Cum au murit din cauza coronavirusului primii 115 cetățeni români?

03/04/2020

News

Peste jumătate dintre românii uciși de Covid-19 au fost diagnosticați cu virus abia în ziua decesului sau la câteva zile după deces. 42 dintre cei 115 români uciși de coronavirus au fost confirmați cu Covid-19 după data decesului, uneori chiar și câteva zile mai târziu, iar alți 19 au fost confirmați cu infecția cu temutul virus în aceeași zi în care au murit. Județul „campion” la aceste cazuri este Suceava, urmat de Hunedoara și Ialomița.

HotNews.ro a pus cap la cap datele oficiale furnizate de Grupul de Comunicare Strategică, din care rezultă, practic, că mai puțin de jumătate dintre victimele virusului nu au fost diagnosticate la timp cu infecția cu COVID-19.

42 de români uciși de coronavirus au fost confirmați cu infecția a doua zi sau la câteva zile după deces, 19 au fost confirmați în ziua decesului, iar în cazul a 8 decese, autoritățile nu au furnizat informații oficiale privind data confirmării infecției COVID-19.

Practic, doar 46 dintre cele 115 victime din România au fost confirmate cu virusul înainte de ziua decesului, dacă sunt scăzute cifrele de mai sus din totalul de 115 decese cauzate de virus în România.

În cazul românilor confirmați cu coronavirus după ziua decesului (42 în total), județul fruntaș este Suceava (20 de cazuri), urmat de Hunedoara (8 cazuri), Ialomița (4 cazuri) și Arad (3 cazuri).

În cazul românilor confirmați cu coronavirus în ziua decesului, topul este condus de județul Suceava (6 cazuri), Arad (5 cazuri), Bistrița Năsăud (3 cazuri) și Spitalul Universitar din București (3 cazuri).

Spitalul Județean Suceava

I. Pacienți confirmați cu coronavirus după ziua decesului:

1. Al 9-lea deces provocat de coronavirus în România – bărbat de 59 de ani, pacient al Spitalului Județean de Urgență Suceava, fără expunere precizată/cunoscută la virus.
Decedat pe 22 martie și confirmat cu coronavirus pe 23 martie.

2. Al 21-lea deces înregistrat în România – femeie de 70 de ani din județul Neamț, internată în Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, la Nefrologie, pentru hemodializă. Stare agravată din 25 martie, cand se suspecteaza infecție cu coronavirus și se recoltează proba.
Deces pe 25 martie, confirmată pozitiv cu coronavirus pe 26 martie.

3. Al 28-lea deces din România – femeie de 74 de ani, din județul Arad, internată pe 18 martie în Clinica de Diabet și Boli de Nutritie a Spitalului Județean Arad. Pe 25 martie i s-au recoltat probe pentru coronavirus, iar pe 26 martie a fost transferată în secția ATI.
Decedată pe 26 martie, confirmată cu coronavirus pe 27 martie.

4. Decesul nr. 30 din România – bărbat de 74 de ani din județul Hunedoara, internat în secția de Oncologie a Spitalului Județean Deva cu neoplasm în stadiu terminal. S-au recoltat probe pentru COVID 19 în data de 26 martie. Decedat pe 26 martie, confirmat cu coronavirus pe 28 martie.

5. Decesul nr. 34 din România – femeie de 61 de ani din județul Hunedoara, internată în secția ATI de la Spitalul Județean Deva, cu comorbidități – boli cardiovasculare.
Decedată pe 23 martie, confirmată cu coronavirus pe 28 martie.

6. Decesul numărul 35 – bărbat de 39 de ani din județul Ialomița, fără boli asociate cunoscute, i s-au recoltat probe pentru COVID 19 pe 26 martie. Decedat pe 26 martie în izolatorul Centrului de Primiri Urgențe de la Spitalul din Țăndărei, confirmat pozitiv pe 28 martie.

7. Decesul numărul 36 din România – bărbat de 60 de ani din județul Ialomița, cu comorbiditate – obezitate. Nu a avut istoric de călătorie și nici contact cunoscut cu caz confirmat. Decedat pe 25 martie la domiciliu, s-au recoltat probe necroptice de către medicina legală pe 26 martie, confirmat pozitiv pe 28 martie. Poți vedea continuarea aici.

Ce s-a decis în cazul mega-orașului demn de SF care va costa un trilion de euro. Lucrările au început deja de câțiva ani. FOTO

Proiectul ”NEOM” pe care Arabia Saudită voia să îl termine până în 2030, nu va mai fi gata în timp util, scrie digitalsport.ro.

Mega-orașul în care se va investi circa un trilion de euro va avea o infrastructură unică în lume, denumită „Linia” – marginile sale vor fi formate dintr-un lanț de zgârie-nori, de peste 100 de kilometri lungime!

