50 de bombardamente executate astăzi de Israel în Fâșia Gaza. Numărul victimelor a crescut, inclusiv în rândul copiilor și femeilor

Cea mai mare operaţiune israeliană din Gaza de la începutul actualei escalade a constat în 50 de salve de artilerie terestră şi bombardamente aeriene executate în decurs de 40 de minute, a informat vineri armata israeliană, transmit EFE, Reuters şi dpa, conform evz.ro.

Atacul a început la primele ore ale zilei asupra unor obiective din enclava Gaza şi a fost realizat din exterior, fără ca trupele să intre pe teritoriul Gazei, a precizat armata, după informaţiile iniţiale care indicau o ofensivă terestră.

La operaţiune au participat 160 de aeronave şi 40 de tancuri, iar raidurile au vizat în special reţeaua de tuneluri de sub Gaza ale militanţilor din mişcarea Hamas, care constituie un fel de “oraş subteran” şi mai sunt cunoscute şi ca “metroul” din Gaza, a mai indicat purtătorul de cuvânt al forţelor de apărare israeliene Jonathan Conricus, citat de dpa.

Nu este clar în ce măsură acest sistem de tuneluri a fost avariat în urma acţiunii. Tunelurile sunt folosite pentru a transporta persoane şi mărfuri în şi către enclava controlată de Hamas, pe fondul restricţiilor impuse de Israel, care consideră Hamas mişcare teroristă.

La rândul său, Ministerul palestinian al sănătăţii a făcut cunoscut vineri că, de la începutul escaladei, operaţiunile israeliene au provocat cel puţin 119 morţi în rândul palestinienilor, între care 31 de minori şi 19 femei, şi 830 de răniţi.

Potrivit armatei israeliene, peste 30 dintre cei ucişi de luni până joi inclusiv erau membri ai miliţiilor palestiniene.

Miliţiile au lansat de la debutul confruntărilor peste 1800 de proiectile în direcţia Israelului, majoritatea fiind interceptate de sistemul israelian antirachetă ,,Domul de fier”. De partea israeliană a fost raportată moartea a şapte persoane, între care un adolescent, un copil de şase ani şi o femeie în vârstă care a căzut în timp ce alerga să se adăpostească de rachete într-un refugiu.

Armata israeliană a mai asigurat vineri că va continua să atace obiective din Gaza şi că “intenţionează” să desfăşoare o ofensivă terestră, fiind “pregătită să facă acest lucru”.

“Nu este ultimul nostru cuvânt şi această operaţiune va continua atâta timp cât va fi necesar”, a subliniat premierul israelian Benjamin Netanyahu într-un mesaj difuzat vineri dimineaţa pe reţelele sociale.

Cele două tabere au intrat în actuala fază de agresiuni pe fondul creşterii tensiunilor legate de accesul la locurile sfinte din Ierusalim şi al demersurilor de evacuare a unor rezidenţi palestinieni din Ierusalimul de est. Situaţia era deja tensionată în rândul palestinienilor, după ce alegerile care urmau să se desfăşoare în mai au fost amânate. Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmoud Abbas, a anunţat la sfârşitul lunii trecute amânarea primelor alegeri din ultimii 15 ani în teritoriile palestiniene atât timp cât organizarea scrutinului nu este “garantată” în Ierusalimul de Est, parte a Oraşului Sfânt anexat de Israel.

Forţele israeliene şi ale Hamas au fost angajate în trei războaie, din 2008, cel mai recent, din 2014, soldându-se cu moartea a 70 de israelieni şi 2100 de palestinieni.

Actualele violenţe s-au tradus şi în confruntări între evrei şi arabi israelieni, poliţia raportând arestări şi atacuri în oraşe ca Beersheba, Lod, Netanya şi Tel Aviv. În oraşul Qalansawe au fost informaţii privind incendierea unui post de poliţie. Forţele de ordine israeliene au operat 750 de arestări în Israel, pe parcursul acestor incidente.

