Amenzi pentru playback! Care a fost prima reacție a artiștilor?

1După ani de cântat pe fonogramă, iată că Guvernul a decis să declare război cântatului playback. Nu este interzis să o faci, doar că despre aceasta trebuie să știe publicul. Atât interpreții, cât și organizatorii concertelor vor fi obligați să informeze publicul despre interpretarea playback. Publicul, în schimb, va avea dreptul să ceară restituirea banilor, în cazul în care nu au fost informați că artiștii vor cânta play-back.

În această ordine de idei, ieri a fost aprobată o hotărârea de Guvern, înaintată de ministrul Culturii, Boris Focșa.

Unica.md a contactat câteva persoane din domeniul muzical pentru a afla părerea lor.

gorgos”Este un lucru foarte bun și care va ușura munca în studiourile musicale. Dacă interpreții vor munci pentru a-și menține vocea, va fi mult mai ușor de înregistrat piesa și mai puțin de lucrat la prelucrarea ei la calculator. Această decizie nu poate decât să ridice nivelul muzicii autohtone și să filtreze pe cei care cântă doar cu ajutorul computerului. Și filtrarea o va face publicul, nu specialiștii. Omul plătește pentru calitate, muzică, spectacol și nicidecum pentru minciuni. Dacă accept să plătească pentru playback, super! Dacă nu, atunci trebuie să știe din start că la un eveniment sau altul interpreții vor cânta playback ”, a recunoscut compozitorul și aranjorul Sandu Gorgos

rata”Tot ce se face, e spre bine. Dar sunt multe nuanțe, care trebuie puse la punct. Cei care au talent, experiență, gust și un repertoriu divers nu cred că vor fi atinși prea tare de această decizie. Este un subiect amplu și care va avea cu siguranță multe reacții și nu doar pozitive ”, a spus Ion Rață

”Acest lucru este pe cât se poate de salutary, pentru că până la urmă, un interpret trebuie apreciat pentru prestația lui în scenă, dar nu pentru o imprimare făcută în studiou. Cu părere de rău, însă, există și o altă față a medaliei – unele săli sunt foarte prost echipate din punct de vedere al aparatajului, lucru care îl defavorizează pe interpret. Este ca e un lucru bun să fie adoptată o lege pentru interpretarea live, dar în același timp, ar trebui introduse și anumite norme de echipare tehnică a sălilor pentru concerte, în caz contrar nu e corect”, a declarat solistul formației ”Noroc”, interpretul Serj Kuzenkoff.

costi”O parte din interpreții, vedetele pe care-i vedem strălucind aproape zilnic pe la ecranele azurii în videoclipuri glamuroase, pe coperțile lucioase ale revistelor, în afișele concertelor etc, deschid gura pentru a cânta cu adevărat 1-2 ori pe an – la studio, atunci când au de imprimat un nou HIT, Single… Și atunci cuvintele se citesc de pe foaie iar de cântat cântă mai mult minunea de calculator. În rest, procedeul e binecunoscut, doar te faci că respiri, când de fapt aerul l-ai inspirat încă astă vară, se numește – PLAYBACK. La ce bun repetiții zilnice, microfon profesionist și încă funcționabil, să mai ai grijă de voce, creație, întâlniri cu compozitori, poeți etc, când ai de mers la atâtea și atâtea tusovși, party-uri de toate culorile, măcar și în cinstea lui Bobik, principalul eveniment să se numească iar presa sa fie prezentă în număr cât mai mare ca să filmeze tot – nasturi, papuci, colanți, swarovski, blana de pe umăr, cupa de whisky, căpșuna ce trece alene printre buze, noul iubit și binențeles mașina de la scară pentru că eroii sunt VEDETE. Și când colo din 3 aprilie poftim – LEGE ANTI PLAYBACK! Ce-i cu tine, Domnule GUVERN?”, a fost prima reacție publică a lui Costi Burlacu, apărută pe o rețea de socializare.

Cei care nu se vor conforma legii vor fi amendați. Valoarea amenzii va varia între 800-1000 de lei pentru persoanele fizice, și între 4000-6000 de lei pentru persoane juridice.

Natalia Bodiu

Parlamentul European a aprobat primele norme ale UE privind combaterea violenței asupra femeilor

Noile norme urmăresc să prevină violența de gen și să protejeze victimele, în special femeile și victimele violenței domestice.

