Cazul copiilor născuți din mame surogat în adăposturile antibombă din Kiev! Industria de fertilitate din Ucraina, afectată de război

06/03/2022

News

Copiii românilor născuți într-o clinică cu programe de mame surogat din Kiev nu pot fi reuniți cu părinții lor, din cauza războiului. Reprezentanții clinicii au spus pentru Libertatea că solicită ajutorul autorităților române. Ministerul de Externe xde la București precizează că „se întreprind toate demersurile posibile pentru a veni în sprijinul cetățenilor români”. Acum însă copiii rămân în adăposturile antibombă din Kiev, scrie libertatea.ro.

Pe măsură ce războiul intensifică, o clinică cu programe de mame surogat din Kiev încearcă să găsească alternative pentru a reuni nou-născuții cu părinții lor biologici. Între aceștia se află și părinți români care așteaptă să-și preia bebelușii născuți în vreme de război.

„Încercăm să ducem copiii la Cernăuți, să le facem actele acolo și să ne întâlnim cu părinții la granița cu România”, declară pentru Libertatea Lavinia Screnec, managerul departamentului român al clinicii. Ce sunt mamele surogat? În Kiev sunt 600 de mame surogat care urmează să nască, spune Lavinia Screnec. „Toate sunt acum în siguranță, fie în adăposturile clinicii noastre, fie în orașele în care locuiesc”.

”Mamele surogat sunt femei care acceptă, în baza unui contract, să nască un copil pentru un cuplu infertil. Ea practic rămâne gravidă și poartă sarcina care provine din gameții donați ai celor doi părinți. După naștere, mama surogat renunță la orice drept asupra copilului născut. ”

În România, legea este neclară și, de aceea, românii preferă să o facă în alte țări, Ucraina fiind printre destinațiile favorite. Peste 10 copii s-au născut deja la clinică în Kiev cele 9 zile de război și cel puțin trei aparțin unor cupluri de români, mai spune managera departamentului român al clinicii Biotexcom din Kiev, care se află acum la Cernăuți. Alții urmează să se nască. Părinții ar putea să-și aștepte copiii la granița cu România. Copiii sunt acum în siguranță, după un apel făcut în urmă cu câteva zile, clinica a primit ajutoare de la Crucea Roșie și resurse trimise în special de cupluri de părinți din Germania. „Avem tot ce ne trebuie acum.” „Când a început războiul, aveam în Kiev în jur de 150 de cupluri din diferite țări. Printre ele au fost peste 20 de cupluri de români, care au venit pentru tratamentul fertilizării în vitro (FIV) sau erau aici cu copiii nou-născuți în urma programelor de maternitate surogat. Toate cuplurile au ieșit din țară, la două zile după ce a început războiul”, spune reprezentanta clinicii.

Problema rămâne însă la evacuarea copiilor din adăposturile antibombă și reunirea acestora cu părinții lor biologici. „Dacă războiul va continua și nu mai este sigur adăpostul nostru, atunci avem două variante pe care le luăm în calcul. Una ar fi să transportăm copiii până la Cernăuți.” Legea ucraineană, modificată în vreme de război, le permite să le facă certificate de naștere în orice oraș din țară. „De aici, drumul ar trebui să fie mai sigur până la granița cu România, unde ar aștepta părinții lor. Fie români, fie de alte naționalități”, explică Lavinia Screnec.

Industria de fertilitate din Ucraina, afectată de război

Ucraina este a doua cea mai populară destinație, după Statele Unite, pentru cuplurile străine care caută servicii de maternitate surogat, potrivit Growing Families, o organizație non-profit care lucrează cu cuplurile care caută maternitate surogat și tratament de fertilitate în Ucraina și în întreaga lume.

Se estimează că între 2.000 și 2.500 de copii se nasc prin maternitate surogat în Ucraina în fiecare an, iar cel puțin 1.500 de cupluri care trăiesc în SUA, Marea Britanie, Irlanda, Australia și în alte părți au mame surogat și embrioni depozitați la clinici din Ucraina, spune Sam Everingham, director global al „Growing Families”, citat de Quartz. Potrivit Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie, un organism de membru al clinicilor de fertilitate care operează în UE, în Ucraina funcționează cel puțin 33 de clinici de fertilitate private și cinci administrate de guvern.

Marco Rubio și Serghei Lavrov au vorbit la telefon să pregătească întâlnirea dintre Trump și Putin

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său american Marco Rubio au avut o convorbire telefonică şi au convenit să reia dialogul întrerupt de ofensiva rusă în Ucraina, informează AFP.

„Serghei Lavrov şi Marco Rubio au confirmat că sunt gata să conlucreze la restabilirea unui dialog interguvernamental reciproc respectuos, conform tonului dat de preşedinţi”, a anunţat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe rus.

„Ei au convenit să reia contactele regulat, inclusiv pentru a pregăti un summit ruso-american la cel mai înalt nivel”, adaugă comunicatul.

Această convorbire între Lavrov şi Rubio a avut loc după discuţia telefonică de miercuri între Donald Trump şi Vladimir Putin, care au convenit să înceapă negocieri pentru a pune capăt „imediat” războiului din Ucraina. Chiar dacă Trump l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la această convorbire a sa cu Putin, el nu a căutat să discute cu el în prealabil în legătură cu o strategie de negociere, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste iniţiative îngrijorează partenerii tradiţionali ai Washingtonului.

În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a convocat pe liderii europeni la o reuniune luni, la Paris.

Macron cheamă liderii Europei la un summit de urgență, după provocările lansate de Administrația Trump

Președintele francez Emmanuel Macron convoacă liderii europeni pentru un summit de urgență la Paris, luni, potrivit ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, aflat sâmbătă la Conferința de securitate de la München, informează Politico.

