Alimente binevenite pentru sistemul imunitar

Capacitatea organismului de a interacționa cu lumea din jur și de a rămâne sănătos este dependentă de funcționarea adecvată a sistemului imunitar. Acesta luptă contra invadatorilor străini în corp – bacterii patogene şi virusuri, dar şi distruge celulele, când devin canceroase.

separator
ccshutterstock_181508018

Ce este sistemul imunitar?

O orchestră cu multe instrumente – ce funcţionează în armonie pentru a proteja organismul de insultele străine. Celulele imunitare sunt localizate în sânge şi pe barierele mucoase ale organelor tractului digestiv, respirator, urinar, pe piele. Acestea includ: limfocite T (luptă în mod direct cu moleculele invadatoare), limfocite B (formează anticorpi contra virusurilor şi bacteriilor), celule fagocitare (macrofage și neutrofile, care elimină resturile produse în rezultatul distrugerii celulelor și țesuturilor la locul infecţiei), dar şi factori de complement, celule messenger, citokine ş.a. Celulele imunitare sunt răspândite în tot corpul şi călătoresc rapid atunci când sunt solicitate.

Este stabilit! Nutriţia adecvată asigură funcţia sănătoasă a sistemului imunitar.

Proteinele și sistemul imunitar

Studiile de cercetare au arătat că deficitul de proteine de înaltă calitate în dietă duce la epuizarea celulelor sistemului imunitar şi incapacitatea organismului de a produce anticorpi. Sistemul imunitar poate fi compromis semnificativ doar cu o reducere de 25% a aportului de proteine în organism. Proteinele sunt formate din 20 de aminoacizi, necesari corpului pentru a construi şi a repara ţesuturile. Sistemul imunitar este un ţesut şi are nevoie de proteine pentru a forma noi celule.

Găseşti proteine de înaltă calitate în ouă, pește, crustacee. Multe legume şi cereale conţin, de asemenea, aminoacizi valoroşi pentru organism.

index

Vitaminele esenţiale pentru un sistem imunitar sănătos

Vitamina C – scade severitatea şi durata simptomelor infecțiilor respiratorii virale, pentru că susţine funcţia celulelor fagocitare și a celulelor T, are funcţie antioxidantă şi sprijină vindecarea zonelor de inflamaţie. Ardeii graşi, citricele, varza, coacăzele, căpşunile sunt surse bune de vitamina C.

Vitamina B5 (acidul pantotenic) – ajută la formarea şi eliberarea anticorpilor de către celulele B. Deficiența de acid folic şi vitamina B6 duce la o scădere a limfocitelor T.  Deficiența vitaminelor B1 (tiamina) și B2 (riboflavina) afectează răspunsul imun al anticorpilor. Cerealele integrale, salata, spanacul, varza, conopida, ardeii graşi sunt surse excelente de vitaminele grupului B. Ciupercile sunt o sursă bună de vitamina B2, niacină, acid pantotenic. Ardeii graşi şi gogoşarii sunt surse excelente de vitamina B6.

Vitamina A – susţine funcția anticorpilor și activitatea limfocitelor T. Vitamina E este antioxidantă şi  întăreşte pereţii celulelor, lipsa ei deprimă răspunsul imun contra celulelor tumorale. Vitamina K îmbunătăţeşte procesul de coagulare a sângelui şi contribuie în acest mod la o mai bună izolare a zonelor de infecţie şi prejudiciu. Include în dietă ardei graşi, morcovi, gogoşari, ouă, seminţe de floarea soarelui, specii de oregano, basilic, pătrunjel, migdale, spanac, ţelină, popcorn, roşii.

etables_bunch_carrots_tomatoes_peppers_cabbage_white_background_78195_5616x3744

Mineralele care susțin sistemul imunitar

Zincul este unul dintre mineralele cele mai importante pentru sistemul imunitar, întrucât este un imunostimulant puternic. Lipsa de zinc duce la suprimarea accentuată a funcţiei limfocitelor T. Copiii cu deficiență de zinc prezintă semne de susceptibilitate crescută la infecţii. Principalele surse alimentare de zinc sunt carnea de pui, curcan, viţel, peştele, produsele lactate, ouăle, nucile, fulgii de ovăz, germenii de grâu, semințele crude de dovleac, susan, floarea-soarelui.

