Hillary Clinton îl atacă în termeni duri pe Trump: „Nu e suficient să fii puternic. Trebuie să fii și inteligent”

Terenurile agricole lăsate în paragină mai mult de doi ani consecutiv, ale căror proprietari nu sunt de găsit, vor putea fi date temporar în arendă de către primării. Noul Cod funciar, care intră astăzi în vigoare, mai prevede măsuri privind protecția solului și are scopul de a asigura păstrarea fertilității și prevenirea degradării acestuia, scrie moldova1.md.

Documentul descrie mecanisme de intervenție atunci când terenurile agricole sunt lăsate în paragină, provocând daune terenurilor vecine, în special, celor lucrate de alți agricultori, susține șefa direcției îmbunătățiri funciare și fond funciar de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Angela Dogotari.

Se va identifica proprietarul, iar în cazul în care somația va rămâne fără răspuns, atunci primăria va putea să transmită în arendă acest teren. Terenul va putea fi transmis pe un termen de până la 5 ani. Nu se admite de a cultiva plantații multianuale, pentru că se cunoaște că aceste plantații, până la 25 de ani, pot fi exploatate. Din aceste considerente nu se va admite, pentru că proprietarul, în orice moment când va veni, poate să-și preia terenul. Mai mult ca atât, primăria va crea un cont special, unde acești bani din arendă vor fi depozitați și primăria va fi doar pentru cheltuielile administrative, cealaltă sumă i se va da proprietarului îndată când va veni.

În același timp, Angela Dogotari a precizat că au fost făcute schimbări ce țin de reglementarea drumurilor între terenurile agricole și fâșiile forestiere.

Dacă vorbim de cele drumuri tehnologice care au fost proiectate, în prezent majoritatea terenului se consolidează și dispare necesitatea acestor drumuri între câmpuri, astfel că primăria, în cazul în care se stabilește că a fost consolidat acest câmp, primăria poate să vândă la preț direct proprietarului care a consolidat. Au fost identificate norme juridice pentru acele terenuri care au fost proiectate pentru a fi și forestiere, dar de fapt nu au fost plantate, doar în baza unor condiții. Vor putea fi vândute fermierilor care au consolidat terenul cu condiția că va face un alt plan de organizare teritoriu și aceste fâșii să fie plantate.

Noul Cod Funciar mai prevede evaluarea periodică a solului. Astfel, în funcție de gradul de risc, solul trebuie analizat o dată la 5, 10 sau 15 ani pentru a preveni acumularea unor substanțe toxice sau degradarea fertilității. Costurile pot fi acoperite fie de proprietari, fie prin fonduri publice. Totodată, proprietarul va trebui să informeze autoritățile în cazul schimbării modului de utilizare a terenului agricol. Notificarea trebuie făcută în termen de 30 de zile la primărie și este necesară pentru actualizarea și evidența datelor despre terenuri în cadastrul funciar.

Actorul belgian Jean-Claude Van Damme apare într-un dosar al DIICOT Iași în care este investigată o rețea de trafic de minore și de persoane. Acesta este acuzat că a beneficiat de serviciile sexuale ale unor românce traficate, potrivit avocatului Adrian Cuculis. DIICOT a confirmat pentru HotNews că luni seara a fost înregistrată o plângere împotriva actorului, scrie hotnews.ro

Dosarul penal gestionat de DIICOT Iași vizează o posibilă rețea de trafic de minori și trafic de persoane patronată de către „guru” Morel Bolea și are implicații internaționale, a transmis, într-un comunicat, avocatul Adrian Cuculis.

Potrivit acestuia, Jean-Claude Van Damme este acuzat că ar fi beneficiat de servicii sexuale concomitente cu un număr de cinci fete românce, a mai spus avocatul, subliniind că „fetele erau dăruite actorului”.

Una dintre victime a oferit mărturii detaliate și spune că faptele s-au petrecut la Cannes, în Franța.

„Scenele se petreceau la Cannes iar fapta de care este acuzat Van Damme se referă la apelarea la serviciile unei persoane despre care se cunoaște că este exploatată”, se arată în comunicatul transmis de Cuculis.

Oficialii DIICOT au confirmat, pentru HotNews, că o plângere care vizează aspectele semnalate de avocatul Adrian Cuculis a fost transmisă pe adresa de email a structurii centrale a DIICOT, luni seara. Plângerea urmează să fie analizată, urmând a fi dispuse măsurile de rigoare.

„Centru de abuz sexual și tortură, în care virginitatea era condiția de aderare”

Morel Bolea, liderul asociațiilor Eurodemos și Kasta Morrely, din Iași, a fost reținut de procurorii DIICOT Iași în noiembrie 2022, fiind acuzat de trafic de minore. Inițial, Tribunalul Iași a dispus arestarea sa preventivă, însă ulterior Curtea de Apel a decis cercetarea lui în stare de libertate.

Descinderile procurorilor DIICOT din 2022 aveau loc la doi ani distanță de dezvăluirile Libertatea despre abuzurile sexuale și psihologice la care erau supuse tinerele în cele două organizații, Eurodemos și Kasta Morrely.