Parlamentul a adoptat miercuri, cu 522 voturi pentru, 27 împotrivă și 72 abțineri, primele norme europene privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva solicită legi mai stricte împotriva violenței cibernetice, o asistență mai bună acordată victimelor și măsuri de prevenire a violului.

Noile norme interzic mutilarea genitală a femeilor și căsătoria forțată și includ orientări specifice pentru infracțiunile comise online, cum ar fi divulgarea informațiilor private și exhibiționismul cibernetic (cyber-flashing).

Noua legislație va include o listă mai cuprinzătoare a circumstanțelor agravante pentru infracțiunile pasibile de pedepse mai grave, cum ar fi infracțiunile împotriva personalităților publice, a jurnaliștilor sau a apărătorilor drepturilor omului. Pe lista circumstanțelor agravante se află și intenția de a pedepsi victimele în funcție de sexul lor, orientarea sexuală, culoarea pielii, religie, origine socială sau convingeri politice, precum și dorința făptuitorului de a-și menține sau recăpăta „onoarea”.

Servicii de sănătate sexuală și reproductivă la dispoziția victimelor

Siguranța și starea de bine a victimelor trebuie să aibă prioritate, inclusiv prin accesul la adăposturi sigure. Victimele ar trebui să beneficieze de acces la îngrijiri medicale, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă. Autoritățile statelor membre vor avea mai multe obligații în materie de raportare și de colectare a probelor. Ele vor trebui și să sensibilizeze publicul cu privire la faptul că actele sexuale neconsensuale sunt considerate infracțiuni.

Datorită insistențelor Parlamentului, Comisia va întocmi un raport o dată la cinci ani pentru a constata dacă normele trebuie revizuite.

Noile norme vor intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a pune în aplicare dispozițiile.

Raport SUA: Corupția rămâne larg răspândită în R. Moldova, iar mass-media este suprimată

Corupția rămâne larg răspândită în Moldova condusă de PAS și Maia Sandu, iar legile continuă să fie aplicate în mod selectiv de către sistemul judiciar, se arată în raportul anual al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind drepturile omului în Moldova, publicat săptămâna curentă, transmite Telegraph.md.

Raportul, o analiză anuală a practicilor privind drepturile omului – cum ar fi drepturile individuale, civile, politice și ale lucrătorilor – a constatat că, deși autoritățile moldovenești a luat unele măsuri pentru a combate corupția, acestea au fost în mare parte nereușite.

“În ciuda faptului că guvernarea a luat măsuri pentru a combate corupția și pentru a crește independența sistemului judiciar și capacitatea agențiilor anticorupție, corupția a rămas endemică. Corupția în sistemul judiciar și în alte structuri de stat a fost larg răspândită”, se arată în raport.

Raportul susține că independența judiciară a rămas o problemă semnificativă din cauza corupției și a “justiției selective, în care legea nu a fost aplicată în mod egal pentru toți și a fost adesea aplicată în mod selectiv din motive politice”.

„Justiția selectivă a rămas o problemă, iar avocații s-au plâns de cazuri în care drepturile clienților lor la un proces echitabil au fost refuzate. Mai mulți politicieni proeminenți reținuți în cursul anului au invocat o justiție selectivă și abuzuri ale dreptului lor la un proces echitabil”, se arată în raport.

Activiștii pentru reforma judiciară au remarcat în raport că judecătorii amânau în mod obișnuit audierile pe termen nelimitat pentru inculpații bogați sau bine conectați și că această practică este considerată a fi legată de corupția personală a judecătorilor.

De asemenea, deținuții s-au confruntat cu tortură și tratamente inumane, în centrele de detenție administrate de stat, dar și în spațiile publice, de către poliție.

“Multe cazuri clasificate de autorități ca fiind suspecte de tortură au avut loc în spații publice, prin tratamente fizice sau psihologice abuzive din partea poliției, carabinierilor sau polițiștilor de frontieră care au întâlnit inițial indivizii, sau din partea agenților de aplicare a legii de urgență chemați la fața locului”, susține raportul.

Grupurile pentru drepturile omului au raportat supraaglomerare severă, iluminare și ventilație slabă, zgomot, îngrijire medicală inadecvată și personal medical și îngrijire medicală insuficiente în majoritatea centrelor de detenție. “Lipsa cronică de personal din închisori a dus la o dependență de ierarhii informale pentru a menține controlul asupra populației de deținuți, adesea prin violență”, se arată în raport.

