Disidenta rusă Evgenia Kara-Murza: Sunt mii de oameni care au ajuns în spatele gratiilor pentru că au spus deschis ,,Nu”

Aproape 20.000 de ruși au fost arestați pentru mesaje împotriva războiului de la începutul invaziei rusești, în urmă cu doi ani, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, conform unor mărturii și a unei analize The Independent.

Evgenia Kara-Murza s-a trezit și a pus imediat mâna pe telefon. Femeile ucrainene, a văzut ea, începuseră să împărtășească, online, capturi de ecran cu ultimele lor mesaje către soții, iubiții și frații lor aflați pe front… Acestea începeau cu un mesaj banal, ceva de genul „Ce mai faci, dragă?”. Dar cu fiecare mesaj fără răspuns, ele deveneau tot mai speriate. „Dragă, răspunde-mi. Scrie orice. Vreau doar să știu că ești bine”, scria una dintre ele.

Astfel, aceste femei își dădeau seama ce se întâmplase. Știau că nu vor primi niciun răspuns. Știau că partenerii lor, frațîi lor, fuseseră uciși de soldații ruși.

Citind aceste mesaje, Evgenia a simțit că o să cedeze. Simțea că este pe punctul de a avea un alt atac de panică. I-au amintit de ultimul mesaj pe care i l-a trimis soțului ei, cu aproape doi ani mai devreme…

Era 11 aprilie 2022. Vladimir Kara-Murza tocmai fusese arestat de autoritățile ruse în apropierea casei familiei din Moscova pentru „răspândirea de informațîi false” despre războiul din Ucraina.

Telefonul opozantului fusese confiscat. Ulterior, acesta avea să fie condamnat la 25 de ani de închisoare, adăugându-i-se și acuzațiile de trădare.

1000 de activiști încarcerați

Sentința a fost condamnată de lideri din întreagă lume că fiind motivată politic, Kara-Murza fiind victima unui regim de represiune. A fost cea mai lungă pedeapsa aplicată unui critic al lui Vladimir Puțîn, de la invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022.

Evgenia Kara-Murza, care trăiește acum în exil în SUA, nu l-a mai văzut de atunci.

„Te iubesc”, scria în textul acelui mesaj, cu un emoji cu o inima atașat la sfârșitul mesajului. Nu a mai primit răspuns.

La doi ani de la invazia lui Putin în Ucraina, comunitatea disidenților ruși duce propriul război. Mii de oameni au fost forțați să părăsească țară; mulți dintre cei care au rămas au fost arestați; se știe că aproape o mie au fost încarcerați pentru simplul fapt că s-au opus lui Putin și războiului sau.

Opoziția disidențelor

Vinerea trecută, s-a anunțat că Alexei Navalnii, cel mai proeminent critic al lui Putin, a murit în colonia penitenciară „Lupul polar” de la Cercul Polar Arctic, unde își ispășea o pedeapsa de 19 ani, pentru acuzații denunțate de Occident că fiind inventate pentru a-l reduce la tăcere.

Soția să, Iulia Navalnaia, l-a acuzat pe Putin că l-a otrăvit. Țări precum Marea Britanie și SUA au emis sancțiuni pentru uciderea dlui Navalnii, spunând că Putin este responsabil.

Evenimentul a aruncat comunitatea disidenților ruși în stare de șoc. Dar reprimarea brutală a disidenței, caracterizată de moartea lui Navalnii, a dus la apariția unui nou val de opoziție, dintre care multe sunt femei, care găsesc noi modalități de a lupta împotriva Kremlinului.

Evgenia Kara-Murza nu a plănuit niciodată să fie activistă. Ea a studiat la Moscova la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 pentru a fi traducătoare, chiar în momentul în care Vladimir Putin urcă discret, dar rapid la putere.

Dar încarcerarea soțului ei nu i-a lăsat altă opțiune. Durerea din ultimii doi ani, a spus ea, a împins-o să lupte.

„Trebuie să fac tot ce pot”

„Uneori aș aprecia foarte mult să am viață oamenilor pe care îi cunosc aici, în Statele Unite, a părinților prietenilor copiilor noștri, care au preocupări și anxietăți normale, care se confruntă cu probleme importante, dar normale”, a recunoscut ea.

„Ei nu se confruntă cu tentative de asasinat și războaie de agresiune. Ei nu au de-a face cu incarcerari de 10, 15, 25 de ani pentru că persoană iubita a declarat că trebuie să se ia atitudine (împotriva Puterii).”

„Dar înțeleg că acest lucru depășește cu mult temerile și viețile noastre. Nu este vorba doar de familia noastră. Sunt zeci de mii de ruși care simt la fel. Sunt mii de oameni care au ajuns în spatele gratiilor pentru că au spus deschis Nu.”

„Fiecare dintre aceste familii trece prin aceeași durere și mizerie pe care o simt și eu. Așa că, de dragul lor, de dragul lui Vladimir, de dragul copiilor mei și de dragul viitorului Rusiei, trebuie să fac tot ce pot.”

