Guvernul a aprobat introducerea moratoriului de 540 de zile pentru agenții economici din domeniul turismului

În ședința de azi a guvernului, pe ordinea de zi erau înscrise două subiecte, executivul le-a aprobat pe ambele. Prin urmare, a fost aprobat avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002, ceea ce presupune un moratoriu de 540 de zile pentru ajutorul agenților din domeniul turismului.

separator
Potrivit notei informative, proiectul a fost elaborat pentru a susține agenții economici din domeniul turismului, care drept urmare a crizei provocate în sectorul respectiv, din cauza pandemiei, se află în condiție de imposibilitate obiectivă de a restitui banii clienților în termenul prevăzut de legislația civilă pentru contractele semnate până în data de 17 martie 2020.

Potrivit documentelor, clienții urmau să se folosească de produse în sezonul estival din acest an, dar nu toți o vor putea face.

„Prin proiectul de lege se propune un gen de moratoriu pe 540 de zile pentru rambursarea sumei pentru clienții care doresc rezilierea contractelor turistice. Agenții turistici sunt în contact cu clienții și clienții refuză să le fie reprogramate acele călătorii. Prin urmare, companiile sunt obligate să le dea banii înapoi. Aceasta ar duce la insolvabilitate mai multor agenții, iar acest moratoriu va ajuta companiile să iasă din criză”, spune Fadei Nagacevschi.

Acest moratoriu ar implica modificări la codul civil, dar în acest context, Fadei Nagacevschi a menționat necesitatea creării unei legi care să determine și data-limită la care aceste sume urmează să fie restituite.

sursa

Prețurile energiei provoacă haos în Asia

În Sri Lanka, oamenii stau la coadă kilometri întregi pentru a umple un rezervor de combustibil. În Bangladesh, magazinele se închid la ora 20.00 pentru a economisi energie. În India și Pakistan, întreruperile de energie electrică obligă școlile și afacerile să se închidă și locuitorii să se sufoce fără aer condiționat, în timpul unor valuri de căldură mortale în care temperaturile depășesc 37 de grade Celsius, scrie CNN.

Acestea sunt doar câteva dintre scenele cele mai curioase care se petrec în regiunea Asia-Pacific, unde diferite țări se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii ani – și se luptă cu nemulțumirea și instabilitatea tot mai mari cauzate de creșterea în lanț a costului vieții.

În Sri Lanka și Pakistan, sentimentul de criză este palpabil. Furia publică a provocat deja un val de demisii ale miniștrilor în Colombo și a contribuit la căderea lui Imran Khan ca prim-ministru în Islamabad.

Cu toate acestea, mulți suspectează că socotelile politice abia acum încep; ambele țări au fost forțate să ia măsuri disperate, mergând cu căciula în mână la Fondul Monetar Internațional și introducând săptămâni de lucru mai scurte în încercarea de a economisi energie.

Miercuri, prim-ministrul Ranil Wickremesinghe a declarat că economia din Sri Lanka s-a „prăbușit complet”.

Prețurile angro la electricitate în primul trimestru din 2022 au crescut cu 141% față de anul trecut; gospodăriile sunt îndemnate să reducă consumul, iar la 15 iunie – pentru prima dată – guvernul australian a suspendat pe termen nelimitat piața națională de electricitate în încercarea de a reduce prețurile, de a diminua presiunea asupra lanțului de aprovizionare cu energie și de a preveni pana de curent.

Dar experiența Indiei, unde cererea de energie electrică a atins recent un nivel record, este cea care ilustrează cel mai clar de ce este vorba de o criză globală, mai degrabă decât regională.

După ce a avut de suferit din cauza întreruperilor de curent pe scară largă, pe fondul unor temperaturi record, cel de-al treilea mare emițător de carbon din lume a anunțat la 28 mai că întreprinderea de stat Coal India va importa cărbune pentru prima dată din 2015.

Care este cauza problemei?