Rezultatele cercetărilor au arătat că deficenţa de fier, cupru şi seleniu afectează funcţia imunitară. Acestea ajută la vindecarea procesului inflamator. Seleniul se obține din pește, crustacee, brânză de vaci şi cereale integrale. Surse bune de cupru şi zinc sunt nucile.

6-retete-cu-nuci-de-testat-toamna-asta_size1

Antioxidanţi ce promovează funcţia sistemului imunitar

Corpul are nevoie de antioxidanţi în zona de inflamaţie pentru a distruge celulele dăunătoare. Fructele şi legumele colorate oferă antioxidanţi şi fitonutrienţi ce protejează ţesuturile sănătoase contra injuriei. Căpşunile, cireşele, morcovii, roşiile, ardeii graşi, coacăzele, afinele sunt alimente cu potenţial antioxidant major.

fructe-de-padure

Acizii graşi Omega-3 susţin răspunsul imun

Dietele scăzute în acizi graşi Omega-3 sunt asociate afecţiunilor inflamatorii cronice şi bolilor autoimune. Pentru a obţine un raport avantajos de acizi graşi în organism, este necesar să reducem cantitatea de acizi graşi Omega-6 în dietă şi să creştem cantitatea de acizi graşi Omega 3. Acest lucru poate fi realizat prin reducerea consumului de carne, produse lactate și alimente rafinate şi sporirea consumului de acizi Omega-3 din pește sălbatic, nuci, ulei de seminţe de in, legume cu frunze verzi. Raportul 1:4 de acizi graşi Omega-3 şi acizi graşi Omega-6 este benefic pentru sănătate.

flax-seed-oil

Există alimente ce dăunează sistemului imunitar?

Alimentele prelucrate cu pesticide, care nu sunt crescute în condiţii ecologice, pun în pericol sistemul imunitar. Metalele toxice, cum ar fi cadmiul, plumbul și mercurul sunt imunosupresoare. Pesticidele şi conservanţii afectează mucoasa gastro-intestinală. Alţi aditivi alimentari distrug nutrienţii: sulfiţii distrug vitamina B1 în produsele alimentare în care au fost adăugaţi.

Dacă suferi de exces în greutate, scade răspunsul imun?

Cercetările şi observațiile clinice au determinat că grăsimea afectează funcţia imunitară a organismului. Creșterea incidenței bolilor infecțioase și a mortalităţii legate de acestea este mai frecventă la persoanele ce suferă de exces în greutate. În plus, nivelul de inflamaţie sporeşte odată cu creşterea cantităţii de grăsime în corp, afirmă cercetătorii. Unele studii au arătat o asociere între nivelul ridicat de colesterol și susceptibilitatea înaltă la infecţie.

Păstrarea unei greutăţi sănătoase şi a unui nivel normal de colesterol în organism întăreşte funcţia sistemului imunitar.

Dovleacul îți oferă o imunitate ,,de fier’’ şi o piele tânără!

Sănătos şi popular în sezonul de toamnă-iarnă, dovleacul reprezintă o sursă perfectă de vitamina A, care întăreşte imunitatea, păstrează vederea, întinereşte pielea. 100g de miez crud de dovleac conţine 7385 UI de vitamina A, pe când necesarul zilnic recomandat este de 5000 UI pentru bărbaţi şi 4000 UI pentru femei.

orez-copt-dovleac

Aportul vitaminei A din alimente este important, întrucât aceasta:

• Măreşte acuitatea vizuală pe timp de noapte
• Întăreşte imunitatea, previne infecţiile virale mai ales în perioada de tranziţie dintre vară –toamnă, toamna şi iarnă
• Are grijă de sănătatea pielii, părului, danturii și gingiilor, ajută în tratamentul acneei, al ridurilor superficiale
• Vitamina A participă la sinteza hormonului uman de creştere – somatotropina, de aceea este necesară pentru dezvoltarea scheletului şi a oaselor.

dovleac

Dovleacul conţine un spectru larg de vitamine şi minerale

Pe lângă vitamina A, dovleacul mai conţine cantităţi bune de vitamina C, E, vitaminele grupului B, kaliu, dar şi cantităţi mici de fier, calciu, magneziu, zinc, cupru, mangan.