Lucrările au început deja de câțiva ani, dar recent arabii și-au dat seama că proiectul lor este, așa cum credeau mulți, prea ambițios. „Linia” este imposibil de terminat în cei aproape cinci ani rămași, din cauza situației economice a țării.

Mai exact, pentru anul 2024 se estimează un deficit la buget de peste 21 miliarde de euro, iar liderii statului au redus masiv cheltuielile pentru „NEOM” și vor păstra această măsură timp de câțiva ani, până când țara va fi din nou pe plus.

Astfel, din cei 100 de kilometri propuși, abia 2,5 vor fi finalizați până în 2030, iar din populația de 1,5 milioane pe care și-au propus-o arabii peste aproape cinci ani, noua estimare este de nici măcar 300.000 de locuitori.

Spectaculos! Așa ar trebui să arate cele 15 superstadioane din NEOM construite special pentru Cupa Mondială 2034

Tot în „NEOM” ar urma să aibă loc Cupa Mondială 2034. Arabii sunt singurii care și-au depus candidatura, iar pe 11 decembrie FIFA ar urma să confirme oficial că turneul final va avea loc în Golf.

O parte din investiția masivă o reprezintă construirea a 15 superstadioane, care vor avea design-uri nemaivăzute până acum, în spiritul orașului ultramodern.

Oficiali din România vor discuta cu reprezentanți ai platformei TikTok la Bruxelles

Comisia Europeană va organiza o reuniune cu autorităţile române şi TikTok. Aplicaţia deţinută de chinezi este supusă unei presiuni tot mai mari pentru a explica modul în care a gestionat conţinutul politic înainte de votul din România, scrie POLITICO citat de digi24.ro.

Votul din primul tur de duminică l-a propulsat pe Călin Georgescu, ultranaţionalist şi pro-rus, către o victorie şocantă, în parte datorită popularităţii sale subite pe TikTok, notează sursa citată.

Bucureştiul a cerut Comisiei Europene să lanseze o investigaţie oficială asupra aplicaţiei, în conformitate cu normele blocului comunitar referitoare la reţelele sociale, iar un deputat european de top a cerut marţi ca directorul executiv al TikTok să se prezinte în faţa Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări.

Într-o scrisoare văzută de POLITICO joi dimineaţă, TikTok – deţinut de gigantul tehnologic chinez ByteDance – a respins acuzaţiile că ar fi fost folosit pentru a influenţa alegerile din România.

„Până în prezent, nu am găsit nicio dovadă a unei operaţiuni de influenţă sub acoperire pe platforma noastră, în ultimele câteva săptămâni, pentru alegerile prezidenţiale în curs de desfăşurare din România, nici dovezi ale unei influenţe străine”, a declarat platforma în scrisoarea adresată autorităţilor române. Aceasta a adăugat că a „eliminat peste 150 de conturi de impostură” legate de Georgescu şi peste 650 de conturi legate de alţi candidaţi.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a confirmat săptămâna aceasta că executivul UE a primit o solicitare de a deschide „o investigaţie oficială cu privire la rolul TikTok în alegerile din România”, în temeiul legii emblematice a UE privind social media, Digital Services Act. Masa rotundă între reprezentanţii Comisiei, autorităţile române şi oficialii TikTok este programată să aibă loc înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din 8 decembrie, a declarat Regnier, joi.

TikTok respinge acuzaţiile că ar fi jucat un rol nepotrivit în victoria lui Georgescu. Purtătorul de cuvânt Paolo Ganino a declarat că „relatările extrem de speculative cu privire la alegerile din România sunt inexacte şi înşelătoare”.

O țară europeană interzice rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani

Camera Reprezentanților din Parlamentul Australiei a adoptat un proiect de lege care interzice accesul pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, o măsură care ar putea transforma Australia într-una dintre primele țări din lume cu o astfel de legislație. Proiectul, promovat de prim-ministrul Anthony Albanese, obligă platformele populare precum X (fost Twitter), TikTok, Facebook și Instagram să implementeze măsuri pentru a preveni accesul tinerilor sub vârsta de 16 ani, scrie voceabasarabiei.md.

Miercuri, proiectul a fost aprobat cu 102 voturi pentru și 13 împotrivă, iar acum va fi discutat și în Senat, unde va trebui să obțină și aprobarea finală. În cazul nerespectării noilor reglementări, companiile de tehnologie riscă amenzi semnificative, care pot ajunge până la 31 de milioane de euro. Conform proiectului, platformele vor avea un termen de un an pentru a implementa filtrele necesare pentru a respecta legislația.

Deși inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm de unele cercuri, a stârnit și critici din partea deținătorilor de platforme, care au semnalat „îngrijorări serioase” legate de „consecințele neprevăzute” ale acestei decizii rapide. Alte țări, precum Statele Unite (în statul Florida) și Spania, au adoptat măsuri similare, iar China impune deja restricții stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minorii sub 14 ani.