Cine sunt susținătorii Moldovei și câți bani ne-a dat fiecare stat

Peste 2,368 de miliarde de euro au oferit în ultimii cinci ani Republicii Moldova partenerii externi de dezvoltare. Suma depăşeşte de două ori un buget anual al ţării şi vine prioritar din partea SUA, a Uniunii Europene şi a statelor membre.

separator
Despre acest fapt scrie Mariana Rață în publicația Obiectiv European. Potrivit sursei, fără aceste granturi şi împrumuturi, resuscitarea economică, dezvoltarea şi reformarea instituţiilor de stat ar fi fost imposibilă, scrie bani.md.

Cei mai mulţi din banii primiţi sunt granturi, prin urmare, ei nu vor trebui returnaţi.

Potrivit Cancelariei de Stat, valoarea granturilor din volumul total al asistenţei externe primită de Moldova din 2009 şi până în 2014 este de peste 1,3 miliarde de euro sau peste 340 de euro pentru fiecare cetăţean moldovean.

Grosul banilor primiţi în calitate de grant – peste 656 milioane de euro – au venit în cel mai dificil an pentru actuala guvernare, 2010, atunci când economia naţională se afla pe butuci.

Uniunea Europeană este unul din principalii finanţatori ai Republicii Moldova. În ultimii сinci ani, UE a aprobat pentru ţara noastră finanţări de peste 696 milioane de euro. Aceşti bani sunt prevăzuţi pentru drumuri, educaţie, sănătate, agricultură şi altele.

Banca Europeană de Investiţii a acordat 383,8 milioane de euro, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare – 315,9 milioane de euro, iar Banca Mondială a semnat angajamente de peste 216 milioane de euro cu ţara noastră.Guvernul Statelor Unite al Americii, este un alt finanţator de top al Moldovei, cu peste 292 de milioane de euro la realizarea proiectelor de anvergură.

România finanţează astăzi în Moldova proiecte de stat în valoare de peste 104 milioane de euro. Numai pentru cele 5000 de burse de studii pentru tinerii din Republica Moldova, alocate în acest an, România va cheltui circa 13 milioane de euro, relevă Obiectiv European.

Doi magistrați, numiți de CSM în cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor

CSM a numit doi noi judecători în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor. Dumitru Racoviță și Ghenadie Mîra au fost aleși în urma unui concurs încheiat astăzi, scrie tv8.md.

Dumitru Racoviță este judecător la Judecătoria Ungheni, iar Ghenadie Mîra președinte interimar al Curții de Apel Centru, fosta Curte de Apel Chișinău.

În cadrul concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, din rândul judecătorilor, s-au înscris 6 candidați. Trei dintre ei, Stanislav Grosu, de la Judecătoria Bălți, Eugeniu Beșelea, de la Judecătoria Chișinău, și Vitalie Pîslariuc, de la Judecătoria Orhei, au depus cereri de retragere din concurs.

Vladislav Schibin, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, intervievat în ședință, nu a primit susținerea CSM.

Pe 19 decembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor i-a ales în acest colegiu pe Ion Talpa – președintele Curții de Apel Nord, Petru Păun – judecător de la Judecătoria Chișinău și Adrian Cerbu – judecător al Judecătoriei Criuleni.

CSM mai urmează să selecteze 4 reprezentanți ai societății civile în acest colegiu.

Precizare importantă de la șeful „Moldovagaz” cu privire la achizițiile de gaze

SA Moldovagaz a contractat volumele necesare de gaze naturale, care vor asigura integral pînă la sfîrșitul lunii martie 2025 consumul malului drept al Nistrului, inclusiv al întreprinderilor din complexul energetic, al agenților economici și organizațiilor bugetare, scrie noi.md.

Despre acest lucru a declarat președintele interimar al Consiliului SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, menționînd că a făcut această precizare ca urmare a numeroaselor solicitări. Anterior, el a spus că Moldovagaz SA a luat act de decizia Gazprom de a limita, începînd cu 1 ianuarie 2025, ora locală 7.00, furnizarea gazelor naturale către Moldova pînă la un volum de 0 metri cubi pe zi. Vadim Ceban a declarat că, începînd cu decembrie 2022, toate gazele naturale furnizate de Gazprom în volum de 5,7 milioane de metri cubi pe zi au fost redirecționate de Moldovagaz SA către regiunea transnistreană a Moldovei. În același timp, gazele naturale pentru consumatorii din dreapta Nistrului au fost achiziționate de pe piețele regionale și europene. „Moldovagaz SA a contractat volumele necesare de gaze, care vor acoperi integral tot consumul malului drept pînă la sfîrșitul lunii martie 2025”, a subliniat atunci șeful Moldovagaz.

Tiraspolul refuză ajutorul Chișinăului pentru a depăși criza din regiune provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia

Liderii de la Tiraspol refuză ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău pentru a depăși criza din regiunea transnistreană, provocată de sistarea livrării gazelor din Rusia. Despre aceasta a anunțat președintele Maia Sandu, într-un video publicat după întrevederea de dimineață cu prim-ministrul Dorin Recean, vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian și șeful Legislativului, Igor Grosu, transmite IPN.

„Guvernul și partenerii externi au propus ajutor umanitar: alimente, medicamente, combustibil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng pe cel drept. Dar regimul de la Tiraspol a refuzat toate aceste ajutoare”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit președintelui Republicii Moldova, lucrurile sunt mai complicate pentru malul stâng, în această perioadă de criză energetică. „Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar autoritățile de la Chișinău fac totul ca să ușureze situația cetățenilor din regiunea transnistreană”, a promis șeful statului, Maia Sandu.

O expoziție a pictorului moldovean Gheorghe Lisița este inaugurată în clădirea Consiliului Europei din Strasbourg
Articolul anterior
Topul celor mai bune universități din Moldova, potrivit portalului internațional Ranking Web of Universities
Articolul următor