În această săptămână a început lupta pentru premiul concursului muzical Eurovision, iar aseară a avut loc a doua semifinală. Se pare că aceasta a fost mai interesantă, spun internauții.
Letonia, Austria, Olanda, Norvegia, Israel, Grecia, Estonia, Elveția, Georgia și Armenia s-au calificat, joi, în finala Eurovision.
Concursul este găzduit de orașul suedez Malmo, iar Marea Finală va avea loc sâmbătă.
După prima semifinață, s-au calificat Cipru, Croația, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Serbia, Slovenia și Ucraina. În schimb, Azerbaidjan, Australia, Islanda, Moldova și Polonia au fost eliminate.
Calificate automat în finală sunt Marea Britanie, Franța, Spania, Germania, Italia și Suedia (gazdă).
Calificările sunt decise 100% de televot.
Controversele ediției
Apariția reprezentantei Israelului la repetiția cu public pentru cea de-a doua semifinală a fost primită atât cu aplauze, cât și cu dezaprobare.
Eden Golan a interpretat pentru prima dată „Hurrycane” în fața spectatorilor, iar unii dintre aceștia au scandat “Palestina Liberă/ Free Palestine”.
Forțele de poliție prezente în incinta Arenei Malma au intervenit imediat.
Banii din Rusia sunt direcționați către locuitorii din Găgăuzia prin intermediul băncilor din Transnistria
În primăvara acestui an, șefa Găgăuziei, Eugenia Guțul, a semnat un acord cu banca rusă Promsvyazbank pentru a deschide carduri “MIR” pentru locuitorii Găgăuziei. Potrivit ei, “partenerii din Rusia” vor transfera bani pe aceste carduri pentru angajații bugetari și pensionarii din Găgăuzia. Vă întrebați probabil, dar ce legătură are acest subiect cu noi, pentru că tema noastră este regiunea transnistreană. După cum s-a dovedit, una dintre modalitățile de a primi acești bani este de a-i retrage prin intermediul băncilor din Tiraspol. Și noi am demonstrat acest lucru.
În aprilie, șeful Departamentului pentru Justiție din Găgăuzia a declarat că autoritățile găgăuze nu dețin putere juridică de a semna acorduri internaționale. Iar fostul judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase a scris că aceste carduri pot fi folosite doar pentru a se scobi sub unghii sau folosite în loc de plectru pentru chitară.
Ce fel de acord
Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale pentru a primi ajutor din partea unei anumite organizații “Eurasia”. Am intrat în posesia acestui document, în care se cerea să fie indicate datele din pașaport, inclusiv IDNO.
Iar pensionarii trebuiau să aducă și carnetul de pensie cu informații despre vechimea în muncă. După cum ne-au spus sursele noastre, pensionarii au completat cererile în birourile echipei “Șor”, iar în cazul angajaților bugetari: în unele localități, cererile au fost transmise prin intermediul directorilor de școli și primarilor.
Ulterior, la numărul de telefon indicat în cerere au fost trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii s-au conectat la conturile lor din Promsvyazbank.
Interesant este faptul că, în consimțământul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, semnatarii confirmă că au fost notificați că Federația Rusă nu se află pe lista Centrului pentru protecția datelor cu caracter personal a țărilor care asigură un nivel adecvat de protecție a datelor cu caracter personal. Adică, Rusia nu garantează confidențialitatea datelor cu caracter personal ale locuitorilor din Găgăuzia. Se pare că Rusia deține datele pensionarilor și angajaților de stat din Găgăuzia și, dacă mergem mai departe, datele angajaților de stat și ale pensionarilor din regiunea transnistreană. Pentru că aceștia primesc alocații și plăți de acolo.
“Din 2018, Promsvyazbank este o bancă de stat din Rusia.” Potrivit Forbes Russia, de la sfârșitul anului 2019, Promsvyazbank este oficial banca de bază a complexului industrial de apărare din Rusia. Mai mult în www.zonadesecuritate.md.
Cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a fost în scădere timp de 2 ani consecutivi
Cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a fost în scădere timp de doi ani consecutivi, după un declin anual de 13,3% în 2022, cererea scăzând cu încă 7,4% în 2023, la 12,72 milioane terajouli anul trecut, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Este de asemenea cel mai redus nivel al cererii de când s-a început colectarea cumulată a datelor lunare, în 2008. Reducerea vine pe fondul măsurilor cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1369/2022 al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, ca parte a planului REPowerEU de a opri dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.
Anul trecut, cei mai mari consumatori de gaze naturale din UE au redus cererea substanţial: Germania a avut o cerere de 2,96 milioane terajouli (minus 3,8% comparativ cu 2022), Italia – 2,35 milioane terajouli (minus 10%) şi Franţa – 1,36 milioane terajouli (minus 11,7%).
La nivelul UE, cererea a scăzut în 21 dintre cele 27 state membre, creşteri fiind în Finlanda (25,6%), Suedia (11,1%), Polonia (5,3%), Malta (4,5%), Danemarca (1,1%) şi Croaţia (0,8%).
Producția de gaze naturale din UE și-a continuat tendința de scădere, scăzând cu 18,6 % în 2023 față de 2022, până la 1 332 673 terajouli. Principalul producător de gaze naturale din UE, Țările de Jos, a înregistrat o scădere a producției de 35,5 %. Cu o producție de gaze naturale de 394 186 terajouli în 2023, Olanda a rămas cel mai mare producător de gaze naturale din UE, urmată de România, a cărei producție primară a fost egală cu 356 572 terajouli (o creștere de 1,4 %), și de Germania, a cărei producție primară a fost de 143 532 terajouli (o scădere de 10,7 %)
După o creștere de 4,3% în 2021, cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 13,2% în 2022, la 13,72 milioane de terajouli, potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Acesta este al treilea cel mai mic total înregistrat din 2008, când a început colectarea datelor, după minimele din 2012 (12,93 milioane terajouli) și 2014 (13,2 milioane terajouli).
Obiectivul UE a fost o reducere cu 15% a consumului de gaze între august 2022 și martie 2023, comparativ cu media din aceeași perioadă a ultimilor cinci ani consecutivi, pentru a stopa dependența blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.
Între august 2022 și martie 2023, consumul de gaze naturale al UE a scăzut cu 17,7%, comparativ cu media consumului de gaze înregistrată în aceleași luni (august – martie) între 2017 și 2022.
285 de agricultori din țară au accesat Creditul Agricol de Urgență garantat de stat
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) informează că, vineri, 31 mai curent, s-a încheiat perioada de recepționare a solicitărilor pentru Creditul Agricol de Urgență (CAU). În perioada 1 martie – 31 mai 2024, au fost recepționate și aprobate 285 de solicitări din partea agricultorilor. Acestea au însumat o valoare totală de 86,32 milioane de lei, asigurând credite în valoare de 96,06 milioane de lei.
CAU a fost conceput de Ministerul agriculturii și Industriei Alimentare și Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, cu susținerea Guvernului, pentru agricultorii micro și mici care se ocupă de creșterea cerealelor.
Agricultorii au putut accesa credite cu o valoare maximă de 500.000 lei, garantate de stat în proporție de 90%. Acest instrument a fost disponibil inclusiv pentru cei ale căror credite sunt plasate în categoria substandard, conform prevederilor Băncii Naționale a Moldovei (BNM).
