După ce europenii au investit 2,2 milioane de euro, autoritățile anunță că au reușit să oprească degradarea circului din Chișinău. Lucrările de conservare au durat un an și opt luni, timp în care a fost reabilitat acoperișul și s-au montat vitralii noi, scrie tv8.md.
Doar că până la deschiderea circului mai este atât de mult de lucru, încât nimeni nu poate spune când vom avea o arenă modernă.
Cu toate aceste, astăzi, cu ocazia încheierii primei etape de reabilitare, pe șantier au venit atât finanțatorii, cât conducerea țării.
„Așa arata acum acoperișul circului, după finalizarea primei etape de conservare. Lucrările, care au durat aproape 2 ani au prevazut schimbarea învelitorii cupolei, schimbarea rețelei de evacuare a apelor pluviale, dar și reabilitarea acoperișului. Lucrările au costat peste 800 de mi ii de euro”.
Ceea ce este vizibil pentru cei care trec prin preajmă este faptul fațada circului. Datorită vitraliilor noi, acum prin clădire nu mai șuieră vântul.
„Când am venit, între 70-80% din sticlă era distrusă, era căptușită cu foi de PFL. Sticla corespunde exigențelor de izolare termică noi. Este vorba despre trei rânduri de sticlă așa cum prevăd noile normative”, a declarat managerul de proiecte, Andrei Vasilache.
Lucrările de conservare au costat peste 2,2 milioane de euro, bani oferiți de Uniunea Europeană prin programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.
„Aceste lucrări sunt menite să protejeze edificiul de condițiile meteorologice nefavorabile și de erodare ulterioară. Sunt doar o primă etapă de restaurare din multe alte etape care urmează a fi realizate”, a menționat ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mazeiks.
La această etapă, însă, nu se vede nici măcar luminița din capătul tunelului. Prezentă la eveniment președinta Maia Sandu doar a constatat că mai avem nevoie de mulți bani până să deschidem o arenă conform standardelor europene.
„E nevoie de bani în continuare, dar cred că reușim să ne mobilizăm să găsim resursele pentru ca să ducem la bun sfârșit acest proiect”, a vorbit președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
Până vin banii, managerul de proiect își face planuri. Proiectul de reparație capitală a fost împărțită în câteva etape, iar a doua fază presupune prevede înlocuirea rețelelor inginerești.
„Unul din primii pași care trebuie să fie realizați sunt schimbarea tuturor rețelelor inginerești. Este vorba despre conectarea la apă, canalizare, iluminare și tot ce ține de respectivele rețele”, a declarat managerul de proiecte, Andrei Vasilache.
În lipsă de investiții, circul a degradat până când în 2002, guvernarea a decis să-l închidă. 12 ani mai târziu, sala mică a circului a fost redeschisă pentru public, iar sala mare rămâne în continuare nefuncțională.
Răspunsul șefei Băncii Centrale Europene la noile taxe anunțate de Trump: „Trebuie să arătăm că nu suntem gata să cedăm”
Războiul comercial demarat de preşedintele SUA, Donald Trump, ar trebui să antreneze „un marş spre independenţă” în Europa, a afirmat luni preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, scrie digi24.ro
Foto: digi24.ro
Trump ar urma să anunţe miercuri un set de tarife vamale, în ceea ce liderul de la Casa Albă a denumit deja „Liberation Day” (-Ziua Eliberării-n.r.), după ce a implementat deja tarife la importurile de aluminiu, oţel şi automobile, precum şi majorarea tarifelor pentru toate produsele din China, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„El a numit asta „Liberation Day” în SUA şi eu consider că este un moment în care ar trebui să decidem, împreună, să ne luăm destinul în mâinile proprii şi cred că este un marş spre independenţă”, a afirmat preşedinta BCE, într-un interviu pentru postul francez de radio France Inter, în care a vorbit despre un „moment existenţial pentru Europa”.
„Pentru a adopta o poziţie bună de negociere, trebuie să arătăm că nu suntem gata să cedăm”, a adăugat Christine Lagarde, într-un moment în care UE se pregăteşte să riposteze la tarifele americane.
Potrivit estimărilor BCE, PIB-ul zonei euro ar putea fi amputat cu 0,3% din cauza războiului comercial declanşat de Donald Trump, şi cu 0,5% în caz de ripostă europeană, în primul an.
„Un război comercial nu creează decât pierzători”, a insistat luni Christine Lagarde.
Cu privire la inflaţie, preşedinta BCE a subliniat că acesta este o luptă continuă. „Suntem aproape de nivelul la care ar trebui să fim dar trebuie să rămânem acolo, de aceea spun că este vorba de o luptă continuă”, a subliniat Christine Lagarde.
Gardienii euro au redus dobânda de referinţă în şase reprize, fiecare de câte 25 de puncte de bază, începând din luna iunie a anului trecut, însă în prezent nu există un consens cu privire la ce se va întâmpla la şedinţa de politică monetară din 17 aprilie. Unul dintre factori este şi incertitudinea creată de politica comercială a administraţiei americane.
„Suntem decişi să ajungem la ţinta de inflaţie de 2%. Cu privire la traiectoria pe care ar trebui să o urmăm pentru a ajunge acolo, unii vor să meargă foarte repede. Alţii spun să mergem mai încet, să aşteptăm să vedem ce obstacole sunt pe parcurs”, a precizat Lagarde.
Aceste declaraţii vin cu o zi înainte de publicarea datelor preliminare privind rata anuală a inflaţiei în zona euro, în luna martie. Analiştii se aşteaptă la progrese foarte mici comparativ cu situaţia din luna februarie, ceea ce ar oferi ambelor părţi argumente cu privire la necesitatea de a reduce şi/sau a menţine dobânzile la următoarea şedinţă de politică monetară.
Doi străini și-au ticsit bagajele cu țigări încercând să le transporte în Londra, dar au fost opriți la Aeroport
Doi cetățeni străini, cu vârstele de 25 și 47 de ani, au fost surprinși încercând să transporte ilegal 290 pachete de țigări cu timbru de acciz al Republicii Moldova spre Marea Britanie, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
Incidentele au fost înregistrate la postul vamal Aeroport Internațional Chișinău, în cadrul verificărilor efectuate asupra pasagerilor de la cursa spre Londra.
Controlul de specialitatea efectuat de funcționarii vamali, în colaborare cu polițiștii de frontieră, a scos la iveală faptul că cei doi călători au tăinuit câte 100 și, respectiv, 190 pachete de țigări în bagajele personale, pentru a le transporta ilicit.
Țigările au fost ridicate şi sunt pasibile confiscării speciale, iar persoanele riscă să fie sancționate contravențional în conformitate cu prevederile art. 43¹, 287 alin. (10) Cod Contravențional.
Volodimir Zelenski se pregătește de alegeri. Ucraina ar putea organiza un scrutin în această vară, scrie The Economist
Guvernul de la Kiev ia în calcul scenariul unui acord de încetare a focului pe frontul războiului cu Rusia, în perioada Paștelui, condiționat de organizarea de alegeri în Ucraina în această vară, scrie digi24.ro cu referire la publicația britanică The Economist,
FOTO: Tetiana Dzhafarova/Pool Photo via AP
Volodimir Zelenski ar încerca să profite de creșterea în sondaje, mai ales după cearta cu Trump din Biroul Oval, pentru a obține un al doilea mandat. Nu este deocamdată clar cum se vor putea organiza alegerile, pentru că acestea nu pot avea loc pe timpul legii marțiale, dar există planuri pentru ca scrutinul să aibă loc în această vară.
La Kiev, pumnale sunt ascuțite în jurul lui Zelenski. Timp de luni de zile, președintele ucrainean s-a confruntat cu presiuni intense din străinătate: din partea lui Vladimir Putin, care i-a pus la îndoială legitimitatea fără nici o urmă de ironie, și din partea lui Donald Trump, care a repetat punctele de vedere ale președintelui rus. Ambii par să fi fost iritați de încăpățânarea lui Zelenski.
Cei doi lideri mondiali l-au împins să organizeze alegeri în mijlocul războiului, crezând fără îndoială că alegătorii ucraineni le vor face favoarea de a-l destitui. În urmă cu două luni, se credea că Volodimir Zelenski era categoric împotriva organizării unui scrutin. Dar tratamentul rușinos pe care i l-a aplicat Trump în prima săptămână a lunii martie i-a îmbunătățit ratingul, după cum reiese dintr-un sondaj comandat de The Economist, și pare să îi fi schimbat calculele. În prezent, se fac pregătiri serioase pentru ca Volodimir Zelenski să se prezinte în fața electoratului pentru a doua oară, iar alegerile ar urma să aibă loc foarte curând.
Surse guvernamentale citate de The Economist afirmă că Volodimir Zelenski a convocat o reuniune săptămâna trecută pentru a-și însărcina echipa cu organizarea unui vot după o încetare completă a focului, pe care americanii cred că o pot impune până la sfârșitul lunii aprilie (duminica Paștelui, 20 aprilie, ar avea o anumită rezonanță). Prima confirmare a unui astfel de armistițiu ar putea surveni în perioada premergătoare sau în data de 5 mai, termenul limită pentru un vot parlamentar de prelungire a legii marțiale, care expiră pe 8 mai.
