Sucul de sfeclă roșie sporește efectele exercițiilor fizice

15/08/2018

Sportul și mișcare sunt de neconceput fără o alimentație sănătoasă. Dacă urmărești să reduci din surplusul de kilograme și să-ți tonifiezi grupurile de mușchi, pe lângă exercițiile fizice ai nevoie de o dietă echilibrată și corectă. Mai mult, unele alimente te pot ajuta să arzi mai multe calorii în timp ce faci sport, iar unul dintre acestea este sucul de sfeclă roșie.

Potrivit cercetătorilor, sucul de sfeclă roșie poate amplifica chiar și performanța atleților de elită. Dar chiar pentru cei care nu plănuiesc să participe la Turul Franței, cercetătorii sugerează că sucul de sfeclă roșie ar putea de asemenea să ajute bătrânii sau pe cei cu afecțiuni ale inimii sau plămânilor pentru că ei să se bucure de vieți active și îndelungate.

În 2009, cercetătorii de la Universitatea din Exeter au descoperit că sucul de sfeclă roșie da posibilitate oamenilor să facă exerciții fizice cu 16% mai mult timp.

Sucul de sfeclă roșie dilată vasele sanguine, reduce presiunea sanguină și permite un flux mai intens al sângelui, dar în același timp reduce cantitatea de oxigen necesară mușchilor pe durata activității acestora. Studiul a concluzionat că nivelurile inaltel ale nitratului din sucul de sfeclă roșie sunt responsabile de aceste efecte. Nitratul din sucul de sfeclă roșie este convertit de bacteriile de pe limba în nitrit care în cele din urmă intră în fluxul sanguin și coboară presiunea sanguină.

Consumul de vegetale bogate în nitrat precum sfeclă roșie, spanacul, laptucile (salată) și alte vegetale cu frunze verzi ar putea contribui la un sistem cardiovascular sănătos.

Sfecla este o bună sursă de fibre, potasiu, mangan, și acid folic dar conține de asemenea și cantități importante de vitamina C, zinc, cupru și fier. Însă, ce pare să atragă tot mai mult atenția multor specalisti în ultima vreme, este conținutul ridicat al antioxidanților polifenoli și betalaine. Este demonstrat clinic că mai ales sucul de sfeclă roșie are efecte uimitoare asupra curățării sângelui și detoxifierii ficatului.

Conform Jurnalului American de Nutriție Clinică, polifenolii, ajută substanțial la prevenirea cancerului, a osteoporozei și a bolilor neurodegenerative. Betalaina primește de asemenea o mai mare atenție în ultima vreme în cadrul comunităților științifice. Astfel în anul 2001 s-a descoperit că această este o clasa de antioxidanți găsită în principal în sfeclă roșie. Astfel, s-a demonstrat clinic că, o doză relativ mică de betalaina (300 ml suc de sfeclă), poate inversă efectele radicalilor liberi și a stresului oxidativ asupra corpului uman.

Bogată în fibre, sfecla roșie ajută la curățarea organismului și previne constipația. Ajută de asemenea la asimilarea altor alimente datorită conținutului ridicat de rubidiu care stimulează sucurile gastrice.

Acidul folic îi conferă sfeclei proprietăți de întinerire a organismului. Acidul folic ajută la crearea de noi celule iar împreună cu fierul la crearea de celule roșii. Ajută de asemnea la producerea aminoacidului metionina care este important în menținerea sănătății părului, unghiilor și a pielii. Ajută de asemenea la producerea hormonului dopamină care previne starea de tristețe și simptomele de depresie. Nu uitați că acidul folic este sensibil la căldură, deci pentru a beneficia de efectele sale, alimentele trebuie consumate crude, neprocesate.

Cum puteți obține beneficiile sucului de sfeclă roșie în cazul exercițiilor fizice pe care le faceți sau doar pentru activitățile zilnice? Puteți cumpără chiar voi sfeclă roșie și să faceți suc din ea.

sursa

Cum s-a schimbat corpul unui bărbat care a mâncat câte 30 de ouă pe zi timp de o lună

Un pasionat de fitness a dezvăluit cum s-a schimbat corpul său pe interior și pe exterior, după ce a urmat o dietă extremă, bazată pe consumul a 30 de ouă pe zi, pe care a ținut-o o lună întreagă, scrie digi-world.tv.

Pentru a testa afirmația unui culturist conform căreia această dietă ar putea fi la fel de eficientă pentru dezvoltarea masei musculare ca utilizarea riscantă a injecțiilor cu steroizi.

Pe lângă această rutină alimentară neobișnuită, care a inclus omlete din albușuri, smoothie-uri proteice și cine pe bază de orez și ou crud, Everett a urmat un regim strict de antrenament cu greutăți. Întregul său parcurs a fost documentat într-un videoclip pe YouTube, care a stârnit curiozitatea și dezbateri aprinse.

Înainte de a începe experimentul său inedit, Joseph Everett și-a măsurat greutatea inițială și performanțele la patru exerciții fizicr: ridicări cu haltere, îndreptări (deadlift), genuflexiuni și împins la piept (bench press).

Pentru a evalua impactul dietei asupra sănătății sale, și-a efectuat și analize de sânge atât înainte, cât și după cele 30 de zile, verificând nivelul de colesterol și producția de testosteron.

Rezultatele au fost impresionante. Everett a acumulat 6 kg de masă musculară, ajungând de la 78 kg la 84 kg. De asemenea, și-a îmbunătățit semnificativ forța fizică, reușind să ridice cu 20 kg mai mult decât la începutul experimentului.

Surprinzător, analizele de sânge nu au indicat o creștere semnificativă a colesterolului „rău” (LDL), ci, dimpotrivă, o creștere a colesterolului „bun” (HDL), responsabil pentru eliminarea grăsimilor nocive din sânge. Mai mult, s-a înregistrat o scădere a nivelului trigliceridelor.

Riscurile unei diete extreme pentru sănătate

Joseph Everett a început provocarea având deja o rutină de antrenamente cu greutăți pentru menținerea condiției fizice.

Pe lângă cele 30 de ouă consumate zilnic, și-a completat dieta cu o porție de orez, carne de vită, un iaurt mic, fructe, miere și, ocazional, un baton proteic, relatează Daily Mail. Astfel, aportul său caloric zilnic a variat între 3.300 și 3.700 de calorii, depășind cu mult recomandarea generală de 2.500 de calorii pentru bărbați.

Ouăle sunt recunoscute ca o sursă excelentă de proteine, esențiale pentru creșterea masei musculare. Acestea conțin, de asemenea, numeroase vitamine și minerale importante, precum calciu, fier, zinc și potasiu, benefice pentru sănătatea oaselor.

Everett a subliniat avantajele nutriționale ale dietei sale: „30 de ouă îmi oferă 190 de grame de proteine, întreaga cantitate zilnică recomandată de vitamina A, 120% din necesarul de vitamina D și o doză considerabilă de vitamine din complexul B, toate contribuind la dezvoltarea musculară”.

Cu toate acestea, a avertizat și asupra potențialelor riscuri: un consum atât de ridicat de ouă aduce și un aport uriaș de colesterol: 2.100% peste valoarea zilnică recomandată și 45 de grame de grăsimi saturate.

Schimbări petrecute după dieta cu 30 de ouă pe zi

Joseph Everett a susținut că organismul său transformă grăsimile din ouă în testosteron, hormon care, împreună cu exercițiile de forță, stimulează creșterea masei musculare.

După aproximativ nouă zile de dietă, a observat schimbări evidente în comportamentul său, pe care le-a pus pe seama creșterii nivelului de testosteron.

„Am realizat că mă simțeam incredibil de bine. Eram mai concentrat, aveam multă energie atât în sala de sport, cât și în afara ei, libidoul meu era mai ridicat, iar în general mă simțeam mai motivat și mai lipsit de inhibiții”, a spus el.

Cu toate acestea, rezultatele finale ale analizelor de sânge au arătat că nivelul său de testosteron a rămas neschimbat.