Deși fiecare dintre aceste țări se confruntă cu un set unic de circumstanțe, toate au fost afectate de efectele duble ale pandemiei de coronavirus și ale războiului Rusiei din Ucraina – două evenimente imprevizibile care au dat peste cap presupunerile rezonabile de până acum cu privire la liniile de aprovizionare și la securitatea regională și, în același timp, au aruncat în haos lumea planificării economice.

La bază, spun experții, problema constă în decalajul tot mai mare dintre cerere și ofertă.

În ultimii doi ani, pandemia a menținut cererea de energie la un nivel neobișnuit de scăzut, consumul global de energie electrică scăzând cu peste 3% în primul trimestru al anului 2020, deoarece închiderile și alte restricții au ținut lucrătorii acasă, mașinile pe drumuri și navele blocate în porturi.

Dar acum, pe măsură ce națiunile încep să lase pandemia în urmă, cererea de combustibil crește vertiginos – iar concurența bruscă împinge prețurile cărbunelui, petrolului și gazelor la niveluri record.

La accelerarea acestei tendințe contribuie invazia Ucrainei de către Rusia, al treilea mare producător de petrol din lume și al doilea mare exportator de țiței.

În condițiile în care Statele Unite și mulți dintre aliații lor au sancționat petrolul și gazele rusești, multe țări au fost nevoite să se străduiască să găsească surse alternative – ceea ce a dus la o și mai mare intensificare a concurenței pentru rezervele limitate.

Țările mai sărace, care sunt încă în curs de dezvoltare sau recent industrializate, sunt pur și simplu mai puțin capabile să concureze cu rivali cu buzunare mai adânci – și cu cât vor trebui să importe mai mult, cu atât mai mare va fi problema lor, a declarat Antoine Halff, cercetător senior adjunct la Center on Global Energy Policy de la Universitatea Columbia.

Modul în care răspund aceste națiuni poate genera o problemă și mai mare decât creșterea prețurilor.

Sub presiunea publicului, guvernele și politicienii ar putea fi tentați să se întoarcă la forme de energie mai ieftine și mai murdare, cum ar fi cărbunele, indiferent de efectul asupra schimbărilor climatice.Și există semne că acest lucru ar putea deja să fi început.

În Australia, Consiliul pentru Securitate Energetică al guvernului federal a propus ca toți producătorii de energie electrică, inclusiv cei pe bază de cărbune, să fie plătiți pentru a menține o capacitate suplimentară în rețeaua națională, în încercarea de a preveni întreruperile de curent.

Germania va începe să ardă mai mult lignit și huilă pentru a produce energie electrică chiar dacă executivul s-a angajat să elimine treptat centralele electrice pe cărbune până în 2038.

Producția de energie electrică via centralele de cărbune va fi temporară în timp ce Germania și-a propus să importe doar 10% din necesarul său de gaze naturale din Rusia până în vara anului 2024, față de 35% cât este acum, potrivit Deutsche Welle.

În India, o țară de 1,3 miliarde de locuitori care se bazează pe cărbune pentru aproximativ 70% din producția de energie, decizia New Delhi de a crește importurile de cărbune va avea probabil efecte și mai profunde asupra mediului.

Oamenii de știință spun că este necesară o reducere drastică a exploatării cărbunelui pentru a limita cele mai grave efecte ale încălzirii globale, însă acest lucru va fi greu de realizat fără acordul unuia dintre cei mai mari emițători de carbon din lume.

În cazul în care creșterea temperaturii depășește 1,5 sau 2 grade, chiar și temporar, oamenii de știință sugerează că unele dintre schimbările care rezultă pentru planetă ar putea fi ireversibile.

sursa

Video. Liderii G7 au făcut glume pe seama pozelor la bustul gol ale lui Putin. „Trebuie să ne arătăm pectoralii”

Liderii G7 au făcut glume, duminică, pe seama imaginii de bărbat dur a lui Vladimir Putin la un prânz, spunând că poate ar trebui să își dea sacourile jos – sau poate mai mult.

