Directorul Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu, Bogdan Artagea, a anunţat că Tarom revine în judeţul Constanţa urmând ca din vară să aibă o cursă către Chişinău. El a spus că vor fi cel puţin trei frecvenţe pe săptămână, cursa urmând să fie operaţională doar pe timpul sezonului estival, scrie news.ro.
Deocamdată nu a fost stabilit preţul biletului. Bogdan Artagea a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că au fost tratative îndelungate cu Tarom, iar în cele din urmă s-a convenit asupra Chişinăului.
“Tarom revine la Kogălniceanu cu un zbor extern, este vorba despre Chişinău. Au fost tratative îndelungate pentru mai multe destinaţii, am reuşit totuşi Chişinăul. Începe cu 1 iulie, vor fi minim trei frecvenţe pe săptămână. (…) Sper să crească această rută şi să avem Taromul definitiv aici. Este compania cea mai mare din România, este compania statului, noi suntem un aeroport de stat, era păcat ca Taromul să nu opereze pe Constanţa”, a afirmat directorul aeroportului.
El a spus că, deocamdată, nu a fost stabilit preţul biletului, cursa respectivă urmând să fie operaţională doar pe timpul verii.
În prezent, de pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu sunt zboruri către Istanbul şi Londra, urmând ca din vară să revină cursele către Bruxelles, Milano, Paris, Cluj, Timişoara şi Oradea.
Ucraina testează roboți tereștri care pot învinge bruiajul electronic al rușilor de pe câmpul de luptă
Ucraina lucrează la noi tipuri de drone de luptă controlate prin fibră optică, care pot trece de bruiajul rusesc. Acestea nu zboară, ci sunt roboți tereștri, scrie Business Insider.
Brave1, o operațiune guvernamentală ucraineană care facilitează inovarea în cadrul industriei de apărare, a declarat pentru publicația citată că dronele controlate prin fibră optică sunt foarte căutate de armata Kievului, deoarece sunt imune la războiul electronic tradițional.
Operațiunea a găzduit recent un eveniment în Ucraina unde au fost testate șapte UGV-uri (Unamnned Ground Vehicle, vehicul terestru fără echipaj uman, n.r) cu fibră optică .
În comparație cu dronele cu fibră optică, care zboară zilnic în luptă, tehnologia este încă în stadiu incipient, dar organizația a declarat că a identificat câțiva roboți promițători.
Brave 1 a declarat că, pe baza testelor, cele mai bune roluri pentru UGV-urile controlate prin fibră optică sunt probabil misiunile de luptă sau de autodetonare, mai degrabă decât sarcinile logistice, unde un robot care se deplasează înainte și înapoi pe același traseu ar putea să își încurce cablurile sau să se agațe de un obiect de pe sol.
Spre deosebire de conexiunile prin unde radio, care sunt vulnerabile la bruiajul semnalelor electronice, cablurile de fibră optică mențin o legătură stabilă între o dronă și operatorul acesteia pe o rază de câțiva kilometri. Ele asigură o transmisie video de înaltă calitate, iar inamicul se poate apăra cu greu în fața lor.
Conexiunile prin cabluri de fibră optică au fost limitate la dronele cu conexiune video pentru opertaor, dar Ucraina încearcă acum să extindă utilizarea acestei tehnologii la vehiculele terestre fără echipaj (UGV) din cauza războiului electronic rusesc și pentru că undele radio pot fi afectate de teren.
Cablurile de fibră optică pot contribui la asigurarea unei conexiuni mai stabile.
UGV-urile sunt roboți controlați de la distanță care pot executa misiuni logistice și de luptă, cum ar fi livrarea de muniție pe linia frontului, evacuarea soldaților răniți, lansarea de atacuri asupra pozițiilor trupelor, amplasarea de mine terestre și explozia lângă vehiculele blindate.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat anterior pentru Business Insider că el crede că UGV-urile vor fi „următoarea tehnologie care va schimba jocul” în război.
