Ex-ministru: Starea de urgență de 2 luni nu și-a atins scopul de a bloca epidemia și a elimina coronavirusul de pe teritoriul Moldovei

La aproape trei luni de la începutul epidemiei Covid-19, Moldova se confruntă în continuare cu o creștere înaltă a numărului de cazuri zilnice. Situația este complicată, dat fiind faptul că multe din măsurile restrictive au fost relaxate, iar cazurile de Covid-19 s-ar putea înmulți. Experții în domeniu susțin că problema a fost gestionarea defectuoasă a epidemiei Covid-19 în țara noastră: de la câteva cazuri de import s-a ajuns la peste 8 mii de infectări în toată țara.

separator

Ex-ministra Sănătății Ala Nemerenco a numit 8 greșeli ce au dus la agravarea situației pandemice din R. Moldova.

„Nu m-am așteptat la altceva decât că vor fi iar învinuiți oamenii pentru rezultate proaste în gestionarea epidemiei. Numai gestionarii nu au nicio vină. Ei sunt perfecți. Au gestionat de minune. Cel mai bine în lume – asta ni s-a tot repetat de câteva ori în fiecare zi. Până lumea a obosit și a încetat să-i mai asculte”, a scris Ala Nemerenco.

„Opt (8) gereșeli fatale dintr-o listă de vre-o 50 care au dus la eșuarea răspunsului sistemului de sănătate la COVID-19.

#1. Comisiile – și extraordinară în sănătate publică și cea excepțională nu și-au înțeles până la urmă funcția, au emis decizii departe de cele care trebuiau să fie emise, adesea chiar controversate.

#2. Toată situația s-a aflat sub influența politicului. Luarea deciziilor era coordnată de șeful statului, Președintele se implica în activitatea comisiilor din care nu făcea parte, dădea indicații, făcea recomandări, etc.

#3. Comunicarea cu populația a fost sub orice critică. Trei persoane fără studii medicale au promovat de dimineața până seara mesaje cu conținut strict medical și nu medicii, în special epidemiologi. Foarte frecvent mesajele erau eronate și se excludeau unele pe altele. Toate acestea au trezit doar nedumerire și neîncredere din partea populației, și ca rezultat au dezvoltat o atitudine neserioasă față de epidemie.

#4. Nu s-au urmat recomandările ghidurilor OMS cu referire la autoizolare, tesare, și alte acțiuni cu caracter epidemiologic. S-a autoizolat prost – fără monitorizare strictă cu verificare la domiciliu, nu a fost folosită de loc autoizolarea instituționalizată în cazurile când nu au existat condiții pentru o autoizolare conform ghidurilor, s-a testat foarte și foarte puțin (doar suspecții), iar instituțiile de tratament s-au organizat necorespunzător situației epidemice ce a dus la infectarea multor spitale.

#5. Personalul medical nu a fost asigurat suficient de la bun început cu echipament de protecție, iar adesea echipamentul pus la dispoziție nu a corespuns cerințelor. Totodată au lipsit standarde, protocoale, ori ele au fost elaborate mult prea târziu. Instruirile au fost foarte scurte, on line.

#6. Cetățenii au fost permanent învinuiți – diaspora că a adus boala din Italia sau că nu au poliță de asigurare, cei de pe loc că s-au îmbolnăvit, personalul medical – că s-au infectat nu la locul de muncă, și acu, pe final – că nu se conformează deciziilor și situația a ieșit prost nu din cauza gestionării proaste, dar iarăși, din cauza lor. Toate acestea au dus la stigmatizarea pacienților cu COVID-19 și divizarea societății, or, o societate neconsolidată nu are șanse de izbândă.

#7. Motourile gestionării epidemiei au fost: „Avem de toate”, „Nu avem nevoie de nimic”, „Totul este bine”, „Suntem cei mai buni și alte țări au ce învăța de la noi”. Aceste mesaje nu au dus la nimic bun decât la erodarea și mai departe a încrederii în autorități deoarece fiecare cunoaște capacitățile reale ale sistemului medical de a reacționa.

#8. Starea de urgență de 2 luni nu și-a atins scopul de a bloca epidemia și a elimina coronavirusul de pe teritoriul Republicii Moldova anume din motivele indicate mai sus. Starea de urgență nu este un element care biruie direct COVID-ul, ci un fundal pentru realizarea unui șir de măsuri epidemiologice. Astfel, au fost „arse” inutil 2 luni de „stat acasă” ca astăzi să aflăm că am putea s-o luăm de la început.