„Starea mea de spirit, concentrarea, energia și libidoul îmi dădeau impresia că am un nivel mai ridicat de testosteron, dar, aparent, nu era cazul”, a spus Everett.

Joseph Everett a descoperit că dieta sa de 30 de ouă pe zi i-a adus beneficii surprinzătoare, dar și câteva efecte secundare neplăcute. Pe lângă creșterea masei musculare și îmbunătățirea performanței fizice, analizele de sânge au arătat o creștere a colesterolului „bun”.

În primele zile, Everett a găsit provocarea relativ ușoară. „Primele zile nu au fost deloc dificile pentru mine… Consumul de 3.500 de calorii pe zi nu era exagerat, mai ales că făceam antrenamente intense care îmi stimulau apetitul”, a explicat el.

Însă, în ziua 20, după șase zile consecutive în care a consumat ouă crude, a început să resimtă probleme digestive. „Am petrecut peste o oră în baie, eram constipat și aveam crampe abdominale dureroase”, a povestit el. Problema s-a rezolvat rapid după ce a reînceput să gătească albușurile.

Ce spun specialiștii

Mult timp, medicii au recomandat limitarea consumului de ouă la trei-patru pe săptămână, din cauza temerilor legate de colesterolul ridicat și riscul de boli cardiovasculare. Însă studii recente sugerează că un consum moderat, un ou pe zi, nu crește riscul de afecțiuni cardiace, dacă este inclus într-o dietă echilibrată.

Experții susțin acum că nu există un număr maxim de ouă recomandat zilnic, însă modul de preparare este esențial. Spre exemplu, ouăle fierte sunt mult mai sănătoase decât cele prăjite în ulei sau unt, care au un conținut ridicat de grăsimi.

Mazărea – proprietăți și beneficii

Mazărea (Pisum sativum) este o plantă erbacee anuală din familia Fabaceae, cultivată aproape peste tot în lume pentru semințele sale comestibile, scrie stirileprotv.ro.

Mazărea poate fi achiziționată proaspătă, conservată sau congelată, iar mazărea uscată este adesea folosită în supe.

Unele soiuri, inclusiv mazărea dulce și mazărea mangetout, produc păstăi comestibile care pot fi consumate crude sau gătite, fiind populare în bucătăriile din Asia de Est.

Plantele sunt destul de ușor de cultivat, iar semințele reprezintă o sursă excelentă de proteine și fibre alimentare. Iată ce beneficii are mazărea și cum o poți consuma.

Mazăre – beneficii

Concentrația ridicată de vitamine, minerale, antioxidanți și fitonutrienți din mazăre oferă beneficii importante pentru sănătate, de la menținerea sănătății ochilor până la protejarea împotriva anumitor tipuri de cancer.

Mazărea conține carotenoizi precum luteina și zeaxantina. Acești nutrienți ajută la protejarea ochilor de boli cronice precum cataracta și degenerescența maculară legată de vârstă. Luteina și zeaxantina acționează ca filtre pentru lumina albastră dăunătoare, care contribuie la dezvoltarea cataractei și a degenerescenței maculare.

Mazărea este bogată în coumestrol, un nutrient care joacă un rol în protecția împotriva cancerului de stomac. Un studiu din 2009 realizat în Mexico City a arătat că un consum zilnic de mazăre și alte leguminoase a redus riscul de cancer gastric cu 50%.

De asemenea, mazărea este o sursă excelentă de fibre, care ajută la deplasarea alimentelor prin tractul digestiv, facilitând digestia.

Mazărea este plină de antioxidanți care sprijină sistemul imunitar. Printre nutrienții din mazăre care acționează ca antioxidanți se numără:

• Vitamina C

• Vitamina E

• Zinc

• Catechină

• Epicatechină

Nutrienții antiinflamatori din mazăre sunt asociați cu reducerea riscului de afecțiuni inflamatorii precum diabetul, bolile cardiovasculare și artrita. Printre aceștia se numără:

• Vitamina A

• Vitamina B

• Coumestrol

• Acid ferulic

• Acid cafeic

• Catechină

• Epicatechină

• Pisumsaponinele I și II

• Pisomozoidele A și B

Mazărea este bogată în fibre și proteine, care ajută la reglarea modului în care organismul procesează carbohidrații. Proteinele și fibrele din mazăre încetinesc descompunerea carbohidraților și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge. Studiile arată că o dietă bogată în proteine reduce glicemia după mese la persoanele cu diabet de tip 2.