De unde are Fâșia Gaza mii de rachete?

Militanții palestinieni s-au folosit de ajutorul oferit de Iran, greșeli israeliene și chiar țevi de canalizare pentru a strânge un arsenal cu mii de rachete, unele cu rază sporită de acțiune, relatează New York Times.

Membrii Hamas introduc pe ascuns componenete de rachete în Fâșia Gaza sau le produc singuri local, ajutați de tehnica furnizată de Iran. În plus se folosesc de conducte de apă și canalizare scoase din așezările israeliene abandonate și de componente de la bombele israeliene care nu au explodat. De multe ori asamblează rachetele ascunși în subteran sau în cartiere foarte populate pe care israelienii ezită să le atace cu bombe.

În ciuda celebrei și mult lăudatei capacități de supraveghere a Israelului și a puterii sale militare net superioare, militanții palestinieni din Gaza au reușit să adune un arsenal impresionant de rachete cu raza de acțiune sporită în cei 16 ani de când Israelul s-a retras din enclava pe care o ocupase după războiul din 1967, relatează New York Times.

Hamas, grupul militant care conduce Gaza din 2007 și nu recunoaște dreptul Israelului de a exista, a transformat arsenalul actual într-o amenințare din ce în ce mai letală, după cum s-a văzut în ultimele zile.

De luni până joi, în doar 4 zile au tras aproximativ 1.800 de rachete în Israel, potrivit IDF. Arsenalul, e adevărat, pălește în comparație cu înzestrarea forțelor aeriene din Israel. Dar pentru israelieni, rachetele reprezintă instrumentele a ceea ce țara lor și multe altele, inclusiv Statele Unite, consideră o organizație teroristă, infiltrată printre cei aproape două milioane de locuitori palestinieni din Gaza. Pentru mulți palestinieni, rachetele simbolizează dreptul lor la rezistență față de ocupația israeliană.

Serviciile de informații israeliene au estimat că Hamas, Jihadul Islamic și alte grupuri militante palestiniene au în jur de 30.000 de rachete și proiectile în Gaza. Rachetele au o rază de acțiune variată și nu au sisteme de ghidare, dar militanții au reușit să-și îmbunătățească acuratețea. Numărul de rachete lansate zilnic de la startul noii runde de lupte este fără precedent.

Și în timp ce majoritatea rachetelor au fost trase spre orașe din sudul și centrul Israelului, rachetele cu rază mai lungă de acțiune au fost lansate către Tel Aviv și Ierusalim.

Acesta este un semn, spun experții, că Hamas nu numai că a reușit să-și completeze arsenalul, ci și-a îmbunătățit și capacitățile. Unii comandanți israelieni au fost surprinși de numărul și raza de acțiune a rachetelor din Gaza. O analiză realizată de Michael Armstrong, profesor la Universitatea Brock din Canada, a constatat o creștere semnificativă a intensității. Luni, în primele ore ale noii runde de confruntări, au fost trase un maxim de 470 de rachete din Gaza, comparativ cu un vârf de 192 de rachete pe zi în 2014 și 312 în 2012. „Încă nu știm dacă Hamas are mai multe rachete cu rază lungă de acțiune sau dacă aleg să folosească mai întâi cele mai bune arme ale lor”, a explicat Armstrong.

Israelul a distrus cu succes multe dintre rachetele lansate până acum cu ajutorl sistemul său de apărare, scutul Iron Dome. Dar un număr din ce în ce mai mare de rachete au lovit teritoriul israelian, unele ucigând oameni. Experții spun că militanții au descoperit că intensitatea tirurilor de rachetă – și direcțiile multiple din care sunt lansate- au expus vulnerabilități în apărarea israeliană. „Se pare că încearcă să suprasolicite sistemul de interceptare al Israelului, care poate face față unui anumit număr de atacuri simultan”, a explica Armstrong.