Reprezentanții mass-media și ONG-urile și-au exprimat în raport îngrijorarea cu privire la limitările care au fost impuse în ceea ce privește accesul la datele de pe portalul informațional al instanței naționale, afirmând că, din cauza faptului că nu există o opțiune de căutare, nu pot găsi numele persoanelor implicate în cauzele judiciare sau nu pot determina cine a judecat sau a intentat un proces. Acest lucru duce la o deficiență semnificativă în ceea ce privește transparența judiciară.
Revenind la subiectul violenței sexuale împotriva femeilor, inclusiv violul, Departamentul de Stat al SUA a declarat că aceasta rămâne o “problemă semnificativă”.

Raportul a remarcat faptul că supraviețuitorii violenței au fost adesea traumatizați din nou de poliție și de sistemul juridic și se simt supuși stigmatizării sociale.

„Lacunele legislative, stigmatizarea socială și teama de retraumatizare au contribuit la o cultură a impunității pentru autorii violenței sexuale. Ca urmare, apărătorii drepturilor femeilor au considerat că puține supraviețuitoare ale infracțiunilor sexuale au raportat aceste infracțiuni”, se arată în raport, menționând că poliția a depus rareori ordine de restricție împotriva soților abuzivi în familie.

Raportul notează că nu există încă sancțiuni penale sau căi de atac civile pentru hărțuirea sexuală la locul de muncă. Potrivit grupurilor societății civile, sistemul judiciar a arătat o preocupare inadecvată pentru siguranța supraviețuitoarelor hărțuirii sexuale și nu i-a tras la răspundere pe agresori pentru comportamentul lor.

În ceea ce privește antisemitismul, raportul notează că ura împotriva evreilor rămâne o problemă în țară și că discursul antisemit și discursul instigator la ură online și în mass-media sunt problematice.

“Experții societății civile au declarat că cunoștințele generale privind istoria comunității evreiești din țară și legile care reglementează infracțiunile bazate pe ură rămân la un nivel scăzut. Comunitatea Evreilor din Moldova a raportat că legile au fost aplicate rar, deoarece forțele de ordine nu au vrut să urmărească penal sau nu au înțeles comportamentul interzis de lege”, se arată în raport.

Raportul notează, de asemenea, că guvernarea nu a făcut niciun progres în ceea ce privește rezolvarea revendicărilor din perioada Holocaustului referitoare la proprietatea comună, inclusiv pentru cetățenii străini.

“Statul nu a returnat nicio proprietate comunală sau religioasă pe care comunitatea evreiască au procurat sau pe care încerca să o dobândească prin litigii. Grupurile evreiești au căutat o soluție cuprinzătoare de restituire a proprietăților comunale, în locul sistemului actual în care guvernul restituie clădirile individuale în mod fragmentat”, se arată în raport.

În martie 2023, Veronica Dragalin, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, a fost premiată în SUA. Acesteia i s-a acordat premiul Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023. Anunțul a fost făcut de Elena Dragalin, mama Veronicăi Dragalin, pe o rețea de socializare. „Momente de mândrie. Premiul Robert Tucker pentru Excelență în Procuratură 2023 se acordă Veronicăi Dragalin, șeful Procuraturii Anticorupție al Republicii Moldova”, a scris aceasta pe Facebook.

Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.

Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.

Ulterior, în decembrie 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a conferit ministrului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, titlul onorific de „Campioană anticorupție”, pentru angajamentul neînfricat de a promova statul de drept și implementarea reformelor în sistemul de justiție din Republica Moldova. Premiul i-a fost înmânat de către Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, în cadrul galei „International Anticorruption Champions Award”. În discursul susțin înaintea premierei, ministrul Justiției a vorbit despre procesele demarate în Republica Moldova, inclusiv în partea ce ține de combaterea corupției, dar și dificultățile întâmpinate.

Combaterea corupției endemice și respectarea drepturilor omului au fost, anterior, subiecte și promisiuni electorale ale Maiei Sandu și ale PAS, dar, potrivit raportului Departamentului de Stat, guvernarea a eșuat în această direcție, precum și în domeniul democrației.

