Indicele Percepţiei Corupţiei 2022: majoritatea ţărilor din clasamentul IPC au progresat puţin sau n-au progresat deloc în combaterea corupţiei

La 31 ianuarie 2023, la Berlin, Transparency International a lansat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul 2022 (IPC 2022). Clasamentul IPC 2022 cuprinde 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 8 cercetări – pentru Republica Moldova[1]). IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

În centrul atenţiei IPC 2022 sunt aspectele referitoare la corupţie  şi securitate globală. „Corupţia a făcut din lumea noastră un loc mai periculos. Pe măsură ce guvernele n-au reuşit să facă progrese împotriva acestui fenomen, el alimentează creşterea violenţei şi a conflictelor şi pune în pericol oamenii de pretutindeni…” a remarcat Delia Ferreira Rubio, Preşedinta Transparency International.

Repere generale

IPC 2022 atestă că, în pofida eforturilor depuse, amploarea problemei este enormă: media globală – un scor de 43 puncte a  indicelui rămâne neschimbată pentru al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de 2/3 din ţările din clasament au probleme serioase la acest capitol, cu scoruri a indicelui sub 50 de puncte.

În fruntea clasamentului se află Danemarca – cu un scor de 90 puncte, Finlanda şi Noua Zeelandă – 87 de puncte fiecare. La polul opus – Somalia (12 puncte), Siria şi Sudanul de Sud (respectiv cu 13 puncte), cuprinse în conflicte prelungite, anii de violenţă şi război afectând resursele şi lăsând guvernele incapabile să facă vreun progres.

Din 2017, doar 8 ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile IPC, inclusiv Angola (33 puncte), Armenia (46), Irlanda (77), Coreea de Sud (17), Maldive (40), Moldova (39), Vietnam (42).

În regiunea Europa de Est şi Asia Centrală (media IPC pe regiune – 35 puncte) celemai bune rezultate le-au înregistrat Georgia (56 puncte), Armenia (46) şi Muntenegru (45), iar cele mai slabe –  Tadjikistan (24), Azerbaidjan (23) şi Turkmenistan (19). Şi-au îmbunătăţit simţitor scorul în ultimii ani, de la valori de bază scăzute: Armenia (46), Ucraina (33) şi Uzbekistan (31). În Bosnia şi Herţegovina (34) şi Turcia (36) indicele a scăzut semnificativ.

Deşi are în continuare scoruri joase ale IPC, Ucraina (33), sfâşiată de război, a îmbunătăţit indicele, după ce a câştigat 8 puