Vechea idee că viitoarea mamă trebuie să mănânce pentru doi, nu mai este valabilă. Regimul alimentar nu trebuie să se deosebească de cel obişnuit (cantitativ), iar dorinţa de a mânca sau bea în exces trebuie evitate.
Elena Râmbu-Luchian,
Medic obstetrician-ginecolog
Totuşi, nu se pot exclude condiţiile speciale care apar pe parcursul gravidităţii – activarea metabolismului bazal. Cercetările au arătat că o femeie sănătoasă în perioada reproductivă consumă în medie 2100 calorii pe zi, pe când una gravidă are nevoie de un supliment de energie în valoare de 200 calorii.
Este mult mai importantă calitatea alimentaţiei, nu cantitatea de alimente pe care o consumi. O alimentaţie corectă contribuie la menţinerea sănătăţii gravidei şi furnizează elementele nutritive necesare copilului pentru o bună creştere şi dezvoltare intrauterină.
Desigur este rău, dacă alimentaţia în timpul gravidităţii a fost insuficientă şi nu este deloc bine, dacă a fost în surplus. Este interzis să ţii cure de slăbire în timpul sarcinii. Creşterea în greutate trebuie să fie de 8-12 kg în timpul sarcinii.
Principiul de bază: alimentaţia trebuie să fie diversă, naturală, uşor asimilabilă şi să conţină o cantitate minimă de produse artificiale.
În I trimestru de sarcină respectă un regim alimentar ce include multe legume, fructe, sucuri şi verdeaţă. Consumă cereale integrale, de dorit să le pregăteşti cu apă, în special, indicat gravidelor cu gestoză precoce (greţuri, vărsături). În prima perioadă a sarcinii ia masa de 4 ori în zi.
Trimestrul II de sarcină ( 3-6 luni) se consideră cea mai liniştită perioadă. În meniu trebuie inclus pe lângă fructe, legume, verdeaţă, cereale şi carne, produse lactate, nucile şi ouăle. Sunt binevenite produsele făinoase: pâinea neagră, cea cu tărâţe şi orez neşlefuit. Proteinele animale se reţin mai mult timp în stomac de aceea carnea se recomandă la prînz.
La cină consumă produsele lactoacide. Evită mâncarea prăjită deaorece provoacă pirozisul (arsuri în epigastru).
Trimestrul III de sarcină (6-9 luni) este o perioadă importantă pentru făt. El adaugă activ în masa musculară se pregăteşte fizic şi emoţional pentru naştere. În această perioadă alimentele trebuie să conţină mai puţine calorii. Evită consumul de produse grase, făinoasele şi produsele de cofetărie. Este important, mai ales, pentru gravidele care au kilograme în plus peste, deoarece în procesul naşterii participă muşchii, și nu ţesutul adipos !!!
Alimentaţia unei gravide trebuie să conţină…
Alimentaţia unei gravide trebuie să conţină…
Proteine– ele fiind absolut necesare, mai ales în a doua jumătate a sarcinii pentru că sunt responsabile de creşterea şi formarea fătului. Necesarul zilnic de proteine este de aproximativ de 100 g., dintre care 50 g. trebuie să fie de origine animală. Alimentele ce conțin proteine sunt carnea, laptele, ouăle, peștele, cereale etc. Vezi articolul “Rolul proteinelor în alimetaţia zilnică”.
Glucide – ele produc energia de care are nevoie organismul. La gravidă asigură substratul energetic muscular şi stimulează funcţia ficatului de dezintoxificare a organismului. Se conţin în zahăr, paste făinoase, produse de origine animală. Sunt necesare, în special, în a doua jumătate a sarcinii. Iar doza zilnică este de 350 – 400 g.
Lipide sunt mai puţin recomandate pe parcursul sarcinii, deaorece au o mare putere calorică. Necesarul de lipide animale şi vegetale se apreciază la 40 – 60 g. zilnic. Surplusul de lipide produce o supraâncărcare a ficatului. Din acest motiv nu se recomandă gravidei lipide în exces care, pe lângă influenţa asupra funcţiilor ficatului, pot genera o disgravidie tardivă. În mod ideal, a 4-a parte din cantitatea totală a lipidelor din raţia alimentară trebuie să o constituie uleiurile vegetale.
Lichide. Necesarul de lichide este de aproximativ la 1000-1500 ml pe zi. Se recomandă reducerea lichidelor în a II-a jumătate a sarcinii.
Sărurile minerale Fierul este un element esenţial prezent în întregul organism, materia primă pentru producerea hemoglobinei, proteina principală din eritrocite cu rolul de a transporta oxigenul spre toate ţesuturile organismului şi, respectiv, spre fătul în curs de dezvoltare. Necesarul zilnic de fier la o femeie este de 11,4 mg., în schimb, în timpul sarcinii, este nevoie de un surplus de fier pentru a acoperi necesităţile dezvoltării fătului şi placentei (eritropoieză fetală) şi creşterea în organismul mamei a volumului de sânge circulant. Doza recomandată de fier pentru 24 h, conform datelor OMS, în timpul sarcinii , este de 12,5 mg. Cele mai bune surse de fier sunt : carnea roşie, ouăle, sardinele, rădăcinoasele şi legumele cu frunze de culoare închisă, nucile.