Atât Kievul, cât și Moscova au folosit deja acești roboți în luptă. Unii sunt echipați cu mitraliere și camere cu termoviziune pentru misiuni pe timp de noapte.
Noile UGV-uri cu fibră optică ar fi o evoluție în acest spațiu tehnologic. Cablurile de fibră optică „pot servi, de asemenea, ca un canal de comunicare alternativ pentru controlul UGV-urilor în situații în care alte tipuri de conexiuni nu sunt disponibile din cauza interferențelor radio puternice”, a declarat Brave1.
Brave1 a explicat că, deoarece știe acum că UGV-urile pot funcționa cu cabluri de fibră optică, organizația trebuie să dezvolte tactici pentru roboți. Aceasta face acest lucru cu ajutorul forțelor militare și de securitate ucrainene.
Kievul intenționează să obțină mii de astfel de sisteme în acest an.
Testele UGV sunt cel mai recent exemplu de interferență electronică care alimentează o cursă tehnologică cu miză mare între Ucraina și Rusia. Cele două armate caută în permanență soluții inovatoare pentru a-și menține în funcțiune dronele și roboții.
Roboții tereștri au fost mai puțin obișnuiți în timpul războiului decât roiurile de drone aeriene, dar joacă deja un rol important. Ucraina operează, de asemenea, o flotă de drone navale, pe care Kievul s-a bazat pentru a lovi flota rusă din Marea Neagră.
Judecătoarea Tamara Mereuță și fiul acesteia au fost plasați în arest la domiciliu pentru 30 de zile
Magistrata de la Judecătoria Hîncești, Tamara Mereuță, și fiul acesteia, avocatul Victor Mereuță, au fost plasați în arest la domiciliu pentru 30 de zile, scrie moldova1.md
Decizia a fost luată astăzi, 10 aprilie, de magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, deși procurorii au solicitat prelungirea arestului preventiv în penitenciar.
Amintim că cei doi au fost reținuți pe 19 martie și sunt acuzați de corupere pasivă și trafic de influență. Pe lângă magistrata Tamara Mereuță, alți trei judecători, doi magistrați din Hîncești și unul de la Curtea de Apel Chișinău sunt acuzați că ar fi primit bani pentru a influența soluționarea dosarelor.
Aceștia sunt cercetați în libertate. În prezent, cei patru judecători au fost suspendați din funcții de către Consiliul Superior al Magistraturii. Atât Mereuță, cât și feciorul acesteia, pledează nevinovați.
Un avion cu 160 de pasageri la bord nu a putut ateriza pe Aeroportul Chișinău
Un avion care zbura pe ruta Istanbul – Chișinău, cu 160 de pasageri la bord, nu a putut ateriza pe Aeroportul Internațional Chișinău și a făcut cale întoarsă spre Turcia.
Potrivit Autorității Aeronautice Civile, după două tentative de aterizare, căpitanul aeronavei a decis, în conformitate cu procedurile operaționale de siguranță, să revină la Aeroportul de plecare.
„Potrivit informațiilor oficiale furnizate de MOLDATSA, condițiile meteorologice nefavorabile, caracterizate prin rafale de vânt extrem de puternice, au impus o evaluare atentă a siguranței zborului. Vă asigurăm că toate măsurile luate au fost în conformitate cu reglementările și standardele internaționale, având ca prioritate siguranța pasagerilor!”, a precizat AAC.
Despre această situație a comunicat pe rețelele de socializare astăzi și un jurnalist din Republica Moldova:
Cea mai strașnică zi pentru mine și un întreg avion cu 160 de pasageri la bord!După aproximativ o oră de zbor deasupra Moldovei, avionul nostru, care venea din Istanbul și urma să aterizeze pe Aeroportul din Chișinău a făcut cale întoarsă.Cauza exactă nu o cunoaștem.Acum suntem bine. După încă o oră și, am revenit în Turcia., a scris jurnalistul Adrian Prodan pe Facebook.
Amintim, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis două avertizări de Cod galben valabile pentru întreaga țară: una vizează intensificări ale vântului, iar cealaltă – înghețuri în timpul nopții și dimineții.
