Deputații din Găgăuzia discută despre demisia Executivului local pentru că „nu mai cred în promisiunile lui Șor”

18/03/2025

News

Demisia Comitetului Executiv ar putea fi pusă în discuție la următoarea ședință a Adunării Populare a Găgăuziei, transmite IPN.

Deputații Adunării Populare sunt nemulțumiți de faptul că executivul Găgăuziei respinge propunerile înaintate de ei, inclusiv privind majorarea Fondului de susținere a copiilor care au nevoie de intervenții chirurgicale complicate.

Deputații au amintit că oligarhul fugar Ilan Șor a promis un „pământ de vis” și investiții de 500 de milioane de euro în Găgăuzia, dar „în schimb blochează chiar și ceea ce poate fi realizat din fonduri bugetare”.

În anul 2016, în Găgăuzia a fost creat un Fond pentru sprijinirea copiilor care au nevoie de servicii medicale costisitoare. Autoritățile locale transferă anual în acest fond aproximativ un milion de lei din buget. În acest an însă, deputații au decis să suplinească fondul cu două milioane de lei și au prezentat amendamentele respective Comitetului Executiv, dar acesta nu a susținut propunerea.

Deputatul Ilya Uzun, din echipa bașcanei, a precizat că organul executiv ar fi înaintat deputaților un proiect care prevede majorarea fondului cu 50 la sută. Acesta a mai susținut că copiii grav bolnavi primesc ajutor datorită cooperării Comitetului Executiv cu Fundația Eurasia (care colaborează cu oligarhul fugar Ilan Shor). Cu toate acestea, nu există date oficiale sau neoficiale privind modul în care Fundația ar contribui la efectuarea intervențiilor chirurgicale.

Cu majoritate de voturi, deputații au susținut repetat suplinirea fondului cu două milioane de lei și, astfel, Comitetul Executiv este nevoit să pună în aplicare decizia Adunării Populare.

În aceeași ședință, vineri, deputații au blocat modificările la Codul Electoral al Găgăuziei. Printre acestea se numărau și cele care anulau cerințele pentru candidații la funcția de bașcan și deputat de a locui pe teritoriul regiunii și de a vorbi limba găgăuză. Lipsa unora dintre aceste amendamente le-a permis susținătorilor lui Șor să intre în Comitetul Executiv fără să cunoască limba găgăuză.

Deputatul Alexandru Tarnavschi a numit actualul Comitet Executiv „disfuncțional” și s-a angajat să pregătească o listă de încălcări admise, care ar permite să se pună în discuție demiterea Comitetului Executiv, altfel, spune el, „situația se va înrăutăți pe zi ce trece”.

E de notat că deputații Adunării Populare au fost cei care au aprobat (cu majoritate de voturi, dar nu in corpore), în octombrie 2023, programul Comitetului Executiv, bazat pe promisiunile lui Șor. Programul includea planuri pentru construirea unui aeroport, crearea a 7 000 de locuri de muncă, reducerea tarifelor la gazele naturale și electricitate, creșterea pensiilor și salariilor etc.

Imagini emoționate cu prizonieri de război ucraineni reveniți în Ucraina, în urma schimbului convenit între Trump și Putin

Ucraina a adus acasă 175 de soldați ucraineni într-un schimb de prizonieri cu Rusia, care a fost mediat de Emiratele Arabe Unite, a anunțat miercuri președintele Volodimir Zelenski. Vestea schimbului a venit după apelul telefonic între Donald Trump și Vladimir Putin.

Ministerul rus al Apărării a anunțat într-un comunicat că i-au fost predaţi 175 de prizonieri de război ruşi în schimbul a 175 de ucraineni, şi că, „într-un gest de bunăvoinţă”, a predat alţi 22 de ucraineni necesitând asistenţă medicală de urgenţă, în total fiind implicate în schimb 372 de persoane.

Schimbul a fost confirmat de ambele părţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski calificându-l într-un mesaj pe X drept unul din cele mai ample şi notând că cei 22 de ucraineni care au făcut parte din schimb sunt „războinici grav răniţi persecutaţi de Rusia pentru crime fabricate”.

Ministerul rus al Apărării a transmis că Emiratele Arabe Unite au depus eforturi de mediere „cu caracter umanitar” pentru a facilita acordul şi că soldaţii ruşi eliberaţi primesc asistenţă medicală şi psihologică în Belarus, urmând să fie transferaţi în Rusia pentru continuarea tratamentului.

Preşedinţii american şi rus, Donald Trump şi Vladimir Putin, au avut marţi o lungă convorbire telefonică, în urma căreia Vladimir Putin a acceptat un armistiţiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice (centrale electrice, transformatoare, gazoducte etc.), notează AFP, potrivit Agerpres.