Calciul – doza zilnică recomandată unui adult este de 1.000 mg de calciu. În cazul gravidelor, necesarul de calciu creşte în cel de-al treilea trimestru de sarcină, când se formează scheletul fătului, ajungând la 1.200 mg/zi.
Dacă nu se asigură acest aport, organismul gravidei apelează la rezervele proprii de calciu din oase şi dinţi, ceea ce are ca efect demineralizarea lor: apariţia cariilor, afectarea sistemului muscular şi a glandei tiroide.
De asemenea o importanţă deosebită o are aportul suplimentar de P, Zn, Mg pe parcursul sarcinii care poate fi suplinit atât prin alimente, cât şi prin complexe de minerale şi vitamine.
Vitaminele şi importanţa lor în perioada sarcinii
Vitaminele şi importanţa lor în perioada sarcinii
Acidul folic
face parte din complexul vitaminelor grupului B şi este extrem de important pe tot parcursul sarcinii, dar mai ales în primele 12 săptămâni de sarcină, când are loc dezvoltarea organelor la făt.
Studii repetate au arătat că femeile care primesc 400 micrograme (0.4 mg) zilnic înainte de momentul concepţiei şi în primele luni de sarcină, scad riscul de a avea un copil cu un defect neural sever (un defect congenital ce implică dezvoltarea incompletă a creierului şi a măduvei spinării) de pâna la 70%.
S-a demonstrat faptul ca acidul folic, nu este important numai în timpul sarcinii ci şi în perioada de preconcepţie cu cel puţin o lună înainte de a rămâne însărcinată.
Acid folic se conţine în: varză, fasole verde, mazăre, cartofi, spanac, portocale, banane, pâine, lapte, nuci, morcovi, peşte ş.a.
Vitamina A
este necesară pentru creşterea, buna funcţionare a ţesuturilor epiteliale şi în metabolismul calciului. Raţia zilnică este de 6 000-8 000 U.I. în graviditate şi lactaţie. Se conţine în unt, gălbenuş, ficat de viţel, roşii, spanac şi morcovi. Carenţa de vitamina A poate duce la avorturi spontane şi la disgravidii precoce (greţuri, vărsături).
Vitamina B1
participă la desfăşurarea normală a unor procese metabolice de bază. Tiamina intervine în metabolismul acidului lactic. Tot ea stabileşte corelaţia dintre metabolismul glucidic şi lipidic, crescând prin aceasta , dinamica glucidelor spre lipide. Necesarul fiziologic este de 25-100 mg/zi. Se conţine în carnea de porc, ouă, nuci, fructe uscate, pâine integrală, varză, ţelina, spanac. Este benefică în timpul contracţiilor uterine. Lipsa ei poate produce mialgii (durere musculară), nevrite (inflamaţia nervilor), polineuropatii (afcetează nervii periferici), edeme (retenţie a lichidului în organism).
Vitamina C
participă în procesul de prelucrare a glucozei în ficat, în procesul de calcificare, alături de vitamina D, favorizează coagularea sângelui, absorbţia fierului în intestin, maturarea hematiilor, dezvoltarea leucocitelor şi trombocitelor. Creşte rezistenţa organismului la infecţii şi combate anemia. Raţia zilnică normală este de 100 mg/zi. Se conţine în toate legumele verzi şi în lapte. Scăderea ei poate duce la avorturi repetate şi stări de oboseală.
Vitamina D
acţiunea acestei vitamine este strîns legată de cea a calciului şi a fosforului. Ea accelerează absorbţia Ca şi transportarea lui prin mucoasa intestinului în sânge. Din sânge vitamina D favorizează transportul lui spre oase astfel, asigură duritatea maximă a lor. Lipsa ei produce rahitism la nou-născut şi o tonicitate redusă a musculaturii. Cantitatea de vitamina D2 necesară zilnic în sarcină este de 400-800 U.I. Se gaseşte în icrele de peşte, untura de peşte, lapte, ficat şi ouă de găină.
Vitamina E
are proprietăţi antioxidante, fiind un bun stabilizator pentru grăsimi şi vitamina A. Măreşte capacitatea de apărare a organismului, acţionează similar cu progesteronul. Se găseşte în legumele verzi, gălbenuş, lapte, unt.
Vitamina K
– cea mai importantă funcţie – acţiunea antihemoragică (rol deosebit în coagulare). Necesarul zilnic de vitamina K este de 1,5-2 mg. Carenţa ei provoacă hemoragii la nivelul mucoaselor şi a creierului, îndeosebi în urma tratamentelor îndelungate cu antibiotice. Trebuie menţionat faptul că această vitamină poate fi furnizată organismului şi prin sintetizarea ei de către flora microbiană intestinală (cca 50%) . Se găseşte în produsele de origine vegetală.
