Dacă presa chineză era liberă, Covid-19 poate nu ar fi devenit pandemie, consideră Reporteri fără Frontiere

Dacă presa chineză ar fi fost liberă, coronavirusul nu ar fi devenit pandemie, consideră organizaţia neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontieres, RSF), care şi-a prezentat argumentele în acest sens într-un comunicat difuzat marţi seara la Paris, sediul organizaţiei, scrie Agerpres.

separator

China se situează pe locul 177 dintr-un total de 180 de ţări în Clasamentul mondial al RSF privind libertatea presei în 2019, aminteşte sursa citată.

Potrivit comunicatului, RSF demonstrează că, fără controlul şi cenzura impuse de autorităţi, presa chineză ar fi informat mult mai devreme publicul despre gravitatea epidemiei de coronavirus, salvând mii de vieţi şi evitând – poate – pandemia.

RSF citează totodată o analiză publicată în 13 martie, potrivit căreia cercetători de la Universitatea din Southampton au sugerat că numărul cazurilor de coronavirus în China ar fi putut fi redus cu 86% dacă măsurile de luptă împotriva epidemiei, luate în China începând din 20 ianuarie, ar fi fost puse în aplicare cu două săptămâni mai devreme.

Cronologia prezentată de RSF:

18 octombrie: presa chineză ar fi relatat despre rezultatele înfricoşătoare ale simulării unei pandemii

Centrul Johns Hopkins pentru securitatea sanitară, în parteneriat cu Forumul economic mondial şi cu Fundaţia Bill & Melinda Gates, a efectuat în 18 octombrie 2019 o simulare cu o pandemie de coronavirus şi a alertat comunitatea internaţională despre rezultat: 65 de milioane de morţi în 18 luni.

Dacă internetul chinez nu era izolat de un sistem elaborat de cenzura electronică şi mass media nu erau constrânse să urmeze instrucţiunile Partidului Comunist, publicul şi autorităţile s-ar fi interesat fără îndoială de această informaţie provenind din SUA şi care se făcea ecoul epidemiei de SARS (sindromul acut respirator sever), care provocase peste 800 de morţi şi afectase 8.000 de persoane, în special în China, în 2003.

20 decembrie: autorităţile oraşului Wuhan i-ar fi informat pe jurnalişti

În 20 decembrie, la o lună de la primul caz documentat, oraşul Wuhan avea deja 60 de bolnavi afectaţi de o pneumopatie necunoscută asemănătoare SARS, în contextul în care mai mulţi oameni frecventaseră piaţa de peşte din Huanan. În pofida situaţiei, autorităţile nu consideră util să comunice aceste informaţii presei.

Dacă autorităţile nu ascundeau presei existenţa unui început al epidemiei legate de o piaţă foarte populară, publicul ar fi încetat el însuşi să frecventeze acest loc înainte de închiderea sa oficială, la 1 ianuarie.

25 decembrie: doctoriţa Lu Xiaohong şi-ar fi putut împărtăşi temerile presei

Medicul Lu Xiaohong, directoarea Departamentului de gastroenterologie al spitalului nr.5 din oraşul Wuhan, aude vorbindu-se despre cazul de infecţie care afectează personalul medical încă din 25 decembrie şi suspectează încă din prima săptămână a lunii ianuarie că infecţia este transmisibilă de la om la om.

Dacă sursele jurnaliştilor în China nu riscau sancţiuni grave, care puteau merge de la un blam profesional la pedepse grele cu închisoarea, doctoriţa Lu Xiaohong şi-ar fi asumat fără îndoială responsabilitatea de a alerta presa, forţând autorităţile să acţioneze cu trei săptămâni mai devreme decât au făcut-o.

30 decembrie: apelul medicilor lansatori de alertă ar fi fost reluat de media

Directoarea serviciului de urgenţe al spitalului central din Wuhan, Ai Fen, şi un grup de medici lansează alerta pe internet din 30 decembrie. Opt dintre ei, între care doctorul Li Wenliang, decedat între timp în urma maladiei, vor fi reţinuţi de poliţie în 3 ianuarie pentru că ar fi făcut să circule „zvonuri false”.

