Atenţie! Ingredientele chimice adăugate în brânzeturile din comerţ ne afectează sănătatea

24/06/2016

Unele sortimente de brânzeturi din comerţ conţin o substanţă chimică folosită la deszăpezirea străzilor! Un grup de experţi își propune să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare, astfel încât aceștia să poată face alegeri corecte atunci când merg la cumpărături. Specialiştii au achiziţionat 34 de tipuri de brânzeturi din mari structuri comerciale şi le-au supus unui studiu.

1466503918373-apcromaniabranzeturi-S3 Analizele realizate de experții Asociației Pro Consumatori (APC), din România, au descoperit că cele mai multe sortimente de brânzeturi conţin aceste substanţe:

-Amidon – folosirea acestui agent în produse induce în eroare consumatorul deoarece mozzarella se obține numai din lapte, fără adaosuri de altă natură;

APC_Romania_Branzeturi_03 -Natamicină (E 235) – în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare, acest aditiv alimentar este folosit în calitate de conservant artificial cu acțiune antibacteriană, antifungică, fiind suspect de favorizarea dezvoltării în organism a unor agenți microbieni patogeni. Totodată, poate provoca greață, vomă, anorexie, diaree și iritarea pielii;

APC_Romania_Branzeturi_02 – Aditivul E 1105, cunoscut sub denumirea de lysozyme, folosit la unele sortimente de brânză maturată cu pastă semitare, extras din proteine de ouă, poate provoca reacții alergice;

– Clorura de calciu (E509) – utilizată ca potențiator de arome, agent de întărire și acidifiant.

APC_Romania_Branzeturi_01 -Nitratul de sodiu – folosit în unele sortimente de brânzeturi semi-tari. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

APC_Romania_Branzeturi_04 În același timp, alte produse care le-au atras atenția experților APC au fost cele grupate sub denumirea de ”topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialități pe bază de grăsimi vegetale și proteine din lapte, dar care mai au în compoziție alte substanțe și aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfați de sodiu, citrați de sodiu, fosfați de sodiu și sorbat de sodiu.

APC_Romania_Branzeturi_05 Din păcate, aceste produse induc în eroare consumatorii, atât prin prisma aspectului care imită foarte bine cașcavalul, dar și prin faptul că sunt așezate lângă sortimentele de cașcaval în cadrul marilor magazine.

Unii producători găsesc de cuviință să realizeze amestecuri formate din cașcaval și grăsimi vegetale, în speță ulei de palmier, cărora le-au găsit și denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe bază de cașcaval și grăsimi vegetale.

APC_Romania_Branzeturi_07 Compoziția unor astfel de produse este formată din: cașcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivați din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum și săruri de topire (fosfați de sodiu-E339 și difosfați de sodiu și potasiu-E450).

Pericolul clorurii de calciu din caşcavaluri!

Cașcavalul este o brânză opărită, cu consistență tare ori semitare, din lapte de vacă, de oaie, sau mixtă. În România, inclusiv R. Moldova, acesta se face fie din lapte de vacă, fie din lapte de oaie; în unele țări se face și din lapte amestecat. Pasta este inițial dulce, dar poate deveni picantă prin fermentare avansată. De asemenea, unele sortimente se supun afumării.

Cașcavalul din comerţ se face din caş obținut prin coagularea laptelui cu cheag natural, enzime din stomac de animal erbivor foarte tânăr, care s-a hrănit doar cu lapte matern. Apoi, cașul este maturat – tăiat în felii subțiri și lungi se opăreşte la 95 de grade Celsius, până la plastifiere și chiar topire, după care urmează sărarea în saramură de circa 24% cel puțin 24 de ore, se zvântă 2-3 zile și se pune la maturat câteva zile, săptămâni sau chiar luni, în mediu controlat.

Produsul obţinut are coaja netedă, textura semitare ori tare, elastică, onctuoasă, fără găuri, culoare galben pai în nuanțe care depind de calitatea laptelui și de ingrediente, conținut de grăsime care variază de la 28 la peste 45% din substanța uscată.

Piaţa este invadată de produsele lactate falsificate

Experţii spun că pentru obținerea unui kg de brânză de cheag este nevoie de 6-10 litri lapte, la care se mai adaugă cheltuieli de transport, comercializare şi altele, drept pentru care preţul scăzut al unui kilogram de caşcaval din comerţ nu este real. Iar, calculele arată că o mare parte a sortimentului de brânzeturi, vândut la prețuri foarte modeste, de 40-60 lei moldoveneşti per kg, nu conține decât puțin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, îndeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigură precipitatului o consistență și proprietăți organoleptice specifice brânzei, iar piaţa este invadată de produsele lactate falsificate.

Alte substanțe de coagulare folosite sunt clorură de calciu sau de magneziu, sulfat de calciu sau de magneziu. Aceşti coagulanţi chimici asigură randamente superioare coagulării cu cheag de animal (care a devenit extrem de scump).

„Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentația înlocuirii cheagului este iminentă. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice este clorura de calciu, care se dizolvă foarte bine în apă. Cea mai largă utilizare a clorurii de calciu vizează în prezent prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele, aceasta este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius. În industria alimentară, clorura de calciu are codul european E509, folosit ca aditiv, agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe’’, spune Dr. Ion Schileru, de la Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Clorura de calciu este cunoscut că dă alergii, este bănuită de favorizarea cancerului mamar și este considerată un factor de scădere a fertilității masculine.

Folosirea clorurii de calciu la prepararea brânzeturilor a devenit o practică largă, mai economică decât folosirea cheagurilor naturale. Produsul se vinde la prețuri mai mici, de 2-3 ori, decât cheagurile naturale. În aproape toate rețetele actuale de preparare a laptelui se menționează că în lapte se adaugă săruri de calciu pentru a obține un coagul de consistență normală, bine legat. La prepararea brânzei de vacă se adaugă 0,15 ml soluție clorură de calciu la un litru de lapte.

Pentru consumatorii care doresc cașcaval de culoare albă, arătoasă, s-a găsit soluția decolorării laptelui cu peroxid de dibenzoil

15-25 g/100 litri lapte înainte de administrarea cheagului şi obţii culoarea. Pentru cei ce vor să aibă cașcaval afumat, se oferă produsul nou – fum lichid 80%, care se folosește diluat cu 20% apă. În amestecul respectiv, pus într-un vas adecvat dimensiunii bucății de cașcaval, se introduce cașcavalul scos din saramură și se ține câteva secunde, potrivit cu intensitatea aromei de fum care se dorește.

„În ultimii ani asistăm la un proces de „denaturare legală” a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus la prejudicierea economică a producătorilor onești şi dispariția acestora. În aceste condiții, până când prin intermediul unor legi se va interzice producția și comercializarea unor astfel de produse, singura măsură menită să-i protejeze pe consumatori rămâne informarea acestora, astfel încât să nu mai achiziționeze produse de o calitate scăzută și cu încărcătură chimică ridicată’’, spune dr. Costel Stanciu, președinte APC.

sursa

Alimentul adorat de majoritatea tinerilor, dar care distruge silueta. Conține o groază de calorii

Nutriționista Mihaela Bilic a declarat că culciurile și sucurile „zero zahăr” sunt foarte periculoase pentru sănătate și că au multe calorii. Deserturile de tipul „zero zahăr” au început să câștige tot mai mult teren și în România, dar medicul nutriționist Mihaela Bilic atrage atenția că acestea, de fapt, sunt periculoase pentru siluetă, potrivit Gândul.ro.

Mihaela Bilic atrage atenția că aceste produse nu ajută la slăbit, având exact același număr de calorii ca variantele cu zahăr.

„Chiar dacă scrie «zero» zahăr, conțin multe calorii! Foarte mulți consumatori mănâncă relaxați dulciuri pe care scrie ZERO zahăr cu credința că au zero calorii. Fals, greșit, e o mare păcăleală!

Cine are răbdare și ochi buni ca să citească eticheta? Dacă am face asta, am observa cu stupoare că numărul de calorii este identic cu al produselor cu zahăr clasic! Eu nu m-am lăsat și iată ce am aflat: biscuiții au 430 cal/100g, ciocolata 480 cal, iar napolitanele 460, adică 100 cal/bucată …ceea ce este enorm pentru un produs care se vrea fără zahăr. Despre ingrediente nu mai vorbim, între 30 și 40% maltitol, ulei de palmier din plin și un gust dubios. Nu e de mirare că oamenii evită produsele cu îndulcitori!”, spune nutriționista.

Sirop cu aromă în loc de miere. ANSA inițiază controale

În cadrul controalelor oficiale precum și urmare a multiplelor petiții, parvenite de la persoane fizice și juridice, se constată că pe piață se plasează în continuare „Sirop invertit cu aromă de miere” denumit în mod greșit ,,MIERE ARTIFICIALĂ”, informează unica.md ccu referire la un comunicat al Agenției Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

În scopul protecției drepturilor și intereselor consumatorilor, precum și a eliminării concurenței neloiale producătorilor de miere naturală, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează cu privire la cerințele de etichetare și introducere pe piață a „Siropului invertit cu aromă de miere”.

În conformitate cu articolul 3 din Legea apiculturii nr.70 din 30.03.2006:

„MIEREA” este un produs natural al albinelor melifere, a cărui denumire nu poate fi utilizată în denumirea oricăror alte produse obținute pe cale artificială.