Noi reguli rutiere în UE! Șoferii care le încalcă vor fi depistați mai ușor

Parlamentul European a votat, miercuri, noi norme rutiere pentru țările UE. Eurodeputaţii au consolidat cooperarea transfrontalieră a statelor membre în investigarea încălcărilor normelor rutiere pentru a preveni comportamentul periculos la volan în străinătate, scrie digi24.ro.

A fost extinsă lista încălcărilor rutiere care declanşează investigaţii transfrontaliere, va fi o cooperare sporită între statele membre ale UE pentru aplicarea amenzilor şoferilor străini periculoşi. Ţara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziţie 11 luni de la data încălcării pentru a emite o notificare. În plus, la cererea statului membru în care a avut loc încălcarea, ţara de reşedinţă a autorului încălcării poate prelua colectarea amenzilor rutiere, cu condiţia ca suma să fie mai mare de 70 euro şi să nu fi fost plătită după epuizarea tuturor opţiunilor legale. În condiţiile în care aproximativ 40% din încălcările transfrontaliere ale normelor de circulaţie rămân în prezent nepedepsite, deputaţii europeni au actualizat normele pentru a determina ţările UE să coopereze mai mult şi să se ajute reciproc în găsirea conducătorilor auto străini care au comis o încălcare, arată un comunicat de presă al Parlamentului European.

Noile norme obligă autorităţile naţionale să răspundă fără întârziere cererilor din partea unei alte ţări din UE şi în termen de cel mult două luni de la colectarea informaţiilor necesare. În plus, la cererea statului membru în care a avut loc încălcarea, ţara de reşedinţă a autorului încălcării poate prelua colectarea amenzilor rutiere, cu condiţia ca suma să fie mai mare de 70 euro şi să nu fi fost plătită după epuizarea tuturor opţiunilor legale.

Ce tipuri de încălcări ale normelor rutiere sunt vizate.

Normele actualizate vor extinde lista încălcărilor rutiere comise de conducătorii auto nerezidenţi care declanşează cooperarea transfrontalieră şi care pot duce la o amendă. Pe lângă încălcările actuale (excesul de viteză, conducerea sub influenţa alcoolului sau neoprirea la semaforul roşu), lista va fi completată cu elemente noi precum parcarea periculoasă, depăşirea periculoasă, încălcarea unei linii continue şi părăsirea locului unui accident.

Termen clar şi interdicţie pentru colectorii privaţi de datorii

Ţara din UE în care regulile rutiere au fost încălcate va avea la dispoziţie 11 luni de la data încălcării pentru a emite o notificare. Notificarea încălcării regulilor rutiere trebuie să includă momentul şi circumstanţele încălcării, precum şi informaţii privind modul de contestare a amenzii. La iniţiativa eurodeputaţilor, entităţilor private li se va interzice să ajute ţările UE să colecteze amenzi rutiere de la şoferii străini (după doi ani de la transpunerea normelor în legislaţia naţională).

Va fi înființat un portal online

Pentru a spori transparenţa şi a facilita punerea în aplicare a noilor norme, Comisia are sarcina de a crea un portal online care să conţină informaţii precum noile normele, opţiunile de recurs şi amenzile rutiere relevante. „Pentru a spori siguranţa rutieră, ţările UE trebuie să coopereze şi să dispună de instrumente eficiente de pedepsire a celor care încalcă regulile de circulaţie din străinătate. Normele actualizate vor contribui la realizarea acestui obiectiv, dar sunt benefice şi pentru conducătorii auto, care vor primi informaţii într-un interval de timp strict, într-o limbă pe care o înţeleg şi cu o descriere a procedurii de recurs. Interzicerea utilizării unor companii private pentru a încasa amenzile va proteja în mod eficace conducătorii auto împotriva escrocheriilor şi a scurgerilor de date cu caracter personal”, a afirmat raportorul PE, Kosma Złotowski (CRE, Polonia), conform sursei citate. Noile norme legate de schimbul transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră au fost adoptate de către Parlamentul European cu 570 voturi „pentru”, 36 voturi „împotrivă” şi 24 abţineri. După ce şi Consiliul le va aproba, ţările UE vor avea la dispoziţie 30 de luni pentru a se pregăti pentru punerea lor în aplicare.

Guvernul o susține sau nu pe Aliona Moon la ESC 2013?
Articolul anterior
Sanda Filat: despre dragoste, Bach, Red Hot Chili Peppers şi poftele de paste!
Articolul următor