O investigație realizată de jurnalistul Matei Bărbulescu în Libertatea, cu sprijinul Rise Project, a dezvăluit modul în care tinerele erau ademenite în cele două organizații și abuzurile la care erau supuse.

Ancheta în cazul lui Bolea nu a fost finalizată nici până în prezent. Anul trecut, acesta a contestat tergiversarea cercetărilor iar Tribunalul Iași a stabilit procurorilor un termen de șase luni pentru finalizarea anchetei. Lucru care nu s-a întâmplat.

„În cauză, s-a reținut faptul că, în perioada 2000-2016, mai multe persoane vătămate, minore la data comiterii faptelor, ar fi fost recrutate prin intermediul unei organizații neguvernamentale și al unei agenții de modelling, înființate în municipiului Iași, acestea fiind ulterior exploatate sexual, prin constrângere psihică (manipulare și abuz emoțional). Până la acest moment, în urma cercetărilor, au fost identificate cinci persoane vătămate”, anunțau procurorii DIICOT în noiembrie 2022.

În piețele din Chișinău au apărut primele legume moldovenești: roșii, castraveți și ridichi. Prețul unui kilogram este destul de mare în plin post, dar se va ieftini după Paști, când vor fi mai multe produse pe piață, susțin comercianții. De asemenea, au sosit mult așteptatele căpșune de import, la prețuri mai accesibile, scrie moldova1.md.

La Piața Centrală din capitală, un kilogram de castraveți autohtoni poate fi procurat cu 65 de lei, în timp ce, prețul roșiilor variază de la 40 la 65 de lei în funcție de sort. De asemenea, o legătură de ridiche poate fi cumpărată cu 10-20 de lei. Vânzătorii spun că prețurile sunt justificate de costul producției în serele de primăvară. O scădere a prețurilor ar putea avea loc abia după Paști, odată cu încălzirea vremii și apariția unei diversități mai mari de legume. Între timp, urzica a devenit mai ieftină, un kilogram costând acum 80 de lei, comparativ cu 300 de lei, cât era acum câteva săptămâni.

„Marfa e a noastră, totul e moldovenesc, numai roșia e adusă. Avem ridiche de-a noastră, cartof autohton, bostănel, varză și castraveți. Avem un laborator care în fiecare zi testează cantitatea de nitrați”, spun vânzătorii.

În același timp, au ajuns pe rafturi și primele căpșune de import din Grecia, la a un preț de 80-90 de lei per kilogram. Vânzătorii afirmă că, anul acesta, căpșunele sunt mai ieftine cu aproximativ 20 de lei față de anul trecut, datorită vremii calde care a grăbit creșterea acestora. Producătorii menționează că, în aproximativ o săptămână, vor ajunge și căpșunele din Turcia, iar cele autohtone vor fi disponibile abia spre sfârșitul lunii mai.

„Caserola este 50 de lei, iar kilogramul este între 80-90 de lei. Sunt din Grecia; ale noastre vor veni peste o lună”,

„75 de lei kilogramul. Până ajung la noi din Grecia, sunt verificate cred că de vreo 10 ori; ne dau certificate și tot. Este mai ieftin anul acesta; anul trecut, prima căpșună era 200 de lei”, mai afirmă comercianții.

Deși aceste produse arată bine la tejghea, unii cumpărători nu se grăbesc să le cumpere din cauza prețurilor mari, iar oamenii spun că așteaptă să apară mai multe produse autohtone.

„Nu prea cumpărăm, știți că ele sunt multe cu nitrați, primele așa sunt, cam scumpișoare”,

„Eu nu le cumpăr de la piață, am rude în sat care le cresc în seră, natural și bun”,

„Sunt primele și vrem să le gustăm, nu? Poate pe urmă mai apar de-ale noastre, dar acum ce să facem? Le pun cu sodă de mâncare și le scot nitrații”, susțin oamenii.

Nutriționista Luminița Suveică recomandă ca cetățenii să procure fructe și legume, doar din locuri autorizate și să se asigure că nu depășesc norma de nitrați.

„Legumele sunt cele care trebuie să fie prezente în alimentația noastră zilnică, și dacă ne referim la primele legume care ajung pe piață, acestea trebuie procurate doar din locuri autorizate. Astfel, ele sunt verificate să nu conțină mai mulți nitrați decât este norma. De asemenea, nu trebuie să conțină alte substanțe care ar fi dăunătoare, substanțe care au influențat creșterea lor și care pot fi periculoase pentru sănătatea umană. Este important de știut că, atunci când procurăm legumele, trebuie să le ținem în apă mai mult de jumătate de oră, pentru ca nitrații să iasă la suprafață”.

Specialiștii de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor atenționează cumpărătorii să solicite de la vânzători certificatele de producție. Iar în caz de nereguli în domeniul igienei și a siguranței alimentelor să apeleze la Direcțiile teritoriale pentru siguranța alimentelor.