15 paramedici palestinieni, dintre care și un angajat ONU, au fost uciși în Gaza: „Au fost adunați și îngropați într-o groapă comună”  

Cincisprezece paramedici și salvatori palestinieni, inclusiv cel puțin un angajat al Națiunilor Unite, au fost uciși de forțele israeliene și îngropați într-o groapă comună în sudul Gazei, potrivit unui comunicat ONU, citat de publicația The Guardian.

Bodies of Palestinian rescue workers. Photograph: Red Crescent

Incidentul a avut loc pe 23 martie în districtul Tel al-Sultan

Conform informațiilor furnizate de Biroul ONU pentru Afaceri Umanitare (Ocha), Semiluna Roșie Palestiniană (PRCS) și lucrătorii de apărare civilă se aflau într-o misiune de salvare a colegilor care fuseseră împușcați mai devreme în acea zi. Vehiculele lor, clar marcate, au fost supuse unui tir intens din partea forțelor israeliene, scrie libertatea.ro

Red Crescent staff digging in the area. Photograph: Red Crescent

Un oficial al Semilunii Roșii din Fâșia Gaza a declarat că există dovezi că cel puțin o persoană a fost reținută și ucisă, deoarece corpul unuia dintre morți a fost găsit cu mâinile legate.

Împușcăturile au avut loc la o zi după reluarea ofensivei israeliene în zona apropiată de granița cu Egiptul.

Un alt lucrător al Semilunii Roșii aflat în misiune este dat dispărut. „Acum șapte zile, ambulanțele apărării civile și PRCS au sosit la fața locului. Unul câte unul, [paramedicii și lucrătorii apărării civile] au fost loviți. Corpurile lor au fost adunate și îngropate în această groapă comună”, a declarat Jonathan Whittall, șeful Ocha în Palestina.

„Îi dezgropăm în uniformele lor, cu mănușile pe mâini. Erau aici pentru a salva vieți. În schimb, au ajuns într-o groapă comună. Aceste ambulanțe au fost îngropate în nisip. Există un vehicul ONU aici, îngropat în nisip. Un buldozer – al forțelor israeliene – le-a îngropat”, a mai adăugat Whittall.

Healthcare workers should never be a target,’ said Jonathan Whittall. Photograph: Red Crescent

Reacții internaționale după masacru Philippe Lazzarini, șeful agenției ONU de ajutorare a refugiaților palestinieni (UNRWA), a confirmat că unul dintre angajații săi se numără printre morții găsiți în Rafah.

Forțele militare israeliene au declarat că evaluarea lor inițială a incidentului a arătat că trupele lor au deschis focul asupra mai multor vehicule „care înaintau suspect spre trupele IDF fără faruri sau semnale de urgență”.

Armata israeliană a adăugat că deplasarea vehiculului nu fusese coordonată în prealabil cu Forțele de Apărare Israeliene (IDF) și că zona era o „zonă activă de luptă”.

Semiluna Roșie a contrazis această afirmație, susținând că districtul Tel al-Sultan era considerat sigur, iar deplasarea acolo era normală, „nefiind necesară nicio coordonare”.

These dedicated ambulance workers were responding to wounded people,’ said the IFRC secretary general. Photograph: Red Crescent

Detalii despre atac și recuperarea victimelor

Dr. Bashar Murad, directorul programelor de sănătate al Semilunii Roșii, a oferit detalii tulburătoare despre atac. Potrivit acestuia, unul dintre paramedicii din convoi se afla într-o convorbire telefonică cu colegii săi de la stația de ambulanță în momentul atacului.

„Ne-a informat că a fost rănit și a cerut asistență, și că o altă persoană era, de asemenea, rănită”, a spus Murad.

„Câteva minute mai târziu, în timpul apelului, am auzit sunetul soldaților israelieni sosind la locație, vorbind în ebraică. Conversația era despre adunarea echipei, cu afirmații precum: Adunați-i la perete și aduceți niște legături pentru a-i lega. Acest lucru indica faptul că un număr mare din personalul medical era încă în viață”, a mai adăugat el.

Younis al-Khatib, președintele Semilunii Roșii Palestiniene, a declarat că IDF a împiedicat colectarea corpurilor timp de mai multe zile.

IDF a afirmat că a facilitat evacuarea corpurilor de îndată ce „circumstanțele operaționale” au permis.

„Corpurile au fost recuperate cu dificultate, deoarece erau îngropate în nisip, unele prezentând semne de descompunere”, a declarat Semiluna Roșie.

