Connect-R va preda ora de religie la Tv!

Denumirile geografice de pe teritoriul Republicii Moldova, precum cele ale localităților, gărilor, aeroporturilor, aerodromurilor, porturilor, podurilor, râurilor, zonelor istorice și culturale vor fi scrise în limba română, potrivit unui proiect de lege votat de către Parlament.

Singura excepție de la lege o constituie ariile locuite tradițional sau în număr substanțial de persoane aparținând minorităților naționale și dacă există o cerere suficientă. Aici, denumirile geografice vor fi scrise, pe lângă română, și în limbile minoritare vorbite de către locuitorii din aceste localități.

Potrivit documentului, cererea de atribuire sau de schimbare a denumirilor geografice urmează a fi depusă la Comisia națională pentru denumiri geografice, însoțită de decizia autorității publice centrale/ autorității administrației publice locale/ grupului de experți/ persoanei fizice și/ sau juridice ce are afiliere cu obiectul denumirii geografice adoptată în urma consultărilor publice.

Comisia națională pentru denumiri geografice, constituită din reprezentanți de nivel decizional delegați de către autoritățile publice centrale și locale, din savanți și reprezentanți din societatea civilă, urmează să verifice corectitudinea denumirii propuse, iar avizul Comisiei naționale pentru denumiri geografice va fi expediat autorităților publice centrale și celor ale administrației publice locale.

Legea va intra în vigoare la expirarea a trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Până în prezent, R. Moldova nu a avut un cadru normativ care să reglementeze domeniul denumirilor geografice, acest lucru fiind lăsat, începând cu anul 1990, pe seama Academiei de Științe a Moldovei.

Taxa pentru vizitatorii de o zi a adus haosul la Veneţia. Nu doar turiştii, ci şi localnicii sunt împotriva ei şi acuză autorităţle că vor să transforme vechiul oraş plutitor într-un parc tematic. Mai multe asociații de rezidenți au organizat, astăzi, proteste în Piazzale Roma şi s-au ciocnit cu autorităţile.

Aproximativ 300 de persoane au ieșit în stradă, la Veneţia, pentru a-și arăta opoziția față de taxa de acces care a început să se aplice turiştilor de o zi. Cu steaguri și bannere în mâini, protestatarii au oprit traficul în Piazzale Roma, blocând banda de tramvai. Au împărţit oamenilor paşapoarte false pentru a intra în oraş şi s-au plâns că astfel de decizii vor aduce sfârşitul oraşului Venezia şi distrugerea lagunei, informează observatornews.ro.

Ruggero Tallon, protestatar: Noi suntem cei din tabăra „Da”. Vrem o viaţă şi un viitor pentru acest oraş. De asta ne opunem biletului de intrare şi ne opunem intrării navelor de croazieră. E ca şi cum ne-am muta într-un mare parc tematic, o mare grădină zoologică. Iar noi nu acceptăm asta!

Marina Rodinò, localnică: Acesta nu este un parc natural, nu este un muzeu, nu este Pompei, acesta este un oraș în care trebuie să luptăm pentru ca locuinţele noastre să fie locuite de familii și trebuie să redeschidem afacerile locale.

Veneția este primul oraș din lume care a implementat o astfel de măsură. Taxa de 5 euro, care a intrat în vigoare astăzi, are ca scop protejarea acestuia de efectele turismului excesiv.

Simone Venturini, consilier municipal: Trebuia să găsim un echilibru, un nou echilibru între turiști și rezidenți. Trebuie să protejăm spațiile rezidenților și, de asemenea, să descurajăm sosirea călătorilor de o zi.

Experimentul veneţian durează 29 de zile şi se desfăşoară în perioada 25 aprilie – 14 iulie. Pentru vizitele de o zi în centrul istoric, va fi nevoie de rezervare online. Turiştii vor primi un cod QR, după achitarea taxei, pe care vor trebui să îl scaneze în anumite puncte, la intrarea în oraş.

La chioşcurile ridicate în faţa principalelor puncte de acces în oraş, aproximativ 200 de administratori au fost instruiți pentru a ghida politicos, pe oricine nu știe de taxă, prin procesul de descărcare a codului.

Oficialii din turism spun că aproximativ 6.000 de oameni au plătit astăzi pentru a descărca codul, însă numărul ar putea ajunge la 10 mii până la fnalul zilei. Alţi 70 de mii de oameni au descărcat codul indicând o scutire, precum cea că sunt navetişti sau rezidenţii regiunii Veneto.

Agenţiile de informaţii americane au stabilit că preşedintele rus, Vladimir Putin, probabil nu a ordonat uciderea politicianului de opoziţie Alexei Navalnîi într-o tabără de prizonieri din Arctica în februarie, a relatat sâmbătă Wall Street Journal, transmite Digi24.ro cu referire la Reuters.

Navalnîi, în vârstă de 47 de ani când a murit, era cel mai vehement critic intern al lui Putin. Aliaţii săi, catalogaţi drept extremişti de către autorităţi, l-au acuzat pe Putin că a ordonat uciderea acestuia şi au declarat că vor furniza dovezi pentru a-şi susţine acuzaţia.

Kremlinul a negat orice implicare a statului. Luna trecută, Putin a calificat drept „tristă” moartea lui Navalnîi şi a declarat că era pregătit să îl predea Occidentului pe politicianul încarcerat, într-un schimb de prizonieri, cu condiţia ca opozantul să nu se mai întoarcă niciodată în Rusia. Aliaţii lui Navalnâi au declarat că astfel de discuţii au fost în curs de desfăşurare.

Wall Street Journal, citând persoane anonime familiare cu această chestiune, a scris sâmbătă că agenţiile de informaţii americane au ajuns la concluzia că Putin probabil nu a ordonat uciderea lui Navalnîi în februarie. Washingtonul nu l-a absolvit pe liderul rus de responsabilitatea generală pentru moartea lui Navalnîi

Totuşi, publicaţia menţionează că Washingtonul nu l-a absolvit pe liderul rus de responsabilitatea generală pentru moartea lui Navalnîi, având în vedere că politicianul de opoziţie a fost ţinta autorităţilor ruse timp de ani de zile, a fost încarcerat pentru acuzaţii despre care Occidentul a spus că au fost motivate politic şi a fost otrăvit în 2020 cu un agent neurotoxic.

Kremlinul neagă implicarea statului în otrăvirea din 2020.

Reuters nu a putut verifica în mod independent informaţiile conţinute în articolul Wall Street Journal. Ziarul a citat surse care au declarat că această constatare a fost „acceptată pe scară largă în cadrul comunităţii de informaţii şi împărtăşită de mai multe agenţii, inclusiv Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Biroul Directorului de Informaţii Naţionale şi unitatea de informaţii a Departamentului de Stat”.

Evaluarea americană s-a bazat pe o serie de informaţii, inclusiv unele clasificate, şi pe o analiză a faptelor publice, inclusiv momentul morţii lui Navalnîi şi modul în care aceasta a umbrit realegerea lui Putin în martie, a precizat ziarul citând unele dintre sursele sale. Un consilier al lui Navalnîi, citat de ziar, Leonid Volkov, a calificat constatările SUA drept naive şi ridicole.