Arcul de Triumf din Chișinău nu este doar un simbol al Capitalei Moldovei, ci al întregii țări. Cu toate acestea, dacă ne uităm mai atent, putem observa că fundația monumentului se macină, iar suprafața sa este acoperită de găuri după instalarea iluminatului de sărbătoare, scrie newsmaker.md.
„Dacă nu vom începe la timp restaurarea, Chișinăul ar putea rămâne în următorii 50 de ani fără unul dintre principalele monumente”, spune doctorul în arhitectură Sergius Ciocanu. Mai multe detalii, în materialul NM.
Doctorul în arhitectură Sergius Ciocanu a atras atenția asupra proceselor care duc încet, dar sigur, la distrugerea Porților Sfinte situate în centrul Capitalei, pe care mulți le numesc Arcul Victoriei sau Arcul de Triumf.
„Distrugerea nu a început azi sau ieri; este rezultatul unei atitudini iresponsabile, indiferente față de monumentele istorice de-a lungul mai multor decenii. De exemplu, în timpul reparației sau înlocuirii suprafeței carosabilului, asfaltul sau pavajul a fost instalat chiar până la baza Porților Sfinte.
În consecință, umiditatea din pământul din jurul monumentului, nu se poate evapora prin grosimea asfaltului și a pavajului, se drenează prin fundația și pereții Porților Sfinte, formând așa-numita „eflorescență”, adică se produce cristalizarea sărurilor pe suprafața pietrei. Aceasta duce la distrugerea ei: piatra se macină”, spune doctorul în arhitectură.
Cu alte cuvinte, în partea inferioară a construcției se produc procese chimice active, piatra se macină și se transformă în nisip: în jurul Porților poate fi observată pulberea fină – rezultat al acestor procese.
Sergius Ciocanu atrage atenția și asupra lucrărilor ilegale efectuate la monumentul istoric. De exemplu, în cazul fisurilor și așchiilor, acestea sunt pur și simplu acoperite cu o soluție pe bază de ciment.
„Când apare o astfel de problemă, se folosesc materiale de construcție noi, care nu sunt nici chimic, nici fizic compatibile cu caracteristicile materialelor istorice. Piatra este moale și poroasă, în timp ce cimentul este dur și rezistent la apă. În plus, la instalarea iluminatului de sărbători și în alte cazuri, știfturile, diblurile și cuiele sunt bătute în Porțile Sfinte. Dacă te uiți cu atenție, suprafața monumentului pe alocuri este presărată cu cuie ruginite și ciuruită de găuri. În plus, pe monument cresc licheni – microorganisme care dăunează structurii pietrei”, explică omul de știință.
Sergius Ciocanu atrage atenția și asupra faptului că în cazul în care mâine Primăria Chișinău va decide să emită o autorizație pentru proiectarea și restaurarea monumentului, nu o va putea face: Porțile Sfinte pur și simplu nu figurează în cadastru.