De asemenea, mazărea are un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că este mai puțin probabil să provoace creșteri bruște ale glicemiei după consum.

Inflamația și stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi pot contribui la formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge. Acizii grași omega-3 și omega-6 din mazăre ajută la reducerea oxidării și inflamației, prevenind astfel formarea plăcilor. În plus, magneziul, potasiul și alte minerale din mazăre pot reduce riscul de hipertensiune arterială.

Alimentele care creează dependență la fel ca alcoolul și tutunul

Mâncarea nesănătoasă creează dependență la fel ca heroina, cocaina sau nicotina, arată un nou studiu. Una din zece persoane este dependentă de alimente ultraprocesate, scrie adevărul.ro.

Cercetarea, citată de New York Post, a analizat 281 de studii și a arătat că 14% dintre adulți sunt depenedenți de mâncarea nesănătoasă.

Deși alimentele care fac parte din această categorie, cum ar fi înghețată, băuturile răcoritoare, dulciurile ultraprocesate, cerealele și altele, au fost legate de afecțiuni precum cancer, suferință psihologică sau chiar moarte prematură, acestea râmân în preferințele oamenilor maturi.

Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, este cea care a condus studiul. Au fost luate în calcul criterii precum consumul incontrolabil și excesiv, pofta de mâncare, nerenunțarea la astfel de alimente în ciuda efectelor negative asupra sănătății.

„Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente„, subliniază Ashely Gearhardt și autorii studiului.

Dependența alimentară pare să fie legată de produsele nesănătoase, însă nu se știe de ce ne este atât de greu să renunțăm la acestea.

Unii experți nu cred că este vorba de un singur ingredient pe care să-l conțină aceste alimente, cum ar fi nicotina în cazul țigărilor, ci dependența ar fi mai degrabă legată de contraindicațiile multiple.

Alimentele ultraprocesate conțin valori mari atât de carbohidrați, cât și de grăsimi, spre deosebire de alimentele naturale.

Alte studii au arătat deja cât de greu este să renunțăm la aceste alimente, mai ales că alternativele sănătoase nu ni se mai par atât de atrăgătoare.

De altfel, consumul de înghețată, chips-uri, biscuiți și altele duce la o creștere rapidă a nivelului de dopamină, care este urmată de o scădere bruscă, de aici și pofta continuă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de alcool sau droguri.

Nu toți oamenii devin dependenți de alimentele nesănătoase

Chris van Tulleken, profesor asociat la University College London și medic specialist în boli infecțioase, dar și autor de bestseller-uri, consideră că nu toată lumea devine dependentă de astfel de produse.

„Produsele care creează dependență nu creează dependență pentru toată lumea. Aproape 90% dintre oameni pot încerca alcoolul și nu pot dezvolta o relație problematică; mulți pot încerca țigările sau chiar cocaina.”, spune autorul.

De altfel, studiul citat de New York Post atrage atenția că de vină pentru dependență ar putea fi aditivii din alimente.

Unii experți cred că aceste alimente ar trebui să fie însoțite de o avertizare, la fel ca în cazul tutunului, mai ales că astfel de produse se găsesc peste tot.

La fel ca în cazul multor altor adicții, moderația este cheia, Healthline recomandă să nu consumăm mai mult de 10-20% din calorii din alimentele procesate.

În contextul în care obezitatea rămâne o problemă de sănătate publică la nivel mondial, este foarte important să combatem această dependență. Numărul persoanelor cu obezitate este în creștere în fiecare țară din lume.

Raportul Organizației Mondiale de sănătate, din 2022, arăta că 60% din adulții europeni și o treime din copii au kilograme în plus. Nici în țara noastră lucrurile nu stau mai bine, circa 58% din adulții români fiind supraponderali, potrivit raportului citat.