Astăzi mi se pare că de fapt un alt scop s-a urmărit – să ne aflăm în epidemie și situații urgente cam până pe la 1 noiembrie. Pe fonul bombardamentelor zilnice cu noutăți la subiectul COVID-19 pot trece neobservate multe alte chestii”, a scris Ala Nemerenco, potrivit stiri.md.

Notă: sesizarea nu reprezintă un material jurnalistic. Informația reprezintă doar opinia autorului sesizării. În caz de dezacord, persoana vizată este în drept să vină cu o reacție, iar instituția noastră o va publica pe aceeași platformă și o va trata în condiții egale.

Raportul de azi, 1 ianuarie, al Celulei de criză de la Guvern

Guvernul informează că, potrivit rapoartelor Celulei de Criză, pentru data de 30 decembrie și 31 decembrie 2024, consumul de energie electrică în Republica Moldova a fost acoperit pe deplin, fără a fi necesară activarea contractelor de avarie și/sau fluxuri neintenționate.

Pentru ziua de 31 decembrie, consumul a fost acoperit din următoarele surse:

  • MGRES/Centrala de la Cuciurgan – 31%
  • SA „Termoelectrica” – 25,95%
  • SA „CET-Nord”– 4,29%
  • Întreprinderea de Stat „NHE Costești” – 0,76%
  • Energie regenerabilă – 6,85%
  • Import al energiei electrice (RO/UA) – 31,1%

Potrivit informațiilor SA „Energocom”, consumul va fi acoperit pe deplin și pentru ziua de astăzi, 1 ianuarie.

Până la 31 decembrie 2024, MGRES a livrat peste 50% din necesarul de energie electrică al malului drept, ceea ce permitea acoperirea deplină a consumului de energiei electrică. Ca urmare a încetării livrărilor de gaze rusești, deficitul la nivel de sistem electroenergetic va fi de circa 600 MW pentru malul drept.

Acoperirea volumului necesar se va face, în special, prin procurări de pe bursa de energie electrică din România administrată de către SA „OPCOM” sau în baza contractelor în vigoare dintre SA „Energocom” cu producătorii și furnizorii de energie electrică din regiune.

În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, nu au fost raportate incidente. Presiunile în segmentele sistemului de transport, gestionat de SRL „Vestmoldtransgaz”, sunt în limitele parametrilor funcționali. 

În cazul energiei termice, la SA „CET-Nord” și „Termoelectrica” nu au fost înregistrate avarii sau incidente, iar instalațiile de generare funcționează în regim normal, conform graficului prestabilit. În prezent, consumul zilnic de gaze naturale este de circa 260 mii metri cubi pe zi la SA „CET-Nord” și de 1,88 milioane de metri cubi pe zi la SA „Termoelectrica”.

În regiunea transnistreană și Zona de Securitate, astăzi, 1 ianuarie 2025, întreprinderile de profil din regiunea transnistreană au sistat furnizarea gazelor naturale, încălzirii centralizate și a apei calde către mai multe localități, în mare parte în clădirile din sectorul privat care dispun de surse alternative de încălzire. De către „Tiraspoltransgaz” au fost deconectate și consumatorii casnici din localitățile controlate de autoritățile constituționale Varnița, Cocieri, Corjova, Coșnița, Doroțcaia, Molovata Nouă, Pârâta, Pohrebea, Vasilievca, Copanca, Hagimus și Fîrlădeni.

Anterior, la 28 decembrie 2024, compania „Tiraspoltransgaz” a deconectat de la rețeaua de gaze naturale mai multe instituții publice din localitățile controlate de autoritățile constituționale, inclusiv școli, spitale și instituții culturale. De asemenea, agentul termic a fost sistat pentru penitenciarele nr. 8 și nr. 12, subdiviziunile teritoriale de poliție și de procuratură ale Republicii Moldova situate în orașul Bender. 

Autoritățile de la Chișinău sunt în căutare de soluții pentru conectarea acestor instituții ale statului la resurse energetice alternative.

Compania rusă „Gazprom” a suspendat livrarea gazelor naturale către „Moldovagaz” începând cu data de 1 ianuarie 2025, ora 08:00 (ora Moscovei). În legătură cu potențiala criză umanitară în regiunea transnistreană din cauza nerespectării de către Federația Rusă a contractului livrărilor de gaze naturale consumatorilor din stânga Nistrului, Republica Moldova se află în stare de urgență începând cu 16 decembrie 2024.