Dacă, de la această dată, presa şi reţelele de socializare ar fi putut prelua liber informaţia transmisă de lansatorii de alertă, publicul ar fi luat cunoştinţă de pericol şi ar fi făcut presiuni asupra autorităţilor pentru ca acestea să ia măsuri pentru limitarea răspândirii virusului.

31 decembrie: reţelele de socializare ar fi retransmis în China alerta oficială

China alertează oficial Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) la 31 decembrie, dar obligă în acelaşi timp aplicaţia mobilă WeChat să cenzureze un mare număr de cuvinte-cheie care se refereau la epidemie.

Fără cenzură, reţeaua de socializare WeChat, care numără 1 miliard de utilizatori activi în China, ar fi putut permite jurnaliştilor să difuzeze reportaje şi sfaturi de profilaxie contribuind la o mai bună respectare a regulilor preconizate de autorităţile din domeniul sănătăţii.

5 ianuarie: presa ştiinţifică ar fi difuzat mai devreme genomul coronavirusului

Echipa profesorului Zhang Yongzhen din cadrul Centrului clinic de sănătate publică din Shanghai reuşeşte să secvenţieze virusul încă din 5 ianuarie, dar autorităţile par reticente să publice secvenţa genomului. La 11 ianuarie, ziua în care China confirmă primul său deces din cauza virusului, cercetătorii fac să se scurgă informaţia spre platforme cu sursă deschisă, ceea ce va provoca închiderea laboratorului drept represalii.

Dacă autorităţile chineze ar fi jucat cartea transparenţei, ele ar fi comunicat imediat secvenţierea genomului coronavirusului presei ştiinţifice, permiţând comunităţii internaţionale să câştige timp preţios în cercetările sale pentru a pune la punct un vaccin.

13 ianuarie: comunitatea internaţională ar fi anticipat riscul unei pandemii

Primul caz de infecţie cu coronavirus în afara Chinei este înregistrat în Thailanda în 13 ianuarie la o turistă chineză originară din Wuhan.

Dacă, la această dată, mass-media internaţionale ar fi avut un acces complet la informaţiile deţinute de autorităţile chineze despre amploarea epidemiei, este probabil că comunitatea internaţională ar fi înţeles dimensiunea crizei şi ar fi anticipat mai bine riscul unei propagări a epidemiei în afara Chinei, evitând – poate – transformarea sa în pandemie.

A fost lansată o campanie națională de încurajare a plăților fără cash

40% din tranzacțiile cetățenilor se fac cu carduri fizice sau electronice. Pentru a încuraja și mai mult plățile cu cardul este lansată campania națională de informare „Fără cash”, în perioada aprilie-septembrie. Campania este lansată de Asociația Băncilor din Moldova, în parteneriat cu Visa și cu sprijinul Proiectului Tehnologiile Viitorului în Moldova, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Potrivit președintelui Asociației Băncilor din Republica Moldova, Dorel Noroc, astăzi se atestă o transformare a modalităților de plată, transmite Știri.md.

Așadar, prin această campanie se dorește amplificarea plăților fără numerar, se dorește promovarea avantajelor plăților online. Conform estimărilor Asociației, 40% din tranzacțiile cetățenilor se fac cu carduri fizice sau electronice, iar neîntoarcerea lor la plățile fizice demonstrează incontestabil existența beneficiilor plăților fără numerar, cum este siguranța, rapiditatea și comoditatea.

În cadrul evenimentului a fost prezentă și guvernatoarea BNM Anca Dragu, care a remarcat că, comisioanele pentru plățile instant au scăzut chiar la zero lei, la sumele sub 5.000 de lei. Acest lucru înseamnă că plățile sunt nu doar sigure, continue, dar și accesibile, ceea ce înseamnă foarte mult. 

De asemenea, Anca Dragu a remarcat că lansarea sistemului de plăți instant MIA a fost un succes. În perioada 12 martie – 23 aprilie, prin MIA s-au efectuat tranzacții de circa 115 milioane de lei, peste 124.000 de plăți. Din iulie anul curent va avea loc integrarea plăților P2P (de la persoană la persoană) către comercianți. În iunie-august se va lucra la integrarea sistemului MPay și a Trezoreriei de Stat în MIA. Și tot din iulie va fi disponibil și serviciul de transfer între conturile proprii.