O mare parte din arsenal o reprezintă rachete cu rază scurtă de acțiune, cunoscute sub numele de Qassams, după aripa militară Hamas. Au o rază de acțiune de aproximativ 10 kilometri și sunt produse evident mai ușor și mai ieftin decât cele cu rază mai lungă de acțiune. Au traiectorii imprevizibile și unele aterizează chiar în Gaza. Rachetele cu rază medie sunt bazate pe un model iranian și rusesc și pot atinge ținte aflate la până la 40 de kilometri, făcând vulnerabile suburbiile din Tel Aviv. Aceste rachete sunt produse în interiorul Gaza.

Rachetele cu rază lungă pot atinge ținte din Tel Aviv, Ierusalim și Aeroportul Ben-Gurion.

Joi, Hamas a susținut într-o declarație că are o rachetă cu o rază de acțiune de 250 de kilometri, care poate ajunge practic în orice loc din Israel.

O mamă și fiica ei au fost diagnosticate cu același tip de cancer, la o distanță de doar zece zile

O mamă din Anglia a trecut prin momente delicate după ce a fost diagnosticată cu cancer, dar coșmarul a venit abia zece zile mai târziu, când fiica ei a primit același diagnostic. Doi ani mai târziu, acestea au decis să-și spună povestea, atrăgând atenția asupra importanței cercetării din domeniu, scrie peroz.ro.

În 2022, Catherine Tudor a fost diagnosticată cu cancer de colon în stadiu al treilea. Zece zile mai târziu, fiica ei, Rihannon, a aflat că suferă de aceeași boală, dar într-un stadiu mai avansat.

„Când mama mi-a mărturisit că a fost diagnsoticată cu cancer am fost tristă. Îmi amintesc că mi-am spus că „probabil a avut ghinion, dar eu voi fi bine!”, a povestit ea potrivit People, adăugând: „Care ar fi fost șansele ca amândouă să fim diagnosticate cu aceeași boală la un interval de o săptămână?”

Rihannon, care locuiește în Cheltenham, Anglia, însă, nu doar că a primit același diagnostic, dar boala era într-un stadiu mai avansat. Mai exact, medicii i-au descoperit peste 20 de tumori în ficat și în plămâni, fapt pentru care a fost nevoită să înceapă imediat ședințele de chimioterapie și alte tratamente, în încercarea de a opri extinderea cancerului. 

Doi ani mai târziu, Rihannon continuă tratamentul împotriva cancerului, iar mama ei a fost declarată vindecată: „Am trăit un amalgam de emoții, dar sunt foarte puternică și pozitivă”, a mai declarat tânăra, într-un interviu la BBC, mărturisind că această gândire pozitivă a ajutat-o să depășească această perioadă.

„Când te gândești că poți să lupți cu boala, că poți să treci prin ea, corpul răspunde în aceeași manieră. Iar corpul meu, slavă Domnului, are un răspuns pozitiv de mai bine de doi ani, am avut numeroase tumori care au scăzut în dimensiune”, a povestit femeia.

Chiar dacă este foarte optimistă, ea a descris chimioterapia, radiațiile și operația ca fiind brutale. Tocmai de aceea, speră ca oamenii de știință să descopere alte tratamente, unele mai blânde.

„Cercetarea mă ajută să sper, să merg mai departe. Îmi doresc ca specialiștii să descopere alte terapii care să vină în sprijinul bolnavilor de cancer. Este vital”, a mai spus ea, potrivit sursei citate.

Taxă de intrare în Veneția, din 25 aprilie. Zilele în care poate fi vizitată gratis

Veneția a introdus o taxă de intrare, începând din 25 aprilie. Dar taxa se aplică doar în anumite zile, iar anumite categorii de turiști pot fi exceptați de la plata sa, scrie evz.ro.

Reprezentanții unui foarte celebru oraş – Veneția – s-au gândit să mai domolească din fluxul de vizitatori prin introducerea unei taxe de intrare.

