Motivul foarte trist pentru care un bebeluş nu mai voia să sugă la sânul drept al mamei!

 Femeia devenise mamă pentru a treia oară şi cunoştea foarte bine cum trebuia să-şi alăpteze copilul, dar fetița ei de câteva luni refuza tot timpul să sugă de la sânul drept.

separator

Nursing-Strike_SP.jpg

De fiecare dată când o punea la sânul drept, micuța plângea și cerea să fie pusă la stângul. După ce copila a refuzat de mai multe ori să sugă la sânul drept, Shakti s-a gândit să-și examineze sânul. Așa a descoperit că are un nodul și a decis să meargă la medic, fiind convinsă că este vorba de canale galactofore blocate, fenomen adesea întâlnit la mamele care alăptează. După ce a făcut o ecografie mamară şi alte teste de diagnosticare, s-a depistat că, de fapt, femeia avea cancer.

Povestea mamei, care a fost salvată de cancerul de sân de propriul bebeluș, a emoționat o lume întreagă.

Mama a descoperit la timp boala datorită fetiței ei care refuza să sugă la sânul drept. Medicii au spus că este foarte probabil ca gustul laptelui să fi fost modificat, iar acesta să fi fost motivul pentru care copila nu voia să sugă la acel sân.

Poziţia corectă a bebeluşului în timpul alăptării la sân!

Shakti Dalal a suportat o mastectomie și apoi o operație de reconstrucție a sânului, boala ei fiind acum în regresie. Din păcate, femeia nu a mai putut să-și alăpteze cel de-al treilea copil, însă speră că astfel a reușit să învingă boala care ar fi ținut-o departe de copiii ei pentru totdeauna.

Shakti a vrut să-și facă publică povestea pentru a fi conștientizat riscul de cancer mamar, tumoare care poate fi diagnosticată și la femeile însărcinate sau care de curând au născut.

Are cancerul de sân legatura cu purtarea sutienului?

În ultimii ani, incidenţa cancerului de sân a devenit mai mare, iar răspândirea lui în rândul femeilor tinere, de până în 35 de ani este un fenomen alarmant. Cancerul se poate vindeca dacă este descoperit într-o fază incipientă şi tratat corespunzător.

Cum se face un control la sân, în funcție de vârstă

Între 20 și 30 de ani, femeile ar trebui să-și autoexamineze sânii lunar și ar trebui să meargă măcar o dată la 3 ani la medicul specialist.

Începând cu vârsta de 30 de ani, frecvența autoexaminării rămâne aceeași, însă consultul specialistului ar trebui să fie anual, la fel ca și ecografia mamară.

De la 50 de ani, pe lăngă autoexaminare și vizita anuală la medicul specialist, ar trebui făcut și examenul radiologic al sânilor, mamografie bilaterală.

sursa

Mămicile care au născut de curând au fost instruite cum să aibă grijă de sănătatea urechilor bebelușilor

Mai multe mămici care și-au adus pe lume bebelușii în aceste zile au primit sfaturi prețioase despre cum să aibă grijă de sănătatea auzului și urechilor la cei mici.

Tinerele mame au rămas mulțumite în urma recomandărilor oferite de către specialiștii din cadrul Spitalului clinic municipal ,,Gheorghe Paladi”.

Începând cu acest an, în țara noastră, a fost introdus screening-ul audiologic obligatoriu pentru toți nou-născuții. Astfel, copiilor le este testat auzul și verificată sănătatea urechilor începând cu primele zile de viață. Identificarea precoce a surdității congenitale este un pas important pentru rezolvarea problemelor de auz la copii și accesul precoce al acestora la servicii medicale specializate și de calitate.

Astăzi, de Ziua mondială a Auzului, medicii au adus explicații tinerelor mămici și au distribuit materiale informative despre reducerea factorilor de risc și măsuri de prevenire a deficiențelor auditive, între care:

– păstrarea igienei urechilor

– combaterea la momentul oportun a infecțiilor la nivelul urechii care pot duce la slăbirea auzului

– evitarea altor boli infecțioase care pot cauza complicații urechilor, cum ar fi meningita, oreionul, rujeola.

