Două surori sănătoase au murit după ce au apelat la sinuciderea asistată, în Elveţia. Familia nu ştia nimic

Două surori americane „sănătoase și fericite”, care au murit după ce ar fi apelat la sinuciderea asistată în Elveţia, ar fi fost ajutate de o a treia persoană. Aceasta ar fi vorbit cu familia şi prietenii, prefăcându-se de fiecare dată că este una dintre surori. Rudele nu ştiu cum a fost posibilă o asemenea tragedie şi cer autorităţilor ajutorul pentru a face lumină în acest caz.

Lila Ammouri, în vârstă de 54 de ani, medic specializat în îngrijire paliativă și Susan Frazier, o asistentă medicală în vârstă de 49 de ani, au plecat împreună într-o excursie spre Basel, Elveția, pe 3 februarie. Cele două aveau domiciliul Phoenix, dar familia bănuia că îşi doresc pur şi simplu o vacanţă „ca între surori”. Consulatul SUA a confirmat decesele lor pe 18 februarie. Orașul Basel deţine o unitate de sinucidere asistată care îi ajută pe pacienţii care nu sunt bolnavi în stadiu terminal, dar totuşi vor să îşi ia viaţa, pentru o taxă de 11.000 de dolari, scrie observator.

Ultimele mesaje trimise de pe telefoanele surorilor

Dr. David Bilgari, un prieten de multă vreme al celor două femei, a spus că nimeni nu a auzit de cei cele două din data de 9 februarie, mai exact de la patru zile după sosirea lor în Elveţia. De asemenea, acesta susţine că unele dintre ultimele mesaje trimise de acestea păreau să fi fost de fapt scrise de altcineva. Inclusiv colegii lor de muncă au simţit că ceva este în neregulă cu modul în care conversau.

„Unele dintre schimburile de mesaje pe care le-am avut…suntem siguri că nu erau mesaje trimise de ele”, a spus Biglari. „Cel mai probabil au fost scrise de altcineva”

Un purtător de cuvânt al Procuraturii Basel-Landschaft a confirmat pentru The Independent că surorile s-au sinucis „într-un cadru legal”.

Nu este clar cum sau unde au murit cele două surori. Sinuciderea asistată este legală în Elveția, Basel găzduind o organizație de sinucidere asistată numită Pegasos, care oferă ajutor cu sinuciderile asociate persoanelor care nu sunt bolnave în stadiu terminal, atâta timp cât au peste 18 ani. Potrivit asociaţiei, oricine folosește serviciile trebuie să aibă o terță parte cunoscută de individ care să fie disponibilă să-i identifice în faţa autorităților după moarte. Dacă surorile au folosit serviciul Pegasos, nu se știe cine le-ar fi fost alături pentru a le identifica.

Fratele celor două femei nu bănuise că ar fi ceva în neregulă

Fratele lor, Cal Ammouri, în vârstă de 60 de ani, mărturiseşte că nu avea absolut nicio idee despre ce se întâmplă, mai ales că nu-şi imagina că vor avea doar „un bilet dus” spre Elveţia. De asemenea nu ştia că femeile sunt însoţite de o terţă persoană în călătoria lor. Compania la care lucra Susan, Aetna Health din Phoenix, a tras un semnal de alarmă după ce aceasta nu a venit la serviciu pe 15 februarie. Cal spune că surorile sale păreau „sănătoase şi fericite” şi nu aveusese nicio presimţire sau vreun indiciu care s ăsugereze că ar fi suferit de o boală sau dacă ar fi avut amândouă o problemă atât de gravă încât să-şi dorească să se sinucidă.