„Echipele de urgență au fost lovite una după alta”

Jens Lærke, un purtător de cuvânt al Ocha la Geneva, a oferit mai multe detalii despre incident: „Informațiile disponibile indică faptul că prima echipă a fost ucisă de forțele israeliene pe 23 martie, și că alte echipe de urgență și ajutor au fost lovite una după alta pe parcursul mai multor ore în timp ce își căutau colegii dispăruți”.

„Au fost îngropați sub nisip, alături de vehiculele lor de urgență distruse – ambulanțe clar marcate, o mașină de pompieri și o mașină ONU”, a adăugat Lærke.

Semiluna Roșie a numit angajații uciși pe 23 martie: Mustafa Khafaja, Ezzedine Shaat, Saleh Muammar, Rifaat Radwan, Mohammed Bahloul, Ashraf Abu Labda, Mohammed Hilieh și Raed Al-Sharif. Incidentul a fost cel mai mortal atac asupra lucrătorilor Crucii Roșii sau Semilunii Roșii de oriunde din lume din 2017, potrivit IFRC.

„Sunt cu inima frântă. Acești lucrători dedicați ai ambulanței răspundeau la apelul unor răniți. Erau lucrători umanitari. Purtau embleme care ar fi trebuit să îi protejeze; ambulanțele lor erau clar marcate”, a declarat Jagan Chapagain, secretarul general al IFRC.

Potrivit Națiunilor Unite, cel puțin 1.060 de lucrători din domeniul sănătății au fost uciși în cele 18 luni de când Israel și-a lansat ofensiva în Gaza. Aceasta a început după ce luptătorii Hamas au atacat comunitățile din sudul Israelului pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de persoane.

Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la  Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, depistate în vama Leușeni

La pista de control intrare în țară a postului vamal Leușeni, pentru efectuarea verificărilor de specialitate, s-a prezentat un mijloc de transport de model „Volkswagen Crafter”, ce se deplasa din Germania, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un conațional în vârstă de 25 de ani, a comunicat funcționarilor vamali că transportă doar bunuri personale.

În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat, printre bagajele personale au fost depistate ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, în cantități comerciale, tăinuite în scopul transportării ilicite.

Mărfurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional.

Mesajul soțului Evgheniei Guțul din fața Curții de Apel Chișinău: ”Suntem alături de ea”

Soțul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, Artiom Guțul, a declarat că familia sa îi transmite soției multă putere și sprijin în contextul procesului în care aceasta este implicată, scrie stiri.md.

Guțul a subliniat că, indiferent de evoluția evenimentelor, familia va rămâne alături de soția sa, exprimându-și „speranța că judecătorii vor acționa cu umanitate”, transmite Știri.md.

„Vrem ca soția mea să fie acasă astăzi. O așteptăm cu toții, toată lumea este îngrijorată. Întreaga lume urmărește procesul care se desfășoară, un proces pe care îl considerăm ilegal”, a declarat Artiom Guțul.

El a mai menționat că copiii lor, în special cel mic, sunt îngrijorați și simt absența mamei.

Totodată, Artiom Guțul a transmis un mesaj autorităților, exprimându-și convingerea că persoanele implicate în proces vor răspunde pentru acțiunile lor.

„Vor răspunde pentru tot în fața poporului și a Moldovei”, a încheiat acesta.

De menționat că susținătorii Evgheniei Guțul s-au adunat în fața Curții de Apel Chișinău, acolo unde astăzi va fi examinat apelul bașcanului împotriva arestului preventiv.

Bașcana a fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Oamenii legii susțin că bașcanul ar fi încercat să se eschiveze de la urmărirea penală.

La 28 martie, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile într-un alt dosar, fiind acuzată de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și falsificarea unor documente în scopul sprijinirii campaniei sale electorale. Evghenia Guțul respinge acuzațiile și se declară nevinovată. În același timp, ea a făcut apel la președintele rus, Vladimir Putin, să utilizeze tot arsenalul și să intervină pentru eliberarea sa. 

Pe data de 1 aprilie a avut loc o altă ședință de judecată în cauza în care Guțul este învinuită de finanțarea ilegală a partidelor sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, unde Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins cererea procurorilor privind arestul preventiv al Evgheniei Guțul pentru 30 de zile.

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, căutat de justiție, spune că se află la Moscova
Articolul anterior
Kremlinul va încerca să influențeze alegerile parlamentare din acest an. Maia Sandu: „Cei care își vând votul își vând țara”
Articolul următor
Close menu