Rusia şi Ucraina au schimbat sute de prizonieri de la începutul ofensivei ruse din februarie 2022 şi schimbă în mod regulat rămăşiţele pământeşti soldaţilor ucişi în lupte.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus un schimb cuprinzând totalitatea prizonierilor de război drept etapă pentru a pune capăt conflictului.Recentul schimb a inclus personal militar ucrainean care a servit în regiunile Donețk, Lugansk, Herson, Zaporojie, Mikolaiv, Harkov, Sumî și Kursk, precum și cei care au apărat orașul Mariupol și oțelăria Azovstal, potrivit lui Zelenski, citat de Kyiv Independent.

„Acesta este unul dintre cele mai mari schimburi. Soldații, sergenții și ofițerii noștri se întorc. Soldații care au luptat pentru libertatea noastră în Forțele Armate, Marină, Garda Națională, Forțele de Apărare Teritorială și Grăniceri”, a scris el pe Telegram.

Trump a sugerat ca „rețeaua energetică” ucraineană să fie deținută de americani

Președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au avut miercuri o discuție telefonică de aproximativ o oră. Zelenski a acceptat, conform Kyiv Independent, încetarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii ruse. De asemenea, Zelenski i-a „mulțumit” lui Trump pentru sprijinul militar acordat Ucrainei, cu referire directă la rachetele antitanc Javelin furnizate de administrația Trump din 2019. Într-o postare pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a spus că că a fost o convorbire „foarte bună”, potrivit BBC.

Volodimir Zelenski a descris convorbirea cu Trump drept „pozitivă”, „sinceră” și „plină de conținut”. „Credem că, împreună cu America și cu președintele Trump și sub conducerea americană, vom ajunge la o pace de durată în acest an”, a spus Zelenski. Totodată, liderul de la Kiev a spus că încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, precum și a infrastructurii civile, reprezintă „unul din primii pași pentru oprirea completă a războiului”.

De asemenea, Zelenski a cerut SUA mai multe sisteme antiaeriene. Trump a spus, conform BBC, că trecerea infrastructurii energetice a Ucrainei „în proprietate americană” ar putea ajuta statul ucrainean. De asemenea, va urma o „întâlnire tehnică”, la nivel de experți ucraineni și americani, în vederea stabilirii unui armistițiu în Marea Neagră.

„O mare parte a discuției s-a bazat pe convorbirea avută ieri cu președintele Putin pentru a alinia atât Rusia, cât și Ucraina, în ceea ce privește cererile și nevoile lor”, a scris Trump. „Suntem pe drumul cel bun”, a adăugat el.

Trump a spus că i-a cerut secretarului de stat Marco Rubio și consilierului pentru securitate națională Mike Waltz „să facă o descriere exactă a punctelor discutate”. „Tocmai am încheiat o convorbire telefonică foarte bună cu preşedintele Zelenski al Ucrainei. Aceasta a durat aproximativ o oră. Îi voi ruga pe secretarul de stat Marco Rubio şi pe consilierul pentru securitate naţională Michael Waltz să ofere o descriere exactă a punctelor discutate. Această declaraţie va fi publicată în curând” – a scris Trump pe reţeaua sa de social media.

Înainte de această discuție, liderul ucrainean a spus că se așteaptă să primească detalii de la Trump despre conversația sa telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, care a avut loc pe 18 martie. Vorbind despre discuțiile dintre SUA și Ucraina din Arabia Saudită, Zelenski a declarat: „Cred că totul merge în direcția corectă, deși nu pentru Rusia, care este întotdeauna nemulțumită când ceva merge bine”.

Două moldovence au înșelat o femeie din Kazahstan de 80 de mii de euro după ce au pus un anunţ fals de vânzare a unui apartament

Procuratura raionului Edineț, împreună cu organul de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Edineț au expediat în judecată o cauză penală în privința a două persoane, în care au fost deconspirată și investigată o schemă de obținere a mijloacelor financiare prin escrocherie (art.190 alin.(6) din Codul penal), informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Cauza vizată a fost investigată de subdiviziunea teritorială a procuraturii, ca rezultat al transferului de urmărire penală al dosarului penal, preluat de la autoritățile competente ale Republicii Kazahstan.

Potrivit rechizitoriului, cele două învinuite, în vârstă de 28 și 46 de ani, în comun cu un grup de persoane în curs de identificare, în luna iunie a anului 2017, aflându-se în Federația Rusă, au organizat plasarea unui anunț fals despre vânzarea unui apartament în or. Astana, Republica Kazahstan.

Apoi, la 03 iunie 2017, victima, după vizualizarea anunțului plasat a exprimat dorința de a procura apartamentul.

Aceasta a fost indusă în eroare să efectueze un transfer în sumă de 80 000 de dolari SUA, pentru a confirma capacitatea financiară de procurare a bunului imobil, cu expedierea ulterioară a pozelor documentelor de plată.

În continuare, în perioada 06-08 iunie 2017, una din învinuite, în timp ce se afla în orașul Moscova, cu utilizarea unui pașaport fals, a ridicat banii în mai multe tranșe de la diferite bănci.

Potrivit legii, faptele incriminate învinuitelor se sancționează cu închisoare de până la 15 ani, cu amendă în mărime de până la 20 000 de unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.