Rusia este îngrozită de crima comisă de un preot ortodox, într-o localitate din apropierea Moscovei. Preotul unei mănăstiri din Djerzinski, în apropiere de Moscova, şi-a ucis soţia fiindcă aceasta voia să divorţeze.
Cuplul ar fi avut probleme de mult timp, fiindcă bărbatul, identificat drept Denis G., o acuza că nu are grijă de ea, iar femeia răspundea de fiecare dată că e dispusă să divorţeze, dacă el este nemulţumit.
Părintele Denis şi-a luat soţia în maşină, promiţându-i că o duce într-un loc interesant. A dus-o însă într-o pădure, la marginea localităţii, unde a înjunghiat-o. Pe trupul femei au fost găsite 7 urme de lovituri de cuţit. A ascuns apoi cadavrul în pădure.
Poliţia a fost alertată de mama femeii, căreia fiica sa îi trimisese un SMS înainte de a pleca în călătoria fatală. „Mă duce undeva”, a scris preoteasa. Mama ei s-a alertat după ce femeia nu o-a mai răspuns la telefon. Preotul şi-a recunoscut crima şi a declarat că voia ca astfel să evite scandalul provocat de un divorţ.
Autoritățile ruse l-au reținut pe Alexei Smirnov, guvernator în Kursk la momentul incursiunii ucrainene care l-a pus pe Putin într-o poziție jenantă
Fostul guvernator al regiunii Kursk din Rusia, Alexei Smirnov, a fost reținut miercuri sub supiciunea de fraudă, a relatat agenția de presă de stat TASS, potrivit Reuters.
Smirnov conducea regiunea din vestul Rusiei când trupele ucrainene au pătruns în ea într-o incursiune la scară largă în august 2024, considerată cel mai amplu atac asupra teritoriului rus după invazia nazistă asupra Uniunii Sovietice din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Între timp, forțele ruse au reușit să respingă majoritatea forțelor ucrainene din regiune.
Alexei Smirnov a fost guvernatorul regiunii Kursk în perioada mai-decembrie 2024, când a fost înlocuit de Alexander Khinstein.
Fostul guvernator a fost reținut alături de adjunctul său de la acel moment, Alexei Dedov.
Smirnov dădea asigurări că situația din Kursk este sub control
În primele ore ale incursiunii ucrainene din august 2024, Alexei Smirnov a afirmat în repetate rânduri că situația este sub control, chiar dacă grănicerii ruși au fost luați prin surprindere și au fost lăsați în urmă sau forțați să se retragă.
Câteva zile mai târziu, Smirnov a fost mustrat public de președintele rus Vladimir Putin, în timpul unei reuniuni televizate, pentru că în raportul său s-a concentrat mai degrabă pe situația militară decât pe eforturile pentru sprijinirea civililor din regiunea Kursk.
Ucraina, care intenționa să folosească situația din Kursk ca pârghie în eventuale negocieri, susținea că forțele ruse au fost sprijinite acolo de circa 11.000 de soldați nord-coreeni. Moscova și Phenianul au refuzat să ofere detalii despre prezența militară nord-coreeană din zonă.
Săptămâna trecută, autoritățile regionale susțineau că Moscova este pe punctul de a recăpăta complet controlul în Kursk, recucerind localitatea Guyevo și respingând astfel forțele ucrainene din una dintre ultimele poziții pe care le mai dețineau acolo.
În același timp, forțele ruse au început să câștige teren în regiunea ucraineană Sumî, unde două rachete rusești au lovit centrul orașului chiar în Duminica Floriilor, într-un atac soldat cu moartea a 35 de civili și rănirea altor peste 110, potrivit bilanțului transmis de The Kyiv Independent.
Miercuri, armata rusă a atacat Odesa, oraș-port la Marea Neagră, la o zi după vizita efectuată acolo de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Ucraina şi SUA fac „progrese substanţiale” în privinţa acordului privind mineralele, afirmă Kievul
Ucraina şi Statele Unite au făcut „progrese substanţiale” în discuţiile lor pentru un acord privind exploatarea mineralelor ucrainene şi vor semna un memorandum în viitorul apropiat, a declarat miercuri prim-viceprim-ministrul Iulia Svîrîdenko, relatează Reuters.
Preşedintele american Donald Trump doreşte un acord bilateral privind mineralele ca parte a eforturilor sale de a pune capăt războiului. Trump consideră, de asemenea, că este o modalitate de a recupera miliardele de dolari pe care SUA le-au cheltuit pentru asistenţa militară acordată Ucrainei. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat însă că Ucraina nu va recunoaşte ajutorul militar american dat în trecut drept un împrumut.
„Echipele noastre tehnice au lucrat împreună foarte temeinic la acord şi există progrese semnificative. Personalul nostru juridic a ajustat mai multe elemente din proiectul de acord”, a declarat Svîrîdenko într-o postare pe X.
Svîrîdenko a declarat că activităţile în legătură cu acordul vor continua şi că ambele părţi au convenit să semneze un memorandum în termen scurt, ca primă etapă care să marcheze progresele.
Statele Unite şi-au redus estimarea costurilor pentru asistenţa acordată Ucrainei de la invazia Rusiei în 2022 la aproximativ 100 de miliarde de dolari, de la 300 de miliarde de dolari, a relatat miercuri Bloomberg News, citând persoane familiarizate cu această chestiune.
Luna trecută, administraţia Trump a propus un nou acord, mai extins, privind mineralele, care nu oferă Ucrainei garanţii de securitate viitoare, dar îi cere să plaseze într-un fond comun de investiţii toate veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale de către întreprinderile de stat şi private de pe teritoriul ucrainean.
Viitorul acord va necesita ratificarea în parlamentul ucrainean şi este de aşteptat să contribuie la creşterea economică în ambele ţări, a declarat Svîrîdenko, dar nu a oferit mai multe detalii. „Acesta va crea oportunităţi pentru investiţii şi dezvoltare în Ucraina şi va stabili condiţii pentru o creştere economică tangibilă atât pentru Ucraina, cât şi pentru Statele Unite”, a spus ea.
Ion Badanev a urcat pe podium la Europenele de haltere
Halterofilul Ion Badanev a cucerit medalia de bronz la Campionatul European de la Chișinău. El s-a remarcat la stilul aruncat cu rezultatul 152 kg.
Cu 275 la total, Ion Badanev s-a clasat pe locul 4 în categoria de greutate 61 kg. În această categorie de greutate a concurat și Daniel Lungu – locul 7 la total cu 264 kg.