„Ucigându-l pe Alexei, Putin a ucis jumătate din mine”

Mesajul ei a fost reluat de Iulia Navalnaia în zilele de după moartea soțului ei, într-o înregistrare video pe care a postat-o pe contul sau nou creat pe X/Twitter.

„Ucigându-l pe Alexei, Putin a ucis jumătate din mine, jumătate din inima mea și jumătate din sufletul meu”, a spus ea. „Dar încă mai am cealaltă jumătate. Și asta îmi spune că nu am dreptul să renunț”.

„Victoria Ucrainei în termenii Ucrainei este crucială”

Pe lângă faptul că militează pentru eliberarea soțului ei, doamna Kara-Murza călătorește acum în întreagă lume pentru a susține lupta ucrainenilor împotriva Rusiei lui Puțîn.

Înfrângerea Rusiei în Ucraina, spune ea, este singură modalitate de a-l slabi pe Putin.

„Victoria Ucrainei în termenii Ucrainei este crucială”, a spus ea. „Nu numai pentru că este corect din punct de vedere moral că ei să își poată apară viitorul, ci și pentru că ar trimite un mesaj clar Kremlinului că Vladimir Puțîn nu va mai scapă cu astfel de crime”.

Evghenia Chirikova, „activistă de mediu”

Pentru Evghenia Chirikova, în vârstă de 47 de ani, o prietenă a familiei Navalnii, războiul din Ucraina și represiunea disidenților din interiorul Rusiei a schimbat radical modul în care își desfășoară propriul activism.

Ea a devenit cunoscută în Rusia că activistă de mediu, conducând în 2010 o campanie de succes împotriva construirii unui drum care să lege Moscova de Sankt Petersburg prin pădurea Khimki, această înainte de a fugi din țară, în 2014, după ce a fost amenințată de autoritățile ruse.

Dar de când a izbucnit războiul din Ucraina, o zi pe care o descrie cu o furie considerabilă, ea și-a mobilizat rapid contactele pentru alte mijloace.Ea s-a alăturat, de asemenea, Comitetului anti-război.

„Aveam relații foarte bune cu climatologii și ecologiștii din Ucraina”, a spus ea. ”Dar, după acest război, datorită acestei relații, am găsit oportunități de a sprijini ONG-urile din Ucraina în alte domenii”.

Organizația ei, „Activatica”, a ajutat acum la finanțarea unor programe medicale în interiorul Ucrainei, inclusiv la cumpărarea de vehicule pentru paramedicii din prima linie, la finanțarea unor inițiative pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități din întreagă Ucraina au acces la medicamente și la sprijinirea celor răniți de bombardamentele rusești.

De asemenea, a oferit un spațiu pentru jurnaliștii independenți care să contracareze propagandă rusă și să se adreseze unui public din interiorul Rusiei.

Și se implică în partea militară, oferind mii de consultații comunităților lipsite de drepturi din Rusia rurală cu privire la modul în care pot evita înrolarea în armata rusă.

Când a fost anunțată moartea lui Navalnii, ea a declarat că cel mai eficient mod de a reacționa este „să organizăm un sprijin real pentru armata ucraineană și pentru rușii care, în acest moment, participa la acest război de partea Ucrainei”.

„Această este armata noastră”, a spus ea. De atunci, ea a fost adăugată de Kremlin pe lista așa-numiților extremiști și teroriști pentru activitățile împotriva războiului. Atât timp cât Puțîn este la putere, ea nu va fi niciodată autorizată să se întoarcă în Rusia.

Natalia Arno: „nu ne judecați fiindcă suntem ruși”

Unii disidenți spun că s-au trezit priviți cu suspiciune, după ce au fugit în țările occidentale. Natalia Arno, fondatoarea „Free Russia”, un grup pro-democrație care oferă sprijin comunității disidente din întreagă lume, a descris această problema drept  „un foc prietenesc”.

Ea a fugit din Rusia lui Puțîn în 2012, după ce a primit un preaviz de 48 de ore din partea serviciilor de securitate ale Kremlinului să părăsească țară sau altfel riscă 20 de ani de închisoare.

Ea a lucrat că activistă pentru drepturile omului din 2004. A fugit în Lituania, apoi în Polonia, înainte de a se mută în SUA și de a fonda Rusia Liberă, la doar câteva luni după ce Puțîn a ordonat anexarea ilegală a Crimeei și invazia estului Ucrainei în 2014.

Ea cunoaște bine impactul pe care Vladimir Puțîn îl are asupra reputației rușilor din întreagă lume. „Oamenii au fost foarte surprinși să nu fie acceptați de unele țări europene”, a spus ea. ”Asta i-a făcut să simtă că Puțîn a câștigat, pentru că spunea că de fapt toată lumea nu-i place pe ruși… Noi spuneam însă: „Va rog să nu ne judecați în funcție de asta. Judecați-ne pe baza valorilor acțiunilor noastre. Suntem aliații voștri.”

