Georgia modifică legea „agenților străini” și include pedeapsa cu închisoarea pentru „înaltă trădare”

Parlamentul georgian a adoptat marți o nouă lege a ”agenților străini”, care este o copie a legii similare din SUA și înlocuiește legea anterioară criticată de opoziție și ONG-uri ca fiind de inspirație rusească, deși aceasta din urmă este mai blândă decât noua lege, care va include și pedepse cu închisoarea, iar în Codul Penal a fost reintrodus delictul de ”înaltă trădare”, abolit în anul 2007 de fostul președinte Mihail Saakașvili, în prezent opozant încarcerat, relatează agenția Agerpres.ro.

Proiectul noii legi a agenților străini a fost înaintat de partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobahidze, care în aprilie anul trecut a impulsionat și ”Legea privind transparența influenței străine”, considerată de opoziția pro-europeană și de ONG-uri ca fiind o copie a unei legi rusești folosite pentru a reduce la tăcere opoziția, întrucât impune declararea finanțărilor primite din străinătate.

Respectiva lege, adoptată în luna mai 2024, a fost de asemenea aspru criticată de instituțiile europene și de administrația americană a fostului președinte Joe Biden, care au suspendat în semn de protest programele de asistență pentru Georgia, Comisia Europeană hotărând în plus și înghețarea procesului de aderare a Georgiei la UE.

Noua lege, votată marți, este o copie a Legii americane de înregistrare a agenților străini (The Foreign Agents Registration Act – FARA) și va în vigoare la 60 de zile după promulgare.

”Un articol din noua lege prevede urmărirea penală ca măsură preventivă pentru organizațiile care se sustrag de la înregistrare, iar acestea vor trebui să explice publicului de unde provin milioanele de dolari și cum sunt cheltuiți”, a explicat un deputat din Comisia Juridică a parlamentului, Archil Gorduladze.

Legea adoptată marți prevede amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lari (între 1.785 și 3.570 de dolari),precum și pedepse cu închisoarea între șase luni și până la cinci ani pentru recidivă. Legea adoptată anul trecut și criticată de opozanți și ONG-uri că ar fi preluat modelul rusesc nu prevedea pedepse cu închisoarea, ci simpla obligație de declarare a finanțărilor primite din străinătate.

Potrivit președintelui Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili, în Georgia există aproximativ 600 de ONG-uri care primesc finanțare străină, dintre care 136 au refuzat să se înregistreze la Ministerul Justiției.

”Prin aprobarea acestei legi, guvernul încearcă să zdrobească opoziția, ONG-urile și societatea civilă”, a afirmat fosta președintă georgiană și lideră a opoziției, Salome Zurabișvili. Ea a promis că opoziția va continua lupta pentru noi alegeri parlamentare și eliberarea tuturor deținuților politici. Această opoziție, care boicotează activitatea parlamentului după ce a pierdut alegerile legislative din octombrie anul trecut, cere organizarea de noi alegeri, susținând că scrutinul ar fi fost fraudat, și organizează cu regularitate proteste de stradă împotriva guvernului condus de premierul Irakli Kobahidze.

Partidul acestuia din urmă, Visul Georgian, a introdus luni în Parlament un proiect de lege care urmărește să scoată în afara legii partidele radicale. Dacă proiectul va fi aprobat și validat de Curtea Constituțională, atunci Mișcarea Națională Unită, formațiunea fostului președinte georgian Mihail Saakașvili, aflat acum în detenție, și alte formațiuni riscă să nu mai poată participa la alegeri.

Parlamentul de la Tbilisi, în care partidul Visul Georgian are majoritatea, a adoptat marți de asemenea un amendament legislativ prin care infracțiunea de ”înaltă trădare” a fost reintrodusă în Codul Penal. Acest delict fusese abolită în 2007 de către Saakașvili, un politician radical anti-rus și pe care actualul guvern îl consideră responsabil pentru războiul dezastruos cu Rusia din anul 2008.