Nodul rutier din preajma satului Sagaidacul Nou este deschis pentru circulație

Nodul rutier, inclusiv pasajul de pe drumul public M3 Chișinău-Giurgiulești, în apropiere de satul Sagaidacul Nou, raionul Cimișlia, au fost deschise, astăzi, circulației. După 30 de ani de la sistarea lucrărilor, podul este complet funcțional și asigură conectivitatea locuitorilor din regiunea de sud cu centrul Republicii Moldova, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Aflat la fața locului, vicepremierul Vladimir Bolea a declarat că reabilitarea podului consolidează infrastructura rutieră în sudul țării și va îmbunătăți condițiile de trafic pentru toți cei care circulă pe drumul M3, spre Comrat și Giurgiulești, până la frontiera cu România. Nodul rutier asigură accesul către localitățile Sagaidacul Nou, Satul Nou și Mihailovca, „iar aceasta înseamnă mobilitate și conectivitate regională îmbunătățite semnificativ”, a adăugat vicepremierul.

Podul are o lungime de 42,15 m și două deschideri a câte 21 de metri fiecare. Lățimea totală a pasajului este de 29 de metri și include 4 benzi de circulație, o zonă mediană și două trotuare a câte 1,5 metri fiecare.

Pentru realizarea proiectului au fost efectuate lucrări de reparație a îmbrăcămintei rutiere pe drumul de acces la pod și pe bretelele 1 și 2, și au fost construite șanțuri de evacuare a apelor. De asemenea, au fost montate borduri, parapet de siguranță și indicatoare pentru circulația rutieră, și construite accese din pavaj în curți, dar și pentru tehnica agricolă.

Costul lucrărilor este de peste 59 de milioane de lei, bani alocați din Fondul Rutier al Republicii Moldova.

Autoritățile vin cu recomandări despre cum să ne pregătim pentru deconectările de curent

Ministerul Afacerilor Interne recomandă cetățenilor să se asigure din timp cu surse de iluminat de rezervă, precum lanterne funcționale, baterii suplimentare sau lămpi care funcționează cu baterii reîncărcabile, în contextul riscurilor de deconectări, transmite IPN.

Într-un răspuns la o solicitare de presă a IPN, MAI sugerează, de asemenea, utilizarea lămpilor LED portabile ori solare, și avertizează asupra necesității supravegherii focului deschis sau a lumânărilor, pentru a preveni incendiile.

Autoritățile recomandă persoanelor juridice eficientizarea consumului de energie electrică: să reducă iluminatul interior al clădirilor publice și comerciale cu cel puțin 30%, deconectarea vitrinelor și iluminatului decorativ, precum și limitarea funcționării scărilor rulante în anumite intervale orare. În plus, întreprinderile cu procese energetice mari vor trebui să reconfigureze programul de lucru, pentru a minimiza consumul de energie în orele de vârf.

MAI încurajează cetățenii să se informeze din surse oficiale despre orice deconectare programată sau neplanificată. Autoritățile vor transmite informații prin paginile oficiale ale instituțiilor publice, dar și la radio, în cazul în care accesul la internet sau rețele de socializare este limitat.

De asemenea, toate serviciile de intervenție sunt gata să răspundă rapid la situațiile de urgență în caz de deconectare a energie electrice, iar subdiviziunile MAI sunt antrenate să lucreze în regim continuu 24/7.

Potrivit MAI, autoritățile au asigurat un regim stabil de alimentare cu energie electrică, prin importuri suplimentare din ENTSO-E, cu o capacitate minimă garantată de 315 MW la granița cu România. În funcție de ora zilei, Moldova poate importa între 20 MW și 115 MW suplimentar, utilizând capacitatea de transport nefolosită de la alte hotare cu ENTSO-E.

De asemenea, Guvernul a aprobat un plan de măsuri pentru sezonul de încălzire 2024-2025, care include scenarii pentru furnizarea de energie electrică și gaz natural, precum și soluții alternative pentru alimentarea instituțiilor și populației în caz de deconectări.

Peste 10 școli din Moldova vor fi reparate cu suportul Băncii Mondiale
Articolul anterior
(Video) “Genetica Păcatelor”, un eveniment marca BeBetter: Cum geneticienii explică viciile oamenilor
Articolul următor