Anularea legii marțiale este o primă etapă necesară pentru a începe un proces electoral. Sursele diferă cu privire la calendarul exact, dar majoritatea spun că Zelenski vizează vara. Legea ucraineană prevede cel puțin 60 de zile pentru campania electorală, astfel încât alegerile ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii iulie. Dar unele surse spun că este nevoie de trei luni pentru campania electorală: aceasta este perioada despre care autoritățile electorale ar fi declarat parlamentului că au nevoie să reconstituie listele electorale în mijlocul războiului.
Poroșenko preconizează alegeri în intervalul august – octombrie
Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție de la Kiev și un dușman declarat al Zelenski, preconizează că alegerile ar putea avea loc „oricând, din august până în octombrie”. El susține că, de fapt, campania a început cu decizia controversată a lui Zelenski de a-l pune sub sancțiuni în februarie. Măsura ar fi fost legată de procesul său de lungă durată pentru presupusă trădare, dar unii cred că vizita lui Poroșenko în America la începutul lunii februarie – unde s-a întâlnit cu unii dintre oamenii lui Trump – a aprins fitilul.
Fostul președinte spune că asistenții lui Zelenski l-au avertizat să nu meargă, dar a atribuit acest lucru „schizofreniei… și paranoiei” lor. Sancțiunile erau menite să facă două lucruri, continuă el: să excludă candidatura sa și să îl avertizeze pe Valeri Zalujnîi, fostul general de frunte al Ucrainei și singurul om cu șanse bune de a-l învinge pe Zelenski dacă acesta decide să candideze.
O sursă guvernamentală de rang înalt afirmă în privat că Poroșenko „își supraestimează și își subestimează importanța”. Fostul președinte nu reprezintă o amenințare serioasă, dar aversiunea veninoasă a lui Zelenski față de Poroșenko a accelerat decizia privind sancțiunile.
Acest oficial crede că Zelenski va încerca să își surprindă rivalii cu alegerile din iulie, sperând că un calendar scurt îi va permite să candideze fără opoziție. O astfel de turnură nu ar fi doar în beneficiul președintelui, susține sursa: „O campanie lungă ar destrăma țara”. De fapt, un vot în grabă riscă să înrăutățească relațiile deja tensionate dintre biroul prezidențial puternic și centralizat și restul lumii politice ucrainene.
Ce spune opoziția
Liderii opoziției insistă că un vot rapid este imposibil, indicând o mulțime de obstacole logistice. Obținerea unei încetări a focului viabile la timp pentru 8 mai ar fi destul de dificilă, spune Serhii Vlasenko, un deputat de rang înalt al partidului Batkivșcina. Găsirea unei modalități prin care milioane de alegători aflați în străinătate, în tranșee sau în regiunile ocupate de Rusia să poată vota ar fi „și mai dificilă”. O soluție ar fi utilizarea aplicației pentru smartphone Diia, foarte apreciată de guvern. Dar aceasta ar ridica probleme de transparență.
Orice schimbare ar însemna modificarea constituției, necesitând o majoritate de două treimi în parlament. Acest lucru ar fi dificil, având în vedere că partidele de opoziție sunt împotriva votului în timp de război. Motivele nu sunt doar tehnice: acestea spun că pentru a avea alegeri corecte este nevoie mai întâi de desființarea propagandei și cenzurii din timpul războiului.
Trump și Putin s-ar putea să nu mai vrea alegeri rapide, dacă asta înseamnă victoria lui Zelenski
The Economist comentează că este posibil ca Vladimir Putin și Donald Trump să nu dorească acum alegeri rapide. Se presupune că amândoi au cerut un scrutin, crezând că va duce la îndepărtarea lui Zelenski. Având în vedere că calculele s-au răsturnat, s-ar putea să nu stea liniștiți în timp ce el își va accelera drumul către un al doilea mandat.
Putin deține multe dintre atuuri în acest caz. Dronele și rachetele sale ar putea face imposibilă anularea legii marțiale – ca să nu mai vorbim de organizarea unui vot. Dar mulți cred că alegerile l-ar putea ajuta pe Putin să destabilizeze Ucraina, chiar dacă Zelenski va câștiga. Un ofițer de informații prezice că instabilitatea internă va fi un risc mai mare pentru Ucraina în 2025 decât luptele de pe front. O campanie electorală ar permite rușilor să își intensifice campania de influență: „Se vor folosi de liderii de opinie, de soldați și de opoziție pentru a-și îndeplini ordinele”.
Lucrurile nu vor deveni mai ușoare pentru următorul președinte al Ucrainei, oricine ar fi el și oricând ar fi ales, comentează publicația britanică. Diplomația precipitată a lui Trump ar putea duce la un acord de pace prost și la resentimente. În timp, unii ucraineni ar putea solicita un guvern mai dur, mai militarist. Cu toate defectele sale, Zelenski depinde prea mult de aprobarea populară pentru a deveni vreodată un adevărat dictator. Oricine ar veni după el ar putea fi mai puțin circumspect.
