Scandalul dintre Dima Bilan și Timati ia amploare. Cel din urmă a postat o poză cu Dima semn că acesta se droghează.
Lângă poză artistul a scris:” Am făcut și eu greșeli în trecut însă le recunosc și acum plătesc pentru ele. Tu Iana însă ești puțin în urma lucrurilor. Poza acesta este făcută acum 15 ani. Dovada că protejatul tău se droga de pe atunci. Eu pentru a mă corecta recunosc tot ce am făcut, iar acum mă strădui să duc un mod de viață sănătos. Colegii mei din respect tac și s-au ascuns. Nimeni nu sare în ajutor însă nici nu fac comentarii. Eu nu pot nega acest lucru, și nu mă tem de responsabilitate. Ajunge să mințiți publicul. Și de ce până acum nu ați adus dovadă că nu se droghează? Nu e oare un semn? La sigur ascundeți. Voi cere în public scuze dacă voi dovediți că el este nevinovat. Și sunt gata să ajung în instanță.”
Dezastru în mai multe țări afectate de inundații: Zeci de morți
Inundațiile și alunecările de teren din Indonezia au ucis zeci de persoane și au lăsat mai multe victime prinse sub dărâmături, în timp ce alte țări din sud-estul Asiei, inclusiv Malaezia, Thailanda și Sri Lanka, se confruntă cu fenomene meteo extreme, provocând inundații și evacuări în masă, scrie digi24.ro.
Săptămâna trecută, ploile torențiale care au lovit cea mai mare insulă din Indonezia, Sumatra, au provocat inundații devastatoare și alunecări de teren care au dus la distrugeri pe scară largă, 20 de persoane pierzându-și viața.
Joi dimineața, o altă alunecare de teren a ucis alte șapte persoane, îngropând vehicule sub noroi, pietre și copaci. Peste 10 persoane au fost rănite și transportate de urgență la cel mai apropiat spital din Medan. Eforturile de salvare continuă, cu mai multe vehicule încă prinse sub dărâmături, directorul de trafic din North Sumatra estimând că va dura până la două zile pentru a evacua persoanele afectate.
Inundații în Malaezia și Thailanda
În ultimele zile, au avut loc și inundații fulgerătoare în Malaezia și Thailanda, provocate de precipitațiile abundente din cauza musonului. Regiuna sudică a Thailandei și părțile nordice ale peninsulei Malaezia au înregistrat mai mult de 90 mm de ploaie, iar alte zone adiacente au înregistrat mai mult de 50 mm. Până joi, mai mult de 50.000 de persoane au fost evacuate în Malaezia, iar statele Kelantan și Terengganu au fost cele mai grav afectate. În Thailanda, peste 135.000 de gospodării au fost afectate de inundații.
Autoritățile din ambele țări oferă activ ajutoare pentru dezastre și efectuează evacuări de urgență. Centrul Meteorologic Specializat ASEAN a avertizat că regiunea poate aștepta în continuare precipitații abundente în săptămânile următoare, ridicând îngrijorări cu privire la inundații și disfuncționalități suplimentare.
Precipitații abundente și în Sri Lanka
Săptămâna aceasta, s-au înregistrat fenomene meteo extreme cu vânturi puternice, ploi intense și inundații pe scară largă în Sri Lanka. Până miercuri, mai mult de 100 mm de ploaie au căzut în doar 24 de ore. Furtuna a dus la moartea a 12 persoane, a lăsat șase copii dispăruți și a forțat peste 250.000 de persoane să își părăsească locuințele. Departamentul Meteorologic din India a avertizat că fenomenele meteo ar putea să se intensifice într-o furtună tropicală și să ajungă în țară până în weekend.
UE propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
În cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni aplicate împotriva Rusiei, Uniunea Europeană își propune să impună sancțiuni împotriva a 45 de petroliere rusești, 50 de persoane fizice și 30 de companii, transmite Agenția Bloomberg, citând documente în posesia cărora agenția a intrat. Potrivit documentelor, în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni Comisia Europeană propune adăugarea pe listă a peste 50 de persoane fizice și aproape a 30 de persoane juridice, înghețându-le averile și introducând o interdicție de călătorie, scrie moldova1.md.
În plus, noul pachet include o interdicție asupra accesului a peste 45 de petroliere rusești în porturile europene și la serviciile europene. Sancțiunile vor afecta, de asemenea, companiile rusești implicate în transportul petrolului, precum și numeroși militari și directori de companii.
Printre altele, UE propune și introducerea de restricții comerciale împotriva a aproximativ unor organizații care ar ajuta Moscova să obțină tehnologiile necesare pentru a fabrica arme.
Potrivit documentelor, această listă include firme din Rusia, Serbia, Iran, India, Thailanda, Emiratele Arabe Unite, precum și din China și Hong Kong.
De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, UE a impus sancțiuni masive și fără precedent împotriva Rusiei.
Aceste sancțiuni se adaugă măsurilor impuse deja Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeei și a nepunerii în aplicare a acordurilor de la Minsk.
Sancțiunile includ măsuri restrictive specifice (sancțiuni individuale), sancțiuni economice, măsuri diplomatice și măsuri privind vizele.
Sancțiunile economice sunt menite să aibă consecințe grave asupra Rusiei în urma acțiunilor sale și să contracareze în mod eficace capacitatea acesteia de a-și continua agresiunea.
Sancțiunile individuale vizează diferite persoane care fie sunt responsabile de sprijinirea, finanțarea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, fie beneficiază de pe urma acestor acțiuni.
De asemenea, UE a adoptat sancțiuni împotriva Belarusului, Iranului și Coreei de Nord ca răspuns la sprijinul acordat de aceste state Rusiei în contextul agresiunii militare împotriva Ucrainei.
În plus, UE a impus sancțiuni împotriva unor persoane și entități având în vedere deteriorarea continuă a situației drepturilor omului în Rusia și, în special, în legătură cu moartea lui Alexei Navalnîi.
Potrivit Comisiei Europene, începând din februarie 2022, UE a interzis un total de peste 43,9 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost exportate în Rusia și un total de peste 91,2 miliarde euro, reprezentând valoarea unor mărfuri care ar fi fost importate din Rusia. Aceasta înseamnă că, în comparație cu volumul exporturilor și importurilor din 2021, în prezent sunt supuse embargoului 54 % din exporturi și 58 % din importuri.
Un avion cargo s-a prăbușit peste o casă, lângă aeroportul din Vilnius
Un avion cargo DHL s-a prăbuşit luni în apropierea aeroportului din Vilnius, în jurul orei 03:30 GMT, au declarat purtătorii de cuvânt ai aeroportului din capitala Lituaniei şi poliţia pentru Reuters. O persoană a fost declarată decedată, scrie digi24.ro.
Potrivit aerotime.aero, site-ul de urmărire a zborurilor FlightAware arată că aeronava cargo a decolat de pe Aeroportul Leipzig/Halle (LEJ) la ora 03:08 CET, potrivit News.ro.
Postul local de ştiri Delfi Plus informează că aeronava s-a prăbuşit pe strada Žirnių, într-o zonă rezidenţială, pe o clădire rezidenţială cu două etaje, şi a provocat un incendiu. Se pare că în aeronavă se aflau patru persoane: doi piloţi şi doi angajaţi DHL. Salvatorii au reuşit să elibereze un pilot din carlingă, iar acesta şi-a recăpătat cunoştinţa. Alte două persoane au fost preluate pentru îngrijiri medicale de urgenţă. O persoană a murit. Toate persoanele din casa pe care s-a prăbuşit avionul au supravieţuit.