Valoarea acesteia va fi de 5 euro pentru turiști și se va aplica în weekenduri, începând cu 25 aprilie.

Măsura își propune să mai reducă aglomerația în oraș și va fi aplicată până la jumătatea lunii iulie.

Mai exact, taxa se aplică în 29 de zile specifice, între 25 aprilie și 14 iulie, respectiv 25-30 aprilie, 1-5, 11, 12, 18, 19, 25 și 26 mai, 8, 9, 15, 16, 22, 23, 29, 30 iunie și 6, 7, 13 și 14 iulie. Astfel, că în cazul în care veți evita aceste zile veți putea să faceți o mică economie.

Dar, evitarea zilelor cu taxă nu este singura posibilitate aflată la dispoziția vizitatorilor de a nu o plăti. Cum taxa este obligatorie pentru toți turiștii care intră în acest oraş între orele 8:30 și 16:00, cu orice fel de mijloc de transport (tren, feribot etc.), în zilele arătate, planificarea sosirii în Veneția în alt interval orar decât cel menționat este o a doua modalitate de a vă aduce o mică economiei în bugetul de vacanță.

De asemenea, taxa de intrare nu se va plăti de către turiștii care înnoptează în hoteluri din Veneția.

Practic, oficialii orașului Veneția și-au propus să descurajeze un pic turismul de tip „hit and run” în anumite zile, când numărul de vizitatori este foarte mare.

Cei care nu respectă regulile riscă amenzi cuprinse între 50 și 300 de euro, potrivit Mediafax.

Descoperire macabră în România! Schelete umane, inclusiv unul de copil, găsite în curtea unui spital din Vaslui

O descoperire macabră a fost făcută în curtea Spitalului nr. 2 din Vaslui, acolo unde 13 schelete au fost găsite ca urmare a unor săpături de excavare, scrie evz.ro.

Anchetatorii consideră inițial că spitalul ar fi fost edificat peste un cimitir vechi și există indicii concludente că nu este vorba despre o groapă comună.

Schelete umane găsite în curtea Spitalului nr. 2 din Vaslui

Conform autorităților de la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, au fost identificate 13 schelete, dintre care 12 aparțin adulților și unuia unui copil.

În acest moment, săpătura de supraveghere s-a transformat într-o săpătură preventivă, pe cale de consecinţă, ne vom organiza în aşa fel încât să facem această lucrare pentru a putea descărca arheologic zona.

Se pare că sunt două nivele de înhumare, unul contemporan şi unul de tip medieval, însă toate aceste lucruri se pot spune doar după ce se vor face analizele specifice, ca să ne putem da seama exact din ce perioadă sunt”, a transmis directorul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, Ramona Mocanu.

El subliniază că nu există niciun indiciu că ar fi vorba despre o groapă comună. Scheletele sunt aranjate într-un mod specific, existând urme ale unor sicrie.

Procesul de construcție a fost suspendat pe termen nelimitat pentru a permite desfășurarea activităților de descărcare arheologică. Pentru a asigura o cercetare precisă, specialiștii intenționează să folosească scanările magnetometrice.

Conform reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, într-o primă etapă, constructorul care efectua lucrările de excavare în zonă a raportat descoperirea unui schelet uman, iar ulterior au fost găsite și alte schelete.

În urma acestor evenimente, poliția a inițiat o anchetă, iar un dosar penal pentru ucidere din culpă a fost deschis, potrivit Agerpres.

Lucrările de la Spitalul nr. 2 Vaslui urmează să se construiască două corpuri noi de clădiri, pentru secțiile Psihiatrie și Boli Infecțioase.

Ministerul Sănătății: Centrele de vaccinare vor activa și în zilele de odihnă
Articolul anterior
Un asteroid de dimensiuni gigantice va trece astăzi pe lângă Pământ
Articolul următor