„Sunt foarte bucuros că președintele Macron i-a chemat pe liderii noștri la Paris”, a spus Sikorski, adăugând că se așteaptă ca liderii europeni să discute „într-un mod foarte serios” provocările prezentate de președintele american Donald Trump. „Președintele Trump are o metodă de operare pe care rușii o numesc – razvedka boyem – recunoaștere prin luptă: împingeți și vedeți ce se întâmplă, apoi vă schimbați poziția. Și trebuie să răspundem”, a spus ministrul polonez.

Întâlnirea va avea loc luni, potrivit a doi oficiali UE, dar nu este clar dacă întâlnirea va implica toți liderii UE sau doar un grup mai mic de țări și dacă vor fi invitați și alți lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer.

Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot, care a făcut parte din panelul de discuții cu Sikorski la München, nu a confirmat sau infirmat summitul de urgență. Sikorski a declarat ulterior că premierul polonez Donald Tusk va călători luni la invitația lui Macron la întâlnire. „Trebuie să ne arătăm puterea și unitatea”, a spus Sikorski într-o postare pe rețelele de socializare.

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina spune că Europa nu va fi la masa negocierilor de pace. „S-ar putea să vă enerveze puțin”

Europa va fi consultată, dar nu va fi prezentă la masa discuțiilor de pace planificate între SUA, Rusia și Ucraina, a dezvăluit trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, într-o nouă declarație care stârnește stupoare printre liderii europeni, scrie digi24.ro

Întrebat dacă Europa va fi prezentă la discuțiile de pace în curs de planificare, Keith Kellogg a răspuns că provine din „școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla”.

„E ca atunci când zgârii cu creta pe tablă, s-ar putea să vă enerveze puțin, dar vă spun un lucru care este foarte sincer”, a declarat el sâmbătă, potrivit The Guardian. „Iar prietenilor mei europeni le-aș spune: intrați în dezbatere, dar nu plângându-vă că ați putea să fiți la masă sau nu, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporindu-vă cheltuielile (pentru apărare)”, a mai adăugat el.

Remarcile lui Kellogg vor provoca consternare în rândul unor lideri europeni care nu au încredere în Trump și consideră că securitatea țării lor este inextricabil legată de soarta Ucrainei, notează The Guardian.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că președintele francez, Emmanuel Macron, a invitat liderii europeni la Paris duminică pentru a discuta situația.

Kellogg a mai declarat că unul dintre motivele pentru care negocierile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost implicarea a prea multor țări care nu aveau capacitatea de a gestiona un astfel de proces. „Nu vom merge pe această cale”, a spus el în marja Conferinței de securitate de la München.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a folosit discursul său din cadrul conferinței pentru a avertiza că Europa riscă să fie exclusă din negocieri. El a îndemnat Europa să accelereze și să formeze o armată europeană, în care Ucraina să joace un rol central.

Liderii europeni, loviți vineri de discursul dur al vicepreședintelui SUA, JD Vance, sunt din ce în ce mai îngrijorați de abordarea lui Trump cu privire la un acord de pace în Ucraina și se tem că s-ar putea ajunge la un acord avantajos pentru SUA, dar cu implicații pe termen lung nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru Europa, mai scrie The Guardian.

Kellogg a afirmat că aspectele critice ale negocierilor sunt garantarea faptului că războiul nu va reîncepe după o încetare a focului și determinarea modului în care Ucraina își va păstra suveranitatea. El a spus că acest lucru ar necesita o garanție de securitate credibilă, adăugând că Trump, în calitate de unic factor de decizie în SUA, nu a fost încă în măsură să definească o astfel de garanție. El a spus: „Trump are nevoie de o gamă completă de opțiuni” și „toate opțiunile sunt pe masă”.

De asemenea, Kellogg a mai spus că lucrează „pe timpul lui Trump”, adăugând că se așteaptă la un acord în câteva săptămâni sau luni. Un aspect cheie a fost să se convină asupra modului în care vor fi tratate încălcările oricărui acord de încetare a focului, a mai precizat el.

Kellogg a declarat că lucrează cu contactele sale din cadrul alianței NATO, în timp ce Steve Witkoff, emisarul pentru Orientul Mijlociu, a fost în contact cu rușii.

Reacţiile liderilor europeni Premierul Croaţiei, Andrej Plenković, prezent la conferinţă, a declarat că nu orice acord de pace este acceptabil, ci doar unul care asigură integritatea teritorială a Ucrainei. El a adăugat că excluderea Europei din negocieri ar fi „inacceptabilă” din punct de vedere politic, având în vedere legăturile transatlantice istorice dintre Europa şi Statele Unite.

Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a exprimat o nemulţumire generală a liderilor europeni faţă de poziţia SUA, declarând că „oamenii încă nu sunt siguri ce vor să facă americanii” şi că este dificil pentru oficialii europeni „să răspundă constant unor declaraţii neclare”.

Fostul ministru de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a adoptat o poziţie mai critică, spunând că Europa nu se află la masa negocierilor pentru că „nu are mare lucru de oferit”. „Dacă am fi gata acum să oferim trupe, bani şi integrare în UE, am putea avea propria noastră masă de negocieri. Am putea invita Ucraina, Putin, Trump şi pe oricine altcineva să discutăm despre pace aşa cum o înţelegem noi,” a declarat Landsbergis.

„Din păcate, acum suntem doar nişte spectatori. Iar atunci când eşti doar un spectator, eşti dependent, iar cel de care depinzi este cel care stabileşte regulile,” a concluzionat el.