la președintele rus, Vladimir Putin, să utilizeze tot arsenalul și să intervină pentru eliberarea sa. 

Pe data de 1 aprilie a avut loc o altă ședință de judecată în cauza în care Guțul este învinuită de finanțarea ilegală a partidelor sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, unde Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins cererea procurorilor privind arestul preventiv al Evgheniei Guțul pentru 30 de zile.

Associated Press: Franța propune staționarea trupelor europene de-a lungul Niprului sau într-o țară vecină a Ucrainei pentru a descuraja Rusia
Articolul anterior
Grosu, despre Plahotniuc: Geografia deplasării acestui personaj devine mai mică
Articolul următor
Close menu