Beta-carotenul, precursorul vitaminei A din alimente vegetale, vitamina C şi E au proprietăţi antioxidante, anti-inflamatoare, de aceea, cumulativ, luptă contra acţiunii radicalilor liberi, menţin sănătatea sistemului cardiovascular, previn degenerescenţa maculară a retinei la vârstnici, îmbâtrânirea precoce a organismului.

Consumul frecvent de bostan sporeşte imunitatea

Când suntem expuşi virozelor, consumul frecvent de dovleac şi alte alimente bogate în vitamina A (morcov, ardei gras, spanac, roşii), susţine şi măreşte răspunsul imun al organismului.

Dovleacul – ceva dulce în cura de slăbire, fără teama că te vei îngrăşa

Deşi este dulce, dovleacul are puţine calorii (cam 30/100g), iar carbohidraţii pe care îi conţine sunt cei complecşi, ceea ce înseamnă că digestia lor este ceva mai lentă şi nu produce oscilaţii bruşte ale nivelului de glucoză în sânge, astfel, dovleacul devine potrivit pentru dietele de slăbire.

dovleac-si-must-08

Dovleacul – sursă de kaliu

Dieta bogată în kaliu şi scăzută în natriu previne tensiunea arterială mărită, iar adulţii ar trebui să primească din alimente cel puţin 4,700mg de kaliu şi nu mai mult de 2,300mg de natriu pe zi, potrivit specialiştilor. 100g de bostan conţine 340 mg de kaliu.

De ce piureul de bostan este un aliment sănătos în dieta copilaşilor

  • Bostanul are gust plăcut, aromat şi un grad foarte scăzut de aciditate
  • Bostanul conţine un spectru larg de vitamine şi minerale
  • Este bogat în vitamina A, care îmbunătăţeşte vederea, dezvoltarea scheletului, a oaselor la copii
  • Sporeşte imunitatea, creşte rezistența la infecțiile respiratorii, scurtează durata de boală
  • Vitamina A are grijă de sanătatea dinților și gingiilor.
  • Atenţie la bebeluşii predispuşi către reacţii alergice; dovleacul, datorită conţinutului înalt de pigment galben beta-caroten, poate provoca manifestări alergice; orice aliment cu potenţial alergenic se introduce treptat în dieta copilaşilor.

Deficienţa vtaminei A în alimentaţie cauzează: piele uscată, coşuri pe faţă, gingivite, infecţii respiratorii frecvente, dezvoltarea întârziată a scheletului, a sistemului osos, orbire de noapte, procese infecţioase cronice.

supa-dovleac-reteteletale.ro-foter_com-1024x768

Cum să incluzi mai mult bostan în dietă, câteva idei:

• Bostanul se serveşte atât cald cât şi rece
• Pireul de bostan, copt la cuptor sau la aburi, cu scorţişoară este delicios
• Bostanul se asociază excelent în supa cremă cu morcov, roşii, ceapă, ţelină, busuioc , pătrunjel, rozmarin, conopidă
• Este binevenit în bucatele cu orez, cartofi, fasole, brânză, paste
• Deserturile cu dovleac sunt savuroase: plăcinte, prăjituri, ştrudel, checuri , tarte, pâine, gem.

Secretul unui corp sănătos este simplu şi la îndemână: consumă fructe şi legume, pe lângă multă mişcare!