„Sacourile pe noi sau le dăm jos? Ne putem da jos hainele?” a întrebat Boris Johnson în timp ce se așeza la masa din pitorescul castel Elmau din Bavaria, unde cancelarul Olaf Scholz găzduia summit-ul celor șapte mari economii ale lumii. -Advertisement-

Liderii – din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Statele Unite și, de asemenea, Uniunea Europeană – au meditat la dilemă.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a sugerat „să așteptăm” poza oficială înainte de a se dezbrăca, dar apoi Johnson a glumit „trebuie să arătăm că suntem mai duri decât Putin” și s-a glumit în continuare pe această temă.

„Vom avea o expunere la pieptul gol la călărie”, a spus Trudeau, referindu-se la infama sesiune foto din 2009 a lui Putin în care apărea la bustul gol călare pe un cal.

„Echitația este cea mai bună”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fără a se pune în discuție problema îmbrăcămintei în sine.

„Trebuie să ne arătăm pectoralii”, a mai spus Johnson.

În cele din urmă, cu sacourile pe ei, după ce pur și simplu au scos cravatele, cei șapte lideri au făcut tradiționala fotografie de familie.

sursa

Rusia introduce impozite pentru afacerile din zonele ocupate din Zaporojie: ,,Codul fiscal a fost deja creat, va fi simplu”

Autoritățile ruse de ocupație au anunțat că intenționează să introducă impozite pentru afaceri în zonele pe care le-au cucerit în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, relatează agenția Interfax.

„Codul fiscal a fost deja creat. Dar pentru prima lună, adică pentru iunie, am făcut cota de impozitare zero. De la 1 iulie vom avea impozit de 5% pe venituri și 10% pentru cei care se ocupă cu orice produs accizabil – alcool, țigări. Acesta este un sistem simplificat pe care l-am adoptat prin ordinul meu”, a declarat luni Evgheni Balițki, șeful administrației provizorii instalate de ruși în zonele ocupate din Zaporojie.

El a mai precizat că inspectoratul fiscal, care include trei specialiști sosiți de la Moscova, lucrează deja și că firmele din zonă au fost „scutite” de obligația de a plăti taxe către Kiev.

Anunțul vine după ce jurnaliștii de investigație de la Meduza au publicat joia trecută o anchetă în care afirmă că Kremlinul face deja pregătiri pentru anexarea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate ca parte a unui nou district federal al Rusiei.

Rusia se pregătește să anexeze toate teritoriile ucrainene pe care le-a ocupat

Mai multe surse apropiate de Kremlin au declarat pentru Meduza că Moscova recrutează deja „ofițeri politici” pentru zonele ocupate din regiunile Herson și Zaporojie, acestea urmând să fie anexate împreună cu autoproclamatele „republici independente” Lugansk și Donețk, ale căror lideri ar urma să fie înlăturați din funcție.

Meduza notează că Rapoport recrutează deja personal care să lucreze în administrațiile republicilor autoproclamate Lugansk și Donețk, precum și în „administrațiile civilo-militare” din zonele ocupate de ruși în Herson și Zaporojie.

Oficialii selectați de Rapoport ar urma să fie cei care vor pregăti referendumurile pentru aderarea la Rusia. Potrivit surselor Meduza, până acum s-au discutat două date pentru organizarea acestora. Prima este „la mijlocul lunii iulie, dacă situația de pe front o permite” iar a doua, „mai realistă”, pe 11 septembrie, într-o singură zi de vot, concomitent cu alegerile regionale din Rusia.

Ulrich Speck, unul dintre cei mai cunoscuți analiști germani de politică externă a prezintat vinerea trecută un scenariu cinic în care Vladimir Putin ar putea pune capăt războiului din Ucraina pentru a obține concesii din partea Occidentului.

„Noul joc al lui Putin ar putea fi să își consolideze câștigurile și apoi să accepte oferta pentru o încetare a focului. El va încerca apoi să vândă asta Berlinului și Parisului drept o concesie pentru care va dori ceva în schimb, ridicarea sancțiunilor”, a scris acesta pe contul său de Twitter.

sursa

Bacalaureat 2020: Lista elevilor care obțin nota 10 din oficiu, la examenul la limba străină
Articolul anterior
Ţara europeană cu cei mai mulți morți în luna aprilie de la Al Doilea Război Mondial încoace
Articolul următor