Cine din noi nu-și aminteste, cu nostalgie, clipele din copilarie, în care realitatea se transformă ca prin minune într-o lume feerică, atunci când nimeream în lumea basmului…
Daniela Sircu-Ursu,
Psiholog consultant
Poveștile au un rol de neînlocuit în creșterea copilului și dezvoltarea sa, fie că sunt spuse oratoric sau sunt citite, iar beneficiul adus este enorm. Scufița Roșie și Alba ca Zăpada, Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, sunt doar câțiva eroi ce populează tărâmul copilariei. Reprezentând un stimul pentru creativitate, o întărire a relației cu părinții, ajută la dezvoltarea morală și îi învață să capete încredere în propriile forțe, dar și să pătrundă într-un univers fantastic plin de mistere și distracții. Poveștile nu trebuie niciodată înlocuite cu televizorul, desenele sau calculatorul, deoarece îl ajută pe piul tău să crească frumos și armonios, să-și exprime mai bine gândurile și emoțiile și, nu în ultimul rând, îl ajută să-și depășească temerile și fobiile.
Cu mult timp înainte ca copilul să meargă sau să vorbească, el va acorda o atenție deosebită și va asculta ritmul vocii tale, atunci când îi spui povești. Înainte de 6 luni experiența bebelușilor cu poveștile este asociată cu cea pe care o trăiesc când ascultă muzică.
Citirea sau spunerea poveștilor ajută copilul cu vârsta de peste 6 luni să își dezvolte mai repede limbajul. Acesta este unul dintre cele mai importante roluri ale poveștilor la bebeluși.
Fiecare etapă de dezvoltare a copilului își are cerințele sale, vis-a-vis de poveste, basmul reprezentă un “leac” pentru toate vârstele.
Cert este faptul că povestea este un aliat de nădejde pentru părinți, ajutându-i să-și crească odraslele cât mai bine.
Cum alegem poveștile potrivite pentru copilul nostru?
Înainte de a alege o poveste, gândește-te la copilul tău și de ce anume are el nevoie să înțeleagă și să își dezvolte la acea vârstă. De exemplu, dacă îi este frică de întuneric alege o poveste despre un personaj care depășește anumite frici, dacă se ceartă cu fratele, alege una în care rivalitatea fraternală este depașită și în care cei doi frați ajung să se înțeleagă. Alege-i povestioare cu tematică, cu rol educativ care să aibă o influență pozitivă și constructivă asupra lui. De asemenea, dacă alegi să îi citești din cărți, atunci ai grijă ca acestea să fie cât mai colorate și pline de imagini, pentru a-i fi mai ușor copilului să asocieze imaginea cu ce spui.
Deseori copiii insistă să le fie citită una și aceeași poveste de mai multe ori, fapt ce indică existența unei probleme în realitatea micuțului și dorința lui de a o soluționa. Ține cont de aceasta și fă-i pe plac.
Evident că modul în care părinții “folosesc” poveștile trebuie să fie unul cugetat. Deseori ”MONSTRUL” din poveste, care la final este învins, le servește părinților drept metodă de educație. Copilul amenințat că „vine monstrul de sub pat, dacă nu ești ascultător” își mobilează subconștientul și inconștientul cu o spaimă care îl marchează pentru toata viața.
Lipsa timpului ne face pe mulți dintre noi să ne abandonăm copiii în fața televizorului, la desene animate, sau în fața calculatorului, la jocuri. Câte un basm spus măcar o dată la câteva zile, crează între părinți și copil acea legătură specială dintre doi oameni care trăiesc aceleași senzații, au aceleași sentimente și își imaginează aceleași scenarii. Complicitatea creată și limbajul comun construit de părinte și copil îmbunătățește mult relația dintre cei doi. Momentul poveștii este unul special și poate să se păstreze peste ani, când nu va mai fi nevoie de povești, dar va fi nevoie de discuții ca între prieteni.
