În ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?

Sezonul de toamnă, dar și ploile abundente din această perioadă au favorizat creșterea masivă a ciupercilor de pădure. Acestea cresc din belșug, peste tot. Amatorii de ciuperci sunt tentanți să le colecteze personal, fără cunoștințe temeinice despre specia sau inofensivitatea acestora, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) recomandă consumatorilor, care vor să culeagă ciuperci din floră spontană (de ex.: păduri) să se abțină de la acest proces, pentru a evita toxiinfecțiile alimentare.

Prevenirea intoxicațiilor cu ciuperci este posibilă dacă consumatorii vor ține cont de următoarele recomandări:

• să procure ciuperci doar din locuri autorizate, special amenajate, care au fost supuse controlului pentru siguranța alimentelor și care sunt etichetate și marcate corespunzător;

!!! Colectarea ciupercilor din flora spontană (pădure) în mod neorganizat sau achiziționarea de la culegătorii care le comercializează în piețe implică riscuri asupra sănătății, deoarece își pot face apariția speciile de ciuperci otrăvitoare care generează intoxicații acute la consumatori.

• să evite consumul ciupercilor crude, chiar și a celor cunoscute;
• să respecte regimului termic la depozitarea ciupercilor proaspete, inclusiv a regimului de prelucrare termică.

ATENȚIE!

! Nu există semne sigure de identificare a ciupercilor, bazate pe aspect, loc de creștere, miros sau pe faptul că animalele se hrănesc cu ele.

! Nu există nici un test sau „antidot” la care poate recurge culegătorul sau consumatorul de ciuperci pentru a evita confuziile sau otrăvirea.

Așa-zisele teste precum: la gătirea în oțet ciupercile își pierd toxicitate, înnegrirea cepei sau a usturoiului în timpul fierberii indică toxicitatea, aruncarea apei în care s-au gătit reduce toxicitatea etc. – sunt FALSE și VĂ POT COSTA VIAȚA.

Doriți să dați înapoi ceasul îmbătrânirii în câteva luni? Un nou studiu sugerează că adoptarea unei diete vegane, chiar și pentru doar opt săptămâni, ar putea fi cheia încetinirii procesului de îmbătrânire biologică, scrie digi24.ro.

Cercetarea oferă dovezi tentante că alimentația bazată pe plante ar putea avea efecte profunde asupra sănătății și longevității noastre celulare. Studiul, publicat în BMC Medicine și realizat de cercetători de la Universitatea Stanford și TruDiagnostic, s-a concentrat pe un grup unic de participanți: 21 de perechi de gemeni identici. Comparând gemenii care au urmat o dietă vegană sau omnivoră timp de opt săptămâni, oamenii de știință au reușit să controleze factorii genetici și să izoleze impactul dietei singure asupra îmbătrânirii biologice.

Participanții care au urmat o dietă vegană au prezentat scăderi semnificative ale „vârstei lor epigenetice” – o măsură a îmbătrânirii biologice bazată pe modificările chimice ale ADN-ului. Aceste modificări, cunoscute sub numele de metilarea ADN-ului, pot afecta modul în care genele noastre sunt exprimate fără a schimba codul genetic de bază. Cercetările anterioare au asociat creșterea metilării ADN-ului cu procesul de îmbătrânire, ceea ce face această descoperire deosebit de interesantă. Dar beneficiile nu s-au oprit aici. Grupul vegan a prezentat, de asemenea, îmbunătățiri în ceea ce privește vârsta biologică estimată a mai multor sisteme de organe, inclusiv inima, ficatul și sistemele metabolice. Aceste modificări nu au fost observate în grupul omnivor, sugerând că o dietă bazată pe plante ar putea oferi beneficii unice împotriva îmbătrânirii. Deci, ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră? Deși studiul a fost pe termen scurt și a implicat un eșantion mic, acesta oferă dovezi convingătoare că, totuși, chiar și o scurtă trecere la o dietă vegană ar putea avea efecte măsurabile asupra vârstei biologice. Acest lucru nu înseamnă neapărat că trebuie să renunțați complet la produsele de origine animală, dar sugerează că încorporarea mai multor mese pe bază de plante în dieta dumneavoastră ar putea încetini procesul de îmbătrânire la nivel celular.

Este important de remarcat faptul că grupul vegan a pierdut în medie mai multă greutate decât grupul omnivor, ceea ce ar fi putut contribui la efectele anti-îmbătrânire observate. Cercetătorii au furnizat mese pentru primele patru săptămâni ale studiului, mesele vegane conținând mai puține calorii. Acest lucru evidențiază interacțiunea complexă dintre dietă, pierderea în greutate și îmbătrânire și subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a diferenția acești factori. Studiul a utilizat tehnici de analiză epigenetică de ultimă oră pentru a măsura vârsta biologică. Aceste „ceasuri epigenetice” se bazează pe modelele de metilare a ADN-ului și oferă o imagine mai precisă a rapidității cu care o persoană îmbătrânește la nivel celular în comparație cu vârsta sa cronologică. Prin aplicarea mai multor ceasuri epigenetice și a altor instrumente analitice, cercetătorii au reușit să obțină o imagine cuprinzătoare a modului în care alimentația a afectat diferite aspecte ale îmbătrânirii biologice. Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii avertizează că sunt necesare mai multe lucrări pentru a înțelege efectele pe termen lung ale unei diete vegane și pentru a clarifica relația dintre compoziția dietei, pierderea în greutate și îmbătrânire. Ei subliniază, de asemenea, importanța suplimentării adecvate a nutrienților pentru cei care urmează o dietă vegană, deoarece deficiențele anumitor nutrienți, cum ar fi vitamina B12, ar putea avea efecte negative asupra proceselor epigenetice. Ca întotdeauna, este important să consultați un profesionist din domeniul sănătății înainte de a face schimbări semnificative în dieta dumneavoastră, în special dacă aveți în vedere o abordare complet vegană.

Nucile au efect împotriva depresiei, alungă stările de oboseală şi astenia. Nutriţioniştii consideră aceste fructe ca fiind alimente de bază în cadrul unei diete sănătoase, scrie noi.md.

Nucile au un conţinut ridicat de acizi graşi Omega 3, motiv pentru care medicii nutriţionişti le recomandă în special persoanelor care suferă de depresie, acuză stări de oboseală sau se confruntă cu astenie. Mai multe, aceste fructe conţin minerale precum fier, fosfor, potasiu, magneziu, iod, vitaminele A, B, C, E şi P, peste 20 de aminoacizi, grăsimi nesaturate şi proteine. De aceea ele rămân un aliment de bază în cadrul unei diete sănătoase.

Avînd în vedere multitudinea de nutrienţi pe care aceste fructe le aduc organismului, medicii ne recomandă să mâncăm zilnic un pumn de nuci. În plus, datorită conţinutului ridicat de grăsimi bune, nucile sunt recomandate mai ales în perioada iernii, când factorii externi au un efect negativ asupra pielii. Totodată, ele îmbunătăţesc elasticitatea pielii, iar consumul lor este indicat şi persoanelor care suferă de diverse eczeme sau psoriazis. Consumul de nuci nu este contraindicat persoanelor care suferă de hepatită, dar acestea trebuie să mănânce în cantităţi mici. Nucile nu provoacă tulburări digestive dacă sînt corect asociate. Nu mânca niciodată nuci la o masă copioasă, de prânz sau cină. Se pot asocia cu crudităţi, dar nu se recomandă combinarea cu făinoase, carne, amidon, produse de patiserie şi dulciuri.