Iar ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a spus că plățile electronice sunt un accelerator al dezvoltării economice. Asta înseamnă o economie mai transparentă, o economie sigură și egală. În ceea ce privește comerțul electronic, Moldova are un potențial pe care practic nu l-a explorat, iar asta înseamnă oportunități de afaceri și dezvoltare pentru comercianții mici și mari.

De la această campanie se așteaptă minimizarea dependenței de numerar în economia Moldovei, creșterea securității tranzacțiilor și creșterea accesului la serviciilor financiare.

Mesajele campaniei vor fi transmise prin spoturi video la TV, rețele de socializare, se va colabora cu creatorii de conținut online pentru a ajunge la mai multe persoane. Vor fi desfășurate evenimente, în special pentru persoanele de vârsta a treia, pentru a fi informați despre siguranța și beneficiile plăților fără numerar.

Ce se întâmplă cu Pământul? Râpe uriașe care înghit cartiere întregi amenință tot mai multe orașe.Fenomen global agravat de schimbările climatice

O stradă aglomerată din Buriticupu, un oraș din nord-estul Braziliei, a ajuns acum o prăpastie largă cu o adâncime de 80 de metri – o clădire de 20 de etaje ar încăpea în ea. Canioanele formate în urma eroziunii solului avansează cu o viteză îngrijorătoare și distrug mii de case din America Latină și Africa și amenință terenurile agricole fertile din unele părți din China, SUA și Europa, potrivit BBC citat de digi24.ro.

Localnicii din Buriticupu numesc aceste canioane „voçoroca” sau „pământ sfâșiat”, în limba băștinașilor Tupi-Guarani. Fenomenul este un rezultat al eroziunii de adâncime care formează ravene, una dintre cele mai agresive forme de degradare a solului provocată de apa de ploaie și cea reziduală. Experiența unui fost ofițer de poliție din Buriticupu, care a căzut cu mașina în prăpastia formată în mijlocul orașului, când se întorcea noaptea de la o petrecere, este doar unul dintre multele exemple care demonstrează riscurile la care sunt expuși cei 70.000 de locuitori ai orașului. Pe măsură ce tot mai multe râpe se formează în acest oraș de la marginea junglei amazoniene, Buriticupu ar putea ajunge să fie rupt în două. Orașul are în jur de 30 de astfel de cratere, iar primele două ca mărime se află la o distanță mai mică de 1 kilometru.

„Dacă autoritățile nu opresc asta, cele două râpe se vor întâlni și vor forma un râu”, a spus Edilea Dutra Pereira, un geolog și profesor de la Universitatea Federală din Maranhão. Ravenele au făcut parte din istoria geologică a Pământului de milioane de ani, dar Pereira și alți experți spun că cele din prezent se extind mai repede și se tem că vor apărea tot mai multe din cauza schimbărilor climatice care pot face ca ploile să devină mai intense. Prăpăstii de peste 2 kilometri lungime înghit cartiere întregi Brazilia este cea mai afectată țară din America Latină, dar Mexic, Columbia, Ecuador și Argentina suferă și ele de aceeași problemă. Mai departe, țări din Africa precum Angola, Republica Democrată Congo și Nigeria, unde unele ravene au o lungime de peste 2 kilometri – sunt și ale afectate de acest fenomen. Cu toate că nu există date oficiale despre victimele acestui fenomen, autoritățile din Buriticupu spun că ravenele au înghițit cel puțin 50 de case, iar alți localnici au fost nevoiți să își părăsească locuințele, lăsând în urmă întregi cartiere abandonate.