Totodată, conform articolului 6 alin. (1) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare:

Informațiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare în ceea ce privește caracteristicile produsului alimentar şi anume:

– referitor la natura, identitatea, proprietățile, compoziția…;

– să sugereze, prin intermediul prezentării, în descrieri sau imagini, prezența unui anumit produs alimentar sau a unui anumit ingredient, în timp ce, în realitate, o componentă prezentă în mod natural sau un ingredient utilizat în mod normal în respectivul produs alimentar a fost înlocuit cu o altă componentă sau cu un alt ingredient.

Respectiv, se atestă faptul utilizării siropului invertit, în calitate de ingredient, la fabricarea diferitor produse de cofetărie și patiserie, precum torturile și ruladele, produsele fiind comercializate sub denumirea de: „Медовик”, „Медовый” etc. (denumirea produsului provine de la cuvântul „Мед” – miere în limba rusă). În mod greșit ,denumirea produsului îi sugerează consumatorului că la fabricarea produsului s-a utilizat mierea naturală, dar, în realitate, aceasta a fost înlocuită cu Sirop invertit cu aromă de miere.

Drept urmare, utilizarea în denumirea produselor a cuvintelor ,,Miere artificială” este incorectă și interzisă, precum și în denumirea produselor fabricate din acestea, care i se asociază consumatorului cu utilizarea mierii naturale în calitate de ingredient.

Menționăm că: Responsabilitatea privind informarea consumatorului îi aparține exclusiv operatorului din domeniul alimentar!

În acest context solicitam tuturor operatorilor din domeniul alimentar:

care etichetează siropul invertit și comercializează sub denumirea de ,,Miere artificială” să întreprindă toate măsurile pentru modificarea etichetei în conformitate cu cadrul legal, astfel încât să nu inducă în eroare consumatorul.
care produc produse de patiserie să se abțină de la utilizarea denumirilor de „Медовик”, „Медовый”, dacă în calitate de ingredint nu este utilizată mierea naturală.

Inspectorii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în cadrul controalelor oficiale, vor acorda o atenție sporită respectării Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, iar operatorii din domeniul alimentar care nu se vor conforma legislației alimentare în vigoare, riscă amenzi în suma până la 25.000 lei.

Cum putem păcăli foamea cu un singur aliment

Carmen Brumă a dezvăluit în mediul online care este alimentul care oferă cea mai mare sațietate. Nutriționista a testat pe pielea ei acest aliment și spune că ei îi ține de foame până după prânz, scrie unica.ro.

Carmen Brumă este mereu activă în mediul online, pe rețelele de socializare, unde vine adesea cu sfaturi prețioase legate de sănătate și nutriție. De data aceasta, partenera de viață a lui Mircea Badea a vorbit despre un aliment care, mâncat dimineața, ne oferă o senzație de sațietate pentru un timp îndelungat. Carmen Brumă spune că ea personal mănâncă acest produs dimineața și îi ține de foame până după prânz.

„Studiul randomizat controlat, făcut de mine! De mine, pe mine. Acest studiu a constatat că dintre toate alimentele pe care poți să le mănânci dimineața, oul fiert îți dă cea mai mare senzație de sațietate. Chestia aceasta este și demonstrată, dar eu vă spun strict din experiența mea. Oul are un indice de sațietate foarte mare, dar din experiența mea nimic nu te satură cum o face oul fiert. Mănânci unul, două sau trei ouă dimineața și, clar, nu îți mai este foame până după prânz încolo, în cazul meu. Dacă mai pun și niște fibre, legume și o felie de pâine, parfum”, a spus Carmen Brumă într-o sesiune de InstaStories.

Cu o altă ocazie, tot pe Instagram, Carmen Brumă le-a spus internauților ce mănâncă într-o zi aglomerată, în care are multe filmări. În primul rând, nutriționista își începe ziua cu 15-20 de minute de mișcare. Apoi uremază un mic dejun rapid, dar sățios și nutritiv.

„Ce mănânc într-o zi de filmare? Îmi încep aproape întotdeauna ziua cu 15-20 de minute de mișcare. Apoi, prima masă este compusă dintr-un ou fiert, o roșie, cafea cu două cupe de colagen. Nu îmi place să mănânc foarte mult înainte de filmare” – a explicat Carmen Brumă într-un clip postat pe Instagram. Cea mai consistentă masă a zilei este cea de prânz, iar aceasta este compusă din carbohidrați și legume. Bineînțeles, ea nu uită pe parcursul zilei de hidratare.

„Masa a doua este compusă din friptură de porc, fasole verde, cartofi la cuptor, plus două salate. Hidratarea e foarte importantă pentru mine, pentru că mă ajută să am o stare de sațietate și să controlez mai bine poftele. Beau aproximativ doi litri de apă și o cafea” – a adăugat nutriționista. Ultima masă a zilei, cina, este la fel de lejeră și tot la fel de bogată în nutrienți ca micul dejun „Masa a treia este compusă din 250 de grame de iaurt grecesc, 2 cupe de colagen, 1 cupă pudră proteică – afine, semințe, amestec de tărâțe” – a încheiat Carmen Brumă.