Statul maghiar le oferă tinerilor din Moldova 30 de burse. 15 dintre ele sunt pentru ciclul de licență, 10 – pentru masterat și 5 – pentru doctorat. Studiile se efectuează în limba engleză, germană, franceză sau maghiară. Potrivit reprezentanților Ambasadei Ungariei la Chișinău, potențialii candidați pot opta pentru unul dintre cele aproximativ 450 de cursuri propuse.
Pentru a beneficia de una dintre bursele oferite, tinerii trebuie să se înregistreze până pe 5 martie pe site-ul www.tka.hu, iar după aceasta, dosarul cu actele necesare trebuie expediat la Ministerul Educației din Moldova. Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul Ambasadei Ungariei în Republica Moldova.
Studenții care vor reuși să treacă concursul, vor primi o bursă lunară de peste 100 de euro și vor fi cazați fie într-un cămin, fie vor putea închiria un apartament care va fi achitat, la fel de statul maghiar, cu condiția ca suma chiriei să nu depășească 100 de euro. Mărimea bursei urmează să crească în anii viitori.
Şi anul trecut statul ungar a oferit 30 de burse tinerilor noştri, însă au fost selectaţi doar 20 de candidaţi.
Trei mașini au ajuns într-un șanț, în urma unui accident în lanț, la Anenii Noi
Trei mașini au fost avariate, după ce au fost implicate într-un accident în lanț, care s-a produs cu puțin timp în urmă pe drumul care face legătura dintre satele Chetrosu și Todirești, din raionul Anenii Noi, scrie pulsmedia.md.
În urma impactului, cele trei automobile au ajuns într-un șanț de pe acostament.
Maia Sandu, mesaj după atacul terorist din Germania
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj pe platforma X, după atacul terorist de ieri, de la un târg de Crăciun din orașul german Magdeburg, soldat cu cel puțin doi morți și zeci de răniți. „Ne îndreptăm gândurile către victime și condamnăm ferm violența sub orice formă”, a scris șefa statului, astăzi dimineață, scrie unimedia.info.
„Sunt profund întristată de tragedia din Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Gândurile mele sunt îndreptate către victime și către cei dragi lor. Ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de bucurie și de unire s-a transformat în tristețe”, a scris Maia Sandu, pe platforma X.
Cel puțin șase persoane au fost ucise și 205 au fost rănite, dintre care 41 se află în stare critică, după ce un bărbat a intrat cu mașina în mulțimea de la Piața de Crăciun din Magdeburg, Germania. Bilanțul tragediei a fost actualizat, iar autoritățile au transmis că atacatorul, reținut imediat după incident, s-ar fi aflat sub influența drogurilor, în momentul tragediei. Poliția investighează în continuare circumstanțele acestui atac violent.
40% din veniturile moldovenilor, risipite pe alimente neconsumate
Republica Moldova se confruntă cu o problemă gravă legată de risipa alimentară, care generează pierderi economice semnificative și amplifică inegalitățile sociale. Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, mii de tone de produse alimentare sunt aruncate anual, în timp ce peste un milion de moldoveni trăiesc sub pragul sărăciei absolute, scrie bani.md.
„În prezent, observăm o tendință ușoară de reducere a risipei alimentare, dar problema rămâne majoră. Alimentele aruncate ar putea hrăni persoanele aflate în dificultate”, a declarat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, pe 20 decembrie.
În 2024, fiecare moldovean risipeste, în medie, 71 kg de alimente anual, iar pentru 2025 se estimează un nivel de 70 kg/persoană. În total, în acest an, circa 180.000 de tone de alimente – echivalentul a 3.000 de vagoane marfare – vor ajunge la gunoi.
Deși există inițiative precum Banca de Alimente, care recuperează o mică parte din alimentele aruncate (aproximativ 0,15% sau 260 de tone anual), acestea rămân insuficiente pentru a combate problema în mod eficient.
Între 2020 și 2024, prețurile alimentelor au crescut cu 76,5%, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Cu toate acestea, moldovenii continuă să arunce o cantitate semnificativă de alimente.
Statisticile arată că 39,7% din veniturile gospodăriilor moldovenești sunt alocate alimentelor, al doilea cel mai ridicat procent din Europa, după Ucraina (42%).
Categoriile cu venituri mai reduse din mediul rural cheltuie până la 56,1% din veniturile lor pe alimente, comparativ cu 53,1% în mediul urban. Această pondere arată gradul de sărăcie avansat al țării și necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea risipei și sprijinirea celor vulnerabili.
La nivel global, țările dezvoltate înregistrează nivele ridicate ale risipei alimentare: în America de Nord, risipa per capita este de 280-300 kg anual, în timp ce în Republica Moldova este de 71 kg.
„Creșterea bunăstării nu ar trebui să însemne o creștere a risipei alimentare”, a concluzionat Ioniță, subliniind necesitatea unor politici mai eficiente și a unei conștientizări sporite pentru reducerea pierderilor alimentare.
Valoarea estimată a produselor alimentare risipite va atinge 22,3 miliarde de lei în 2025, dintre care 7,6 miliarde vor reprezenta alimente cumpărate și aruncate de populație.
