Actorul și regizorul rus Oleg Tabacov, la vârsta de 60 de ani, s-a căsătorit cu actrița Marina Zudina, mai tânără cu 30 de ani decât acesta. La momentul respectiv, gestul cuplului a stârnit reacții vehemente în societate. Mulți nu aprobat căsătoria celor doi în acel moment, iar copiii actorului din prima căsătorie multă vreme au refuzat să se întrețină cu tatăl lor.
La 22 de ani de la căsătorie, cei doi sunt împreună, au o relație frumoasă și cresc doi copii. Iată cele mai recente poze.
Un bărbat a decedat, după ce a fost atacat de una dintre bovinele sale, care pășteau în apropiere de gospodărie. Tragedia a avut loc ieri, 26 martie, în satul Gîrtop, din raionul Taraclia, scrie unimedia.info.
„În urma incidentului, victima a suferit multiple leziuni și a decedat pe loc”, a comunicat pentru UNIMEDIA ofițera de presă a IP Taraclia, Ciobanu Cristina.
Funcționarii moldoveni vor putea fi detașați la Comisia Europeană pentru a acumula experiență și competențe relevante pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană. Parlamentul a ratificat în acest sens Acordul administrativ dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană, transmite IPN.
Respectiv, funcționarii moldoveni vor putea participa la programele Experți Naționali Detașați (END) și Experți Naționali în Formare Profesională (ENFP), pentru a obține experiență în politicile de lucru ale Comisiei Europene.
Pentru programul ENFP, termenul de detașare este de la trei la cinci luni, iar în cazul END, termenul este de până la doi ani. Republica Moldova va putea detașa funcționari publici care au activat cel puțin un an într-o instituție a statului și care, la revenire, vor contribui la procesul de integrare a țării în Uniunea Europeană.
Potrivit documentului, funcționarii moldoveni detașați își vor păstra statutul de angajați ai administrației publice din Republica Moldova, cu toate drepturile sociale și profesionale garantate de legislație.
Tot astăzi, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege privind detașarea experților naționali la instituțiile sau organismele Uniunii Europene, precum și modificarea cadrului normativ conex. Documentul reglementează detașarea personalului contractual din cadrul instituțiilor sau autorităților publice, sau de la angajatorii din Moldova.
Prevederile stabilește raportul juridic între expertul național detașat și angajatorul din Moldova, precum și drepturile, garanțiile și obligațiile prevăzute.
Astăzi, 27 martie 2025, se împlinesc 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România! Din 2017, această zi a devenit, în urma deciziei Parlamentului de la București, sărbătoare națională.
Termenul de Basarabia a desemnat mult timp o fâșie de teritoriu de la nordul Mării Negre. Acest termen a fost reinventat în anul 1812, când Rusia a cotropit Moldova dintre Prut și Nistru. Până în momentul cotropirii rusești, niciodată Moldova nu fusese divizată de Prut, ci era împărțită între Țara de Sus și Țara de Jos.
Mai mult de un secol, românii dintre Prut şi Nistru au fost supuşi unui proces dur de desnaţionalizare. Opresiunea rusească a atins apogeul la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX. Şcolile şi Biserica Ortodoxă s-au numărat printre instrumentele folosite de administraţia rusească pentru a-i desnaţionaliza pe români.
Înfrângerea Rusiei în Primul Război Mondial şi prăbuşirea ţarismului au creat premisele unei renaşteri naţionale a românilor din Basarabia. În aprilie 1917, a fost creat Partidul Naţional Moldovenesc, iar în octombrie a fost proclamată autonomia Basarabiei, care avea Sfatul Ţării drept organ legislativ.
Iniţial, liderii românilor basarabeni au proclamat o Republică Democrată Federativă Moldovenească, în cadrul Rusiei. Apoi, sub influența unor cărturari ardeleni refugiați la Chişinău, precum Onisifor Ghibu, lucrurile au evoluat, iar Sfatul Țării a proclamat independența Basarabiei.
Au urmat represaliile bolșevicilor, care au început să jefuiască şi să ucidă în Basarabia. În aceste condiţii, Sfatul Ţării a cerut ajutorul Armatei Regale Române, care a trecut Prutul pentru a proteja vieţile şi avutul locuitorilor Basarabiei. Liderii românilor basarabeni erau ameninţaţi direct de către bolşevici.
Prin urmare, la 27 martie 1918, a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău. În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.
Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în faţa Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan.
„Republica Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se unește cu mama sa, România”, se arată în declaraţie.După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentanţii minorităţilor naţionale, 30 la sută din totalul de 150 de deputaţi, au cerut, în general, vot secret, iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă.
Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi absenţi.
Astfel, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.