Pegasos spune că acceptă cereri de la pacienți din întreaga lume, dar încearcă înainte de toate să ofere pacienţilor care suferă de depresie servicii de consiliere. „Pegasos consideră că, pentru ca o persoană să se gândească la a-și pune capăt vieții, calitatea vieții sale trebuie să fie slabă. Pegasos acceptă că unele persoane care nu sunt „bolnave” din punct de vedere fizic să poată aplica pentru un VAD. Dar asta nu înseamnă că persoana este „bine”. Profesorul David Goodall a fost unul dintre acești oameni. Nu era bolnav, dar avea probleme de vedere şi de mobilitate. Bătrânețea este rareori amabilă. Decizia de a-și pune capăt vieții este una intens personală. Pegasos depune toate eforturile pentru a înțelege pe deplin circumstanțele unice ale tuturor celor care intră în contact cu noi”

Dignitas este cea mai faimoasă clinică de sinucidere asistată, dar are sediul într-un (județ) diferit de cel în care surorile și-au luat viața. Clinica oferă însă posibilitatea de sinucidere asistată pentru taxa de 8.000 de dolari doar persoanelor care suferă de boli terminale sau care trăiesc cu un handicap care le limitează sever calitatea vieții. Consulatul SUA din Elveția nu a răspuns imediat solicitării de a comenta situaţia, relatează Daily Mail. Alte clinici din Elveția oferă, de asemenea, servicii similare; pacienților li se administrează o soluție de barbiturice dizolvat în apă, care garantează o moarte nedureroasă după ce este administrat. Pacienţii trebuie să fie supuși unor verificări stricte înainte de a li se permite să beneficieze de serviciile lor. Pegasos nu are o perioadă de așteptare necesară pentru sinuciderea asistată, dar necesită consultații amănunţite, iar toate documentele trebuie să fie finalizate mai întâi. Pacienților li se oferă opțiunea de perfuzie intravenoasă sau o băutură de tip shot care conţine o supradoză letală care îi va adormi și va duce la decesul acestora.

Familia caută răspunsuri şi cere ajutor autorităţilor

Cal, din New York, a spus că nu înţelege şi nu îi este clar de ce surorile au ales să-şi pună capăt vieţii şi mai ales de ce serviciile consulare ale SUA le-aususţinut „din întuneric”.

„Este cel mai groaznic lucru care mi s-a întâmplat vreodată”, a spus Cal pentru DailyMail. „Acum sunt singur la părinţi. Nu înţeleg nimic din toate astea”

Fratele îndurerat a spus că ambele surori păreau fericite, Lila deținând o casă în Phoenix și bucurându-se de slujba ei, ajutând pacienții cu boli grave și dureri, iar Susan primind recent o promovare.

„De ce ți-ai părăsi locul de muncă, casa, pe cei dragi, pur și simplu să abandonezi totul”, a întrebat Cal. „Vreau doar câteva răspunsuri”.

Michael Lutz, purtător de cuvânt al Procuraturii Basel-Landschaft, a declarat pentru The Independent că moartea surorilor nu a dus imediat la o anchetă penală, deoarece a fost efectuată strict prin mijloace legale. Departamentul de Poliție din Phoenix, care a fost contactat de prieteni și familie pentru a investiga incidentul, a spus că nu pot deschide un dosar, deoarece acesta se afla în afara jurisdicției lor.

Moartea surorii a fost confirmată de Consulatul SUA din Elveția pe 18 februarie, la câteva săptămâni după ce prietenii și cei dragi au accesat internetul pentru a da de urma lor. La fel ca şi Cal, Bilgari a menționat că ambele surori erau fericite și că nu a fost ca și cum ar fi dispărut brusc.

Clienții unor restaurante vor fi taxați dacă nu mănâncă tot din farfurie. Câți bani vor trebui să plătească

Administratorul unui restaurant din Viena, Austria, a decis să introducă o regulă conform căreia clienții care nu mănâncă tot din farfurie vor fi taxați. Aceasta regulă a fost adoptată și de un bar din Elveția.

Este vorba despre restaurantul cu specific chinezesc Lucky Wok, de tip „All you can eat (n.r. – mănânci cât poți), care se află în cartierul Florisdorf din Viena. Clienții care își umplu în exces farfuria și nu termină mâncarea sunt nevoiți să plătească o taxă în valoare de 2 euro.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția, relatează Blick.