„A fost că un… „foc” prietenesc. A trebuit să facem multă advocacy în diferite ambasade, parlamente și Congres.”

Nicăieri nu a fost mai dificil, a spus ea, decât în capitală ucraineană Kiev, unde birourile Rusiei Libere sunt deschise în ciuda stării „toxice” a multor lucruri legate de Rusia în Ucraina în urmă invaziei lui Putin.

Dna Arno a spus că au vrut să rămână acolo pentru că știau că pot ajută în moduri în care alții nu puteau.

„Noi suntem cei care suntem capabili să localizam și să apărăm ostaticii ucraineni, PoW, și civili deținuți în închisorile rusești”, a spus ea, că un exemplu. „Nimeni altcineva nu poate face asta”.

Dimensiunea distrugerilor cauzate de invazia la scară largă a lui Puțîn în Ucraina este astronomică. Milioane de ucraineni au fost uciși, răniți sau strămutați. Alte milioane de oameni trăiesc sub ocupație rusă.

„A fost atât de multă durere în ultimii doi ani”, a mai spus Evgenia Kara-Murza, „cauzată de deciziile unui singur om”.

sursa

Mesajul Maiei Sandu de Ziua Profesorului

Președintele Maia Sandu a venit cu mesaj adresat tuturor dascălilor cu ocazia Zilei Profesorului, marcată în data de 5 octombrie, informează unica.md.

”Dragi profesori, la mulți ani! Pe umerii voștri stă, la drept vorbind, viitorul Moldovei – viitorii medici, ingineri, economiști, artiști, brutari, viitorii profesori!

Ca dumneavoastră să puteți crește acest viitor, noi, statul, comunitatea și părinții, trebuie să fim alături de voi în prezent. Să vă oferim venituri pe merit, respectul cuvenit și toată colaborarea necesară pentru a ridica un copil.

doresc să intrați cu dragoste și răbdare în clasă. De dragostea pe care o simt elevii, de disciplina de lucru pe care le-o insuflați și valorile democratice pe care le transmiteți depinde ce fel de generație creștem.

Dragi educatori, învățători, profesori, bibliotecari, directori, psihopedagogi, logopezi, cadre didactice de sprijin, angajați din sistemul educațional din toată Moldova, plecăciunile noastre!”, a scris președintele într-o postare.

Numărul de profesori a scăzut cu 3.000 în ultimii trei ani

Numărul cadrelor didactice care activează în sistemul de învățământ a scăzut în ultimii trei ani cu mai bine de 3.000. În anul de studii 2023-2024, în Moldova activau 45.800 de profesori, dintre care 86% femei și 14% bărbați, asta pe când în 2018-2019 numărul pedagogilor depășea 49.000, scrie safenews.md.

Salariul mediu brut al unui profesor a fost, în anul trecut, de 12.094, ceea ce înseamnă circa 98% față de câștigul mediu pe economie, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cei mai mulți pedagogi sunt în învățământul primar și secundar general – circa 57%, urmat de domeniul de educație timpurie – 27,4%, învățământul superior – 8% și cel profesional tehnic – 7,8%.

În instituțiile de învățământ primar și secundar general, cei mai mulți profesori, – 1.600,  predau limba și literatura română, 2.500 – limbile străine, 1.700 – predau matematica, 1.300 – istoria și 1.100– limba și literatura rusă.

Lemne transportate ilegal în microbuze

În zona de responsabilitate a Sectorului Poliției de Frontieră Leova au fost înregistrate trei cazuri de transport ilegal de lemne, în care cetățeni moldoveni transportau masă lemnoasă fără documente justificative. În total, în trei microbuze se aflau 11 m³ de lemn. Cazurile au avut loc în ultimele 48 de ore, pe direcția localității de frontieră Tochile-Răducani, raionul Leova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În primul caz vizează doi locuitori ai satului Lozova, raionul Strășeni, cu vârste de 30 și 31 de ani. Aceștia au fost șoferii a două microbuze încărcate cu 6 m³ de masă lemnoasă din ștejar. Tinerii nu au putut prezenta niciun document de proveniență pentru lemnul transportat.

Într-un alt incident, pe traseul dintre localitățile Tomai și Cupcui, o echipă mixtă formată din polițiști de frontieră, reprezentanți ai Serviciului Vânătoresc și Piscicol, precum și cei din Inspectoratul de Protecția Mediului, a oprit un microbuz condus de un locuitor din Hâncești. În vehiculul acestuia erau găsiți 5 m³ de lemn tare despicat, tot fără acte de proveniență.

Conform legislației în vigoare, microbuzele încărcate cu lemne au fost indisponibilizate și transmise Inspectoratului Ecologic Leova și Inspectoratului de Protecția Mediului. Cercetările continuă.

Expoziție personală de pictură a Valentinei Brâncoveanu, cu genericul „Culorile vieții”, vernisată la Sala cu Orgă
Articolul anterior
Femeia care și-a rupt pașaportul și a ales închisoarea din Belarus în locul exilului este dată dispărută. Cine este Maria Kolesnikova
Articolul următor