Datele au arătat că, în general, copiii au cazuri mai puțin severe de infecții cu COVID-19 decât adulții. Acum, un nou studiu poate explica de ce: copiii au un răspuns imun mai bun la virus.
Studiul, publicat în revista Science Translational Medicine, a analizat răspunsurile imune la 65 de copii și 60 de adulți cu COVID-19 într-un sistem spitalicesc din New York, analizând probele de sânge și celulele sanguine. Cercetătorii au descoperit că copiii au avut o durată mai mică de spitalizare, au nevoie mai puțin de ventilație mecanică și au o rată a mortalității mai mică decât adulții.
Cercetările anterioare au descoperit că un răspuns imun periculos la COVID-19 a fost legat de sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), care poate avea rezultate severe la adulți, inclusiv nevoia stringentă de ventilație mecanică și un risc mai mare de deces. Este mai puțin frecvent ca copiii să aibă aceste consecințe grave, ceea ce i-a determinat pe unii experți să teoretizeze că răspunsul lor imun la virus este mai bun.
Studiul a constatat că copiii produc de fapt niveluri mai ridicate de două molecule ale sistemului imunitar numite citokine, în special interleukina 17A (IL-17A), care ajută la un răspuns prompt al sistemului imunitar la debutul unei infecții și interferon gamma (IFN-γ), care încearcă oprirea replicării virusului. Cercetătorii au descoperit că, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât nivelurile lor de IL-17A și IFN-γ sunt mai mari.
„Acest lucru sugerează că IL-17A și IFN-γ sau celulele care le produc contribuie la protecția imunitară, în special împotriva bolilor pulmonare”, a declarat co-autorul studiului Dr. Betsy C. Herold, șef al Departamentului de Boli Infecțioase Pediatrice de la Colegiul de Medicină Albert Einstein.
Constatarile sugerează că stimularea răspunsurilor imune înnăscute la începutul bolii poate fi benefica.
,,Copiii se infectează și se pot îmbolnăvi foarte tare, dar, în general, se descurcă mai bine atunci când sunt infectați cu virusul”, spune medicul. „Această diferență asociată vârstei poate arăta diferențele în răspunsurile imune.”
Analizarea unor forme specifice de citokine este importantă aici, spune doctorului Danelle Fisher, medic pediatru și vicepreședinte de pediatrie la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California, care nu a participat la studiu.
Citokinele sunt un grup de proteine din sistemul imunitar, explică ea. „Fiecare celulă din corpul uman are citokine în ea”, spune cercetătoarea. „Dacă celulele eliberează citokinele, atunci ele au efecte asupra sistemului imunitar”.
Fiecare citokină are un impact ușor diferit asupra sistemului imunitar. „Unele pot fi de ajutor, altele pot avea efecte periculoase”, spune Fisher. Dar cele pe care copiii le eliberează mai mult par a fi mai eficiente în combaterea SARS-CoV-2 decât alte citokine pe care adulții tind să le elibereze.
Aceasta pare a fi ceea ce îi scutește pe copii de boli grave de la COVID-19, spune medicul. Conform unei analize a datelor de spitalizare COVID-19 pediatrice de la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, aproximativ 8 la 100.000 de copii au fost spitalizați cu COVID-19, comparativ cu 164,5 la 100.000 de adulți.
„A existat întotdeauna acest mister al motivului pentru care copiii au cazuri mai ușoare de COVID-19 și sunt mai puțin reprezentați în rândul celor spitalizați”, a spus dr. Amesh A. Adalja, cercetător principal la Centrul Johns Hopkins pentru Securitatea Sănătății.
Acest studiu ofera un indiciu important in investigarea diferentelor in raspunsul imun la virusul SARS-CoV-2, spune el. „Dar trebuie depuse mai multe eforturi pentru a determina specificul de ce copiii au infecții mai puțin severe.”
În general, însă, experții spun că acest studiu poate ajuta la găsirea unui tratament pentru COVID-19. „Învățarea despre acest lucru este importantă, deoarece unele dintre tratamentele la care ne gândim pentru COVID-19 sunt modulatorii imuni”, spune Adalja. (Modulatorii imuni sunt un tip de imunoterapie care îmbunătățește răspunsul imun al organismului.) „Va fi interesant să vedem dacă putem valorifica modul în care copiii răspund la virus pentru a face tratamente mai bune”, spune cercetătorul.