De asemenea, mamele au fost atenționate cu privire la efectele unor medicamente, în special antibiotice, asupra auzului și evitarea factorilor nocivi ai mediului înconjurător (zgomotul excesiv și alți factori periculoși).

Pentru a evita tulburările de auz, specialiștii recomandă imunizarea copiilor împotriva rujeolei, meningitei, oreionului și rubeolei, dar și imunizarea împotriva rubeolei a adolescenților și femeilor de vârstă fertilă înainte de a rămâne însărcinate.

În cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal “Gheorghe Paladi”, screeningului auditiv sunt supuși toți nou-născuții, examenul fiind efectuat de către medicii neonatologi. În acest scop, instituția este dotată cu echipament medical specializat care permite depistarea precoce a deficiențelor de auz la bebeluși.

Tripleți născuți la cinci ani diferență. Povestea incredibilă a unei femei care a luptat pentru a deveni mamă

Colleen Hapney, în vârstă de 30 de ani, și soțul ei, Pete, în vârstă de 33 de ani, aproape că renunțaseră la speranța de a avea copii după 10 ani de încercări.

Mama a fost supusă, în total, la opt ture de fertilizare in vitro și a trecut prin două pierderi de sarcini pe parcursul a 10 ani.

Cuplul aproape că își pierduse speranța. În 2018 însă, femeia a născut o fetiță pe nume Phoebe-Grace. Anul trecut, în 2023, femeia a mai născut doi băieți gemeni.

Femeia a vorbit despre lupta pe care a dus-o în încercarea de a avea copii și acum vrea să ofere cu povestea ei speranță cuplurilor care încearcă să aibă un copil.

Cuplul din Plymouth, a descoperit problemele de fertilitate după doi ani de încercări. Femeia a fost diagnosticată cu sindromul ovarelor polichistice.

„Mi s-a spus că nu pot beneficia de FIV din partea NHS, deși amândoi îndeplineam toate criteriile stabilite. Am avut inima frântă, știam că FIV este costisitoare, dar era singura noastră cale”, a spus Colleen, conform Mirror.

Colleen și Pete au decis să zboare în Cipru pentru un tratament privat de fertilizare in vitro. Dar, din păcate, tratamentul costisitor nu a funcționat. Nu au renunțat și au continuat să încerce FIV în Țara Galilor, în 2016, dar Colleen s-a îmbolnăvit grav.

„Am făcut FIV, dar am fost foarte nefericită și am dezvoltat OHSS sever, care aproape m-a ucis, ceea ce a însemnat că nu am putut face un transfer de embrioni și a trebuit să ne înghețăm toți embrionii pe 22 noiembrie 2016. A durat luni de zile să ne recuperăm și am avut primul nostru transfer de embrioni în martie 2017, care a fost un ciclu eșuat, embrionul nu s-a implantat și a fost o altă durere de inimă după ani de bătăi de cap”, a mai povestit femeia.

În august 2017 au mai încercat încă o dată și au primit vestea pe care o așteptau. Phoebe-Grace s-a născut în aprilie 2018. Deși călătoria lor a fost grea, Colleen și Pete își doreau măcar un frate sau o soră pentru fiica lor. Cuplul mai avea patru embrioni rămași pe care îi puteau folosi.

„Am fost binecuvântați cu fiica noastră, dar după atâtea eșecuri și avorturi spontane nu știam ce să facem și am încercat totul, toate medicamentele, suplimentele și terapiile alternative, dar nu am avut noroc”, a spus ea.

Collen a rămas în cele din urmă însărcinată cu gemeni.

„A fost o sarcină terifiantă, nu mă lăsam să mă entuziasmez, mă așteptam la ce era mai rău tot timpul și încercam să mă opresc să nu mă bucur pentru că nu mai puteam suporta durerea”, a povestit ea la Plymouth Live.

Dar totul s-a dovedit a fi bine, iar în aprilie 2023, ea a născut doi băieți gemeni pe nume Perseus și Elijah.

Medicii aveau să descopere că perechea de gemeni care s-a născut în 2023 și fetița care s-a născut în 2018 sunt, de fapt, tripleți. Toți cei trei copii s-au format ca embrioni în aceeași zi, în noiembrie 2016, iar asta înseamnă că sunt tripleți, chiar dacă s-au născut la mai mult de cinci ani distanță.

Sursa

De ce unii copii încep să vorbească mai devreme: Concluzia surprinzătoare dintr-un studiu realizat de cercetători

Anii premergători vârstei școlare sunt fundamentali în dezvoltarea limbajului, marcând o perioadă de învățare accelerată și diversificată. În ciuda acestei ferestre critice de oportunitate, ritmul la care copiii încep să vorbească variază enorm. Unii micuți debutează în arta conversației devreme, în timp ce alții își iau timpul, stârnind curiozitatea specialiștilor.

Căutând răspunsuri: studiul care luminează misterul

Elika Bergelson, de la prestigioasa Universitate Harvard, a condus un studiu împreună cu o echipă de psihologi din întreaga lume, urmărind să descopere ce determină aceste diferențe. Analizând comportamentul a 1.001 copii sub patru ani, cercetătorii au avut parte de rezultate neașteptate: nu există o corelație directă între cantitatea de vocalizări ale copilului și factori precum genul, statutul socio-economic sau expunerea la multiple limbi.

Cheia succesului: interacțiunea cu adulții

Contrar presupunerilor comune, studiul care a fost publicat pe Pnas.org a revelat că secretul dezvoltării timpurii a limbajului nu se află în cantitate, ci în calitatea interacțiunilor. Copiii cei mai activi în conversații sunt cei care beneficiază de un mediu bogat în dialoguri cu adulții, indiferent de alte variabile sociale sau economice.

Impactul conversației: mai mult decât cuvinte

Folosind tehnologii avansate, inclusiv microfoane purtabile și algoritmi de învățare automată pentru a analiza datele, studiul a putut să măsoare cu precizie cât de mult vorbesc copiii în funcție de expunerea lor la limbajul adult. Concluzia? Pentru fiecare 100 de cuvinte rostite de un adult, copilul produce în medie 27 de vocalizări în plus, un efect ce se amplifică pe măsură ce copilul crește.

Studiul și răspândirea sa globală: amploarea dialogului în dezvoltarea Copiilor

Extinzându-se pe 12 țări și 43 de limbi, cercetarea subliniază universalitatea acestui fenomen, arătând că fundamentul dezvoltării lingvistice este consistent în diverse culturi și comunități. Această descoperire pune în lumină importanța angajamentului verbal constant al părinților și îngrijitorilor, indiferent de contextul geografic sau cultural.

Înțelesuri mai profunde și studii complementare

Alte cercetări coroborează aceste descoperiri, subliniind că răspunsurile prompte și angajarea în conversații cu copiii, chiar și în stadiile când acesta este doar un bebeluș, pot accelera dezvoltarea limbajului. Studii publicate în reviste de prestigiu precum „Journal of Child Language” și „Developmental Science” confirmă că interacțiunile bogate și diversificate sunt piloni ai învățării lingvistice timpurii.

În concluzie, dialogul constant și interacțiunea cu adulții nu doar că îmbogățesc experiența copilăriei, dar sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților de comunicare. Aceste descoperiri oferă părinților și educatorilor un instrument valoros în sprijinirea dezvoltării limbajului la copii, reiterând ideea că fiecare cuvânt și conversație contează.

sursa: www.playtech.ro

Cum te ajută ,,testul lingurii’’ să îţi verifici starea de sănătate a corpului
Articolul anterior
Iată cum poţi fi minţit de către vânzător, când cumperi peşte din pieţele alimentare! Urmăreşte materialul video pentru a te convinge
Articolul următor