Potrivit liderului majorității parlamentare, Mamuka Mdinaradze, ”reprezentanții guvernului anterior nu au fost încă pedepsiți” pentru evenimentele din 2008.

La rândul ei, opoziția georgiană consideră că reintroducerea infracțiunii de înaltă trădare în Codul Penal urmărește judecarea lui Saakașvili și justificarea scoaterii partidului acestuia în afara legii.

Pe 8 august 2008, la ordinul lui Mihail Saakașvili, trupele georgiene au intrat în provincia Osetia de Sud pentru a restabili controlul asupra regiunii controlate de rebelii pro-ruși. Rusia a răspuns cu lovituri aeriene împotriva armatei georgiene și a lansat o operațiune terestră în provinciile Abhazia și Osetia de Sud și a recunoscut independența acestora.

Teama populației că Georgia ar putea fi implicată într-un nou război cu Rusia, prin deschiderea unui nou front împotriva acesteia din urmă pentru a ajuta Ucraina, este o explicație pentru pierderea alegerilor de către opoziția pro-europeană.

Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la  Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, depistate în vama Leușeni

La pista de control intrare în țară a postului vamal Leușeni, pentru efectuarea verificărilor de specialitate, s-a prezentat un mijloc de transport de model „Volkswagen Crafter”, ce se deplasa din Germania, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un conațional în vârstă de 25 de ani, a comunicat funcționarilor vamali că transportă doar bunuri personale.

În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat, printre bagajele personale au fost depistate ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, în cantități comerciale, tăinuite în scopul transportării ilicite.

Mărfurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional.

Mesajul soțului Evgheniei Guțul din fața Curții de Apel Chișinău: ”Suntem alături de ea”

Soțul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, Artiom Guțul, a declarat că familia sa îi transmite soției multă putere și sprijin în contextul procesului în care aceasta este implicată, scrie stiri.md.

Guțul a subliniat că, indiferent de evoluția evenimentelor, familia va rămâne alături de soția sa, exprimându-și „speranța că judecătorii vor acționa cu umanitate”, transmite Știri.md.

„Vrem ca soția mea să fie acasă astăzi. O așteptăm cu toții, toată lumea este îngrijorată. Întreaga lume urmărește procesul care se desfășoară, un proces pe care îl considerăm ilegal”, a declarat Artiom Guțul.

El a mai menționat că copiii lor, în special cel mic, sunt îngrijorați și simt absența mamei.

Totodată, Artiom Guțul a transmis un mesaj autorităților, exprimându-și convingerea că persoanele implicate în proces vor răspunde pentru acțiunile lor.

„Vor răspunde pentru tot în fața poporului și a Moldovei”, a încheiat acesta.

De menționat că susținătorii Evgheniei Guțul s-au adunat în fața Curții de Apel Chișinău, acolo unde astăzi va fi examinat apelul bașcanului împotriva arestului preventiv.

Bașcana a fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Oamenii legii susțin că bașcanul ar fi încercat să se eschiveze de la urmărirea penală.

La 28 martie, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile într-un alt dosar, fiind acuzată de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și falsificarea unor documente în scopul sprijinirii campaniei sale electorale. Evghenia Guțul respinge acuzațiile și se declară nevinovată. În același timp, ea a făcut apel la președintele rus, Vladimir Putin, să utilizeze tot arsenalul și să intervină pentru eliberarea sa. 

Pe data de 1 aprilie a avut loc o altă ședință de judecată în cauza în care Guțul este învinuită de finanțarea ilegală a partidelor sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, unde Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins cererea procurorilor privind arestul preventiv al Evgheniei Guțul pentru 30 de zile.

Început de aprilie cu înghețuri. Ce spun meteorologii și reprezentanții Ministerului Agriculturii
Articolul anterior
Badantă moldoveancă, măritată cu fiul bătrânei pe care a îngrijit-o, îl bate și îl urmărește pe bărbat. „Te omor, te distrug”
Articolul următor
Close menu