Defrișarea pădurilor joacă și ea un rol important în acest tip de eroziune a solului. Buriticupu este acum un loc arid și pietros, dar face parte din regiunea junglei amazoniene și era odată acoperită de vegetație, precum cedru, courbaril și ipê. În anii ’90, industria exploatării lemnului a explodat – peste 50 de fabrici de cherestea lucrau aici 24 de ore pe zi. 20 de ani mai târziu, cea mai mare parte a vegetație din jurul orașului a dispărut. În primele luni ale anului 2023, statul brazilian Maranhão a trecut prin cele mai grave inundații din istorie. Peste 60 de localități au intrat în stare de urgență, mii de oameni au rămas fără case și zeci dintre ei au murit. Pe măsură ce ploile continuă să se intensifice, riscul formării de noi ravene se va dubla sau chiar tripla la nivel global.

Capitala RD Congo, Kinshasa, are sute de ravene urbane – una dintre ele are peste 2 kilometri lungime. În total, sunt 165 de kilometri de râpe formate în interiorul orașului, care are o populație de 12 milioane de oameni. Într-o singură noapte de ploi intense, în decembrie 2022, 60 de oameni au murit când casele lor s-au prăbușit într-o ravenă în Kinshasa. Populația capitalei RD Congo va crește la 20 de milioane în 2030 și 35 de milioane până în 2050, devenind cel mai mare megaoraș din Africa, potrivit Băncii Mondiale.

Record absolut de turiști în Japonia, în luna martie. De unde au venit cei mai mulți străini

Peste trei milioane de vizitatori străini au intrat în Japonia în luna martie, un record absolut pentru arhipelagul nipon, potrivit celor mai recente date furnizate miercuri de Organizaţia Naţională a Turismului din Japonia (JNTO), transmite AFP.

Este vorba de o creştere de 69,5% comparativ cu luna martie 2023 şi una de 11,6% faţă de luna martie 2019, perioada de referinţă de dinainte de pandemia de Covid.Este pentru prima dată în istorie când este depăşit pragul de trei milioane de vizitatori străini într-o singură lună în Japonia, scrie Agerpres.

Pe lângă revenirea puternică a turismului mondial după anii de pandemie, perioade de înflorire a cireşelor japonezi (sakura) şi vacanţele de Paşte în străinatate au contribuit şi ele la acest nivel record al turismului în Japonia. La acestea se adaugă nivelul slab al yenului în raport cu dolarul şi moneda euro, care face din Japonia o destinaţie mai ieftină pentru americani şi europeni.

Cel mai mare contingent de vizitatori străini în Japonia în luna martie a provenit din Coreea de Sud (663.100 de persoane, creştere de 13,2% comparativ cu luna martie 2019),dar cele mai mari creşteri procentuale au fost înregistrate în cazul vizitatorilor veniţi din SUA (64,3%) şi ţările europene precum Germania (66,1%).

Numărul lunar de vizitatori străini în Japonia depăşeşte valorile din 2019 încă din luna octombrie 2023.

Arhipelagul nipon a fost complet închis străinilor în pandemie, însă începând din 2022 guvernul de la Tokyo se străduieşte să relanseze turismul în masă, pe care îl consideră un ajutor binevenit pentru a susţine consumul în Japonia.

Însă există şi reversul medaliei. Astfel, orașul Kyoto a decis recent să interzică accesul pe anumite alei private din celebrul cartier al gheişelor Gion. Locuitorii din fosta capitală imperială a Japoniei şi-au exprimat de mult timp frustrarea faţă de comportamentul unor turişti, care se comportă uneori „ca nişte paparazzi” atunci când gheişele ies de pe aceste alei înguste, de unul sau doi metri lăţime.

De asemenea, începând din vara acestui an, se va aplica o cotă zilnică de persoane care vor putea folosi cel mai popular drum utilizat pentru a urca pe Muntele Fuji, şi va fi aplicată o taxă de acces de puţin peste 12 euro (2.000 de yeni).

La rândul său, primăria din Osaka, principala metropolă din vestul Japoniei, a anunţat că analizează posibilitatea de a impune o taxă turiştilor străini, pe lângă taxa hotelieră care există deja. 

Video! Mesajul unui medic infecționist din Chișinău
Articolul anterior
Ambasada Chinei a donat Republicii Moldova 1.500 de teste pentru depistarea Covid-19
Articolul următor