Mai multă carne, dar mai puține legume. Obiceiurile alimentare ale moldovenilor

Un cetățean al Republicii Moldova a consumat în anul 2023 în medie 130 de kg de fructe, pomușoare și nuci sau mai mult cu 7% față de anul 2022. A crescut și consumul de carne – de la 60,8 kg până la 65,2 kg per locuitor (+7%). Iar consumul de lapte a fost în creștere cu 3%, până la 173,8 kg, arată datele Biroului Național de Statistică, scrie tvrmoldova.md.

De cealaltă parte, este mai redus consumul de legume, cu 3%. În medie o persoană a consumat anul trecut 114,7 kg de legume, comparativ cu 118,7 kg un an mai devreme. Consumul de cartofi a fost de 72,5 kg per persoană. Resursele totale de cartofi în anul 2023 au constituit 227,9 mii tone. Importul a crescut 44%, iar exportul a scăzut cu 36%. Fructe, pomușoare și nuci s-au colectat 722,2 mii tone, în creștere de 17% față de anul precedent. Importul a marcat 44,4 mii tone, iar exportul – 386,4 mii tone. Resursele totale de carne au constituit 164,7 mii tone, cu 7% mai mult faţă de anul 2022. În anul 2023, producția de carne a înregistrat 128,9 mii tone. Producția locală de lapte a atins 261,3 mii tone. Totodată, s-au importat 171,1 mii tone de lapte, în timp ce exportul a fost de 4 mii de tone.

ATENȚIE! Numărul cazurilor de intoxicații cu ciuperci, în creștere

Numărul cazurilor de intoxicații cu ciuperci în rândul populației țării este în creștere, îndeosebi în perioada culegerii sezoniere a ciupercilor și implică riscuri majore pentru sănătatea consumatorului, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial

Menționăm că de la începutul anului 2024, echipele AMU au acordat asistență medicală de urgență la etapa de prespital pe motiv de intoxicație cu ciuperci la 85 persoane, din ei 75 au fost transportate la spital. Îngrijorător este faptul că doar în perioada 14 -25 septembrie al Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP au fost înregistrate 37 solicitări pe motiv de intoxicație cu ciuperci. 

În luna septembrie, în urma consumului de ciuperci au fost afectați 31 maturi și 6 copii. Pacienții maturi, cu vârste cuprinse între 21-73 ani și 6 copii până la vârsta de 12 ani, prezentau simptome care s-au declanșat la câteva ore după consumul de ciuperci. După acordarea asistenței medicale de urgență la etapa de prespital, echipele AMU au transportat la instituțiile medicale spitalicești 31 pacienți, dintre care 25 adulți și toți 6 minori.

Cazurile au fost înregistrate în următoarele localități din regiunile țării: 

ü Nord -19 persoane: Bălți – 4; Fălești, Telenești, Drochia câte 3; Sîngerei și Florești câte 2 și câte un caz la Edineț și Glodeni.

ü Centru – 10 persoane: Călărași și Ungheni câte 2 și câte un caz la Criuleni, Nisporeni, Hîncești, Dubăsari, Strășeni și Ialoveni. 

ü mun. Chișinău – 6 persoane: Botanica-3, Ciocana-2, Rîșcani -1.

ü Sud – 2 persoane: câte un caz la Leova și Cimișlia. 

IMSP CNAMUP reiterează faptul că intoxicaţia cu ciuperci reprezintă o urgenţă medicală atât la maturi, cât şi la copii, iar rapiditatea în stabilirea diagnosticului şi iniţierea tratamentului – pot salva viaţa bolnavului. 

Acordarea primului ajutor în caz de intoxicație:

Se apelează numărul de urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea intoxicației.
Până la sosirea echipei medicale, persoana intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, cafea, compot, suc.
Persoana trebuie să stea în pat, se interzice efectuarea activității fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mișcarea va intensifica absorbția toxinelor în sânge).

Căsătorește-te cu cel mai bun prieten!
Articolul anterior
Fostul soț nu achită pensia alimentară din salariul oficial…
Articolul următor