Restaurantul atrage atenția asupra acestui lucru în meniul său: „Atenție! Vă cerem înțelegere! Se vor percepe 2 euro pentru fiecare farfurie rămasă neterminată!”, este scris vizibil pe prima pagină a meniului.

„Dar cine se uită la meniul unui restaurant unde mănânci cât poți?”, s-a întrebat un client după ce o chelneriță l-a atenționat.

„Dacă oaspeții nu își termină mâncarea, atunci este o risipă completă”, a precizat conducerea Lucky Wok. Abordarea „nu este în niciun caz intenționată ca hărțuire”, au explicat proprietarii localului.

Exemplul antirisipă a fost urmat de un bar din Baden, Elveția. Acesta percepe o taxă de 5,1 euro clienților care nu termină ce au în farfurie.

„Eu am învățat că mâncarea este valoroasă, nu o arunci!”, a explicat proprietarul Salman Ghauri, care a crescut în India. „Este foarte important să tratezi mâncarea cu respect. Întotdeauna îmi avertizez clienții de trei ori și oamenii înțeleg asta. Farfuriile se întorc aproape întotdeauna goale”, a spus el.

Johannes Hahn consideră că Moldova poate deveni membră a UE până în 2030

Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, este convins că Republica Moldova poate deveni membră a UE până în anul 2030.

Oficialul european a făcut această declaraţie răspunzând joi la întrebările jurnaliştilor în cadrul unei vizite la Chişinău, transmite infotag.md.

„Bineînţeles (Moldova poate deveni membră a UE până în 2030 – „I”). Mai este încă de lucru, dar trebuie să spun că „însoţesc” Moldova de mai bine de un deceniu, am văzut „ascensiuni şi declinuri”, dar acum văd doar o tendinţă pozitivă…. Mai este încă de lucru, dar dacă se face la timp, putem începe negocierile reale şi atunci totul este posibil…. Sunt mai mult decât sigur că totul este posibil”, a spus oficialul.

Hahn este încrezător că Moldova va reuşi să facă munca necesară şi să obţină aprobarea Consiliului UE pentru a putea începe negocierile oficiale. El a spus că „temele” pe care Moldova trebuie să le facă se referă la sistemul de justiţie şi la respectarea principiilor statului de drept.

Moldovenii care au muncit în Spania vor putea beneficia de pensii

Moldovenii care au muncit în Spania vor avea dreptul să solicite diferite tipuri de pensii și indemnizații precum pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaş.

Moldovenii care au muncit în Spania vor putea beneficia de pensii

Acordul în domeniul securității sociale între cele două țări, semnat la Madrid pe 21 iulie 2022, va intra în vigoare pe 1 iunie curent, transmite ziar.md.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională.

„Pentru a beneficia de pensii și alte prestații sociale prevăzute de acordurile internaţionale în domeniul securităţii sociale la care R. Moldova este parte, persoanele îndreptățite vor depune o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) sau la instituția competentă a celuilalt stat contractant”, a notat MMPS.

Informații cu privire la țările cu care R. Moldova a încheiat Acorduri de securitate socială, tipurile de prestații stabilite și instituțiilE responsabile de implementarea acestora din partea celuilalt stat contractant, pot fi găsite aici. Totodată, informații utile pentru lucrătorii migranți sunt disponibile pe pagina CNAS, la rubrica Relaţii internaţionale.

Conform datelor oficiale, în prezent în Spania sunt stabiliți circa 22 mii de cetățeni ai R. Moldova. Țara noastră a încheiat acorduri de securitate socială cu 18 țări: Republica Austria, Republica Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Italia, Letonia, Grecia, Spania, dintre care 17 sunt deja în vigoare.

Expert militar: ,,Rușii au acum doar două variante”
Articolul anterior
Vitalie Dani: domeniul IT, veniturile din muzică, relația cu soția și istorii reale din viață
Articolul următor