Gastrita, acută sau cronică, este o inflamaţie a mucoasei stomacului cauzată şi exacerbată, în special, de neglijarea regulilor sănătoase în alimentaţie şi stilul de viaţă vicios.
În ce mod nerespectarea regimului alimentar regulat şi a meselor la ore fixe poate să conducă la boli de stomac?
Mâncatul la ore fixe, conform unui orar stabil, determină organele aparatului digestiv să îşi formeze însele un ritm propriu de activitate. Altfel spus, în ajun de ora mesei, sau la anumite ore (lucru individual, în funcţie de programul alimentar al fiecăruia), tractul digestiv se pregăteşte în mod reflex pentru funcţia de digestie, secretând sucurile digestive agresive gastrice, intestinale, pancreatice, dar care în lipsa mesei, adică a bolului alimentar, îşi găsesc drept ţintă de acţiune mucoasa stomacului şi a duodenului, producând în acest mod leziunile ei erozive. În plus, are de suferit în acest caz inclusiv funcţia pancreasului, a vezicii biliare şi a ficatului, adaptate şi ele să funcţioneze după acelaşi orar. Dr. Petru Scerbacov, medic gastroenterolog, profesor, şeful secţiei de endoscopie al CCŞP din Moscova afirmă că ,,nerespectarea unui orar alimentar constant’’ este un factor important în apariţia bolilor aparatului digestiv. Dar – nu e tot!
Iată cauzele ce pot fi pe deplin evitate, dar care duc negreşit la apariţia bolilor de stomac:
• Regimul alimentar dezordonat, fără orar stabil, anularea frecventă a micului dejun, cina nocturnă;
• Predilecţie în alimentaţie pentru bucate piperate, uscate, de consistenţă dură necruţătoare mecanic, fierbinţi sau reci;
• Mâncatul în grabă, mestecarea deficitară a hrănii;
• Alimentare inadecvată – hrana trebuie consumată fracţionat, în cantităţi mici, de obicei de mărimea palmei fiecăruia în farfurie;
• Mesele rare şi abundente – nutriţioniştii recomandă două gustări în zi, la două ore după dejun şi prânz, lucru care evită inclusiv îngrăşarea şi susţine paradoxul: cei care mănâncă mai rar se îngraşă mai des şi mai rapid.
• Includerea în hrană a alimentelor încărcate cu E-uri şi aditivi sintetici, aromatizatori, coloranţi, care au acţiune nocivă proinflamatoare, cresc aciditatea gastrică, crează condiţii pentru înmulţirea Helicobacter pylori, bacterie implicată în apariţia gastritelor şi a ulcerului, sensibilizează alergic sistemul digestiv;
• Abuz în alimentaţie de alimente stimulatoare ale secreţiei gastrice: afumături, murături, prăjeli, produse fast-food, zahăr, conserve, sucuri, mezeluri, brânzeturi, coloranţi artificiali, care „derutează” digestia;
• Alimentaţia încărcată în grăsimi saturate, carne grasă de raţă, gâscă, porc, brânzeturi grase determină organele digestive să funcţioneze intensiv.
• Tutunul, cafeaua, alcoolul, stresul, oboseala favorizează apariţia bolilor de stomac;
• Obiceiul de a face abuz de preparate medicamentoase ce sunt în stare să lezeze mucoasa stomacului, cum ar fi aspirina, ibuprofena, paracetamolul poate cauza boli gastrice.
Cum să uşurezi durerea de stomac existentă?
• Încearcă să mânânci regulat, în cantităţi mici alimentele pe care le poţi tolera;
• Evită în perioada acută salatele de legume sau fructe, inclusiv fructele de pădure, care datorită celulozei pe care o conţin pot accentua durerile gastrice;
• În durere acută de stomac nu este potrivit consumul de varză, nap, ridichi, măcriș, ceapă, legume sărate, marinate;
• Evită acum alimentele stimulatoare ale secreţiei gastrice: bulion fiert de carne, peşte sau ciuperci, alcool, cafea, ciocolată, ceai concentrat, alimente piperate, murături, prăjeli, produsele din aluat dospit, clătite, checuri, pâinea proaspătă, din secară, sosuri, băuturi carbogazoase, smântână.
• Apa plată mineralizată bicarbonată, carne fiartă negrasă, moale de pui, viţel, iepure, curcan, ouă fierte moi, omletă, un terci de consistenţă moale, bine fiert, pe bază de apă, de cereale de griş, hrişcă, ovăz pot să-ţi prindă bine;
• Laptele de migdale, piureul din cartofi şi morcovi fierţi, pasta de alune protejează mucoasa stomacului;
• Remediile naturiste (sub diverse forme – ceai, infuzie, decoct, înmuiate) au proprietăţi antiinflamatoare, cicatrizante şi regenerante, conţin substanţe mucilaginoase, ce pot calma durerea de stomac, protejează mucoasa gastrică şi contribuie la vindecarea stomacului. Acestea sunt: frunze şi seminţe de schinduf (Trigonella foenum-graecum), decoctul din rădăcină de lemn dulce, decoct de seminţe de in, muşeţel, floarea de salcâm, uleiul din nucă de cocos, pulberea din scoarţă de ulm.
• Sucul de cartofi este dotat cu molecule unice antibacteriene care pot ajuta la ameliorarea ulcerului gastric, susţin cercetătorii de la Universitatea din Manchester.
• Un studiu recent din SUA a arătat că leguma broccoli contine sulforafan, compus ce distruge bacteria Helicobacter pylori, cauzatoare a ulcerului şi cancerului de stomac.
• Propolisul s-a arătat eficient în tratamentul ulcerului gastric produs de Helicobacter pylori, datorită proprietăţilor antiinflamatoare şi bactericide, însă în fazele acute de boală acest produs este nerecomandat din cauza conţinutului de alcool.
• Mierea are proprietăţi curative excelente, însă, din cauza efectului ei de a stimula secreţia gastrică, nu este recomandată pentru consum în durerile gastrice acute.
