Eurodeputaţii şi statele UE au ajuns la un acord privind certificatul european pentru Covid-19

20/05/2021

News

Parlamentul European şi statele UE au ajuns joi la un acord asupra certificatului sanitar european pentru COVID-19, menit să faciliteze călătoriile în interiorul blocului comunitar în condiţii de pandemie, relatează AFP, citată de Agerpres.

Documentul, denumit ”certificat verde digital” european, trebuie să ateste că titularul său a fost vaccinat anti-COVID-19, sau are un test negativ recent ori este imunizat după o infecţie cu noul coronavirus.

Eurodeputaţii au cerut iniţial ca statele membre să suporte costul testelor PCR, ceea ce unele dintre ele au refuzat. Compromisul găsit menţionează necesitatea unor teste ”abordabile şi accesibile”, plus angajamentul Comisiei Europene de a mobiliza 100 de milioane de euro pentru achiziţia de teste, folosind pentru finanţare ”Instrumentul pentru Sprijin de Urgenţă de la nivel european” şi, la nevoie, să mobilizeze încă 100 de milioane de euro suplimentare.

Un alt punct divergent a fost cererea eurodeputaţilor să se garanteze că titularii certificatului nu vor fi supuşi carantinei sau unor teste suplimentare în ţara de destinaţie. Dar statele membre, în această chestiune care ţine înainte de toate de competenţa lor, au dorit neapărat să-şi rezerve dreptul de a institui astfel de măsuri, mai ales în situaţii excepţionale, precum răspândirea unor noi variante ale coronavirusului.

Textul de compromis prevede că statele membre ”se vor abţine de la impunerea unor restricţii de călătorie suplimentare”, cum ar fi carantina sau noi teste, cu excepţia cazului în care acestea vor fi ”necesare şi proporţionale pentru sănătatea publică”.

Certificatul sanitar european se află pe agenda summitului european din 24-25 mai. Acordul va trebui apoi să fie aprobat în plenul Parlamentului European la sesiunea din 7-10 iunie. Obiectivul este ca certificatul să devină operaţional înainte de sfârşitul lunii iunie.

Rusia acuză Moldova de o colaborare cu NATO

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a acuzat miercuri NATO că încearcă să transforme Republica Moldova într-un centru logistic pentru aprovizionarea armatei ucrainene şi că încearcă să îşi aducă infrastructura militară mai aproape de Rusia, relatează Reuters citat de evz.ro.

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, a făcut această acuzaţie în cadrul briefingului de presă săptămânal, în timpul căruia a declarat că majoritatea populaţiei din Republica Moldova nu doreşte să adere la alianţa militară.

Ea s-a referit la transferurile extinse de arme către Moldova în ultimele luni şi la opiniile pro-occidentale ale Maiei Sandu, preşedintele Moldovei.

Atac „inuman” de Crăciun

Rusia a lansat zeci de rachete și drone asupra rețelei energetice a Ucrainei în dimineața zilei de Crăciun.

Alarmele au sunat încă de la ora 5:30 dimineața, după ce Rusia a lansat rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră.

„Putin a ales în mod deliberat Crăciunul pentru a ataca. Ce ar putea fi mai inuman? Mai mult de 70 de rachete, inclusiv rachete balistice, și mai mult de o sută de drone de atac. Ținta este sistemul nostru energetic,” a spus Zelenski.

„Dimineața de Crăciun a arătat din nou că nimic nu este sacru pentru țara agresor”, a declarat Svitlana Onșciuk, șefa regiunii Ivano-Frankivsk.

Ea a spus că o parte a regiunii a rămas fără electricitate „într-un moment în care sărbătorim una dintre cele mai mari sărbători religioase — Crăciunul luminos.”

Crăciun pe rit nou

Acesta a fost al 13-lea atac de amploare asupra sistemului energetic al Ucrainei din acest an, cel mai recent din campania Rusiei care vizează rețeaua electrică în timpul iernii.

Documentarea celor 140 de mii de oameni care și-au vândut votul la alegeri abia începe

Peste 80 de dosare penale au fost pornite pe fapte de corupere electorală, a precizat pentru Teleradio-Moldova, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, transmite IPN.

„În ultima perioadă, avem o accelerare la procesul de documentare și, dacă o să analizăm comunicatele Procuraturii, zilnic sunt expediate în instanța de judecată diferite dosare la capitolul respectiv”, a menționat Viorel Cernăuțeanu.Cât ține de coruperea pasivă, adică primirea de bani pentru a susține un anumit candidat, circa 140 de mii de oameni vor fi documentați prin prisma Codului Contravențional, amenda prevăzută fiind de până la 37 de mii de lei.„Cei 140 de mii de cetățeni care s-au lăsat corupți și influențați în acest proces abia acum am finalizat procedura de descifrare detaliată, absolut toate datele, și cred că în cel mai scurt timp vom purcede la examinarea și documentare acestor persoane. Dar nu înseamnă că toți ei vor fi sancționați. Mulți colaborează”, a menționat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP e nevoie de o îmbunătățire continuă a legislației pentru a ușura munca oamenilor legii.„Infractorii organizației criminale Șor au schimbat doar în ultimul an cel puțin 5, 6 forme de finanțare pe teritoriul republicii, anume de asta trebuie modificate normele legale, pentru a crea pârghii legale de documentare pentru ca instituțiile de drept să poată curma aceste fenomene”, a notat șeful IGP.

Explozie într-un apartament din Chișinău

O deflagrație s-a produs, în seara zilei de 25 decembrie, într-un apartament din Chișinău, de pe strada Nicolae Zelinski nr. 3. Un bărbat de 34 de ani, proprietarul locuinței, a suferit arsuri, transmite IPN.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență precizează că explozia s-a produs într-o locuință de la etajul trei al unui bloc locativ cu patru niveluri. Trei geamuri au fost sparte în urma deflagrației, dar incendiu nu s-a produs.

Ajunși la fața locului, pompierii au efectuat lucrări de demontare a construcției afectate. Preliminar s-a stabilit că în apartament se făcea reparație, iar pentru vopsirea pereților se utilizau substanțe ușor inflamabile, care, cel mai probabil, au dus la acumulare de gaze și explozie.

Bărbatului rănit i-au fost acordate îngrijiri medicale, fără să fie necesară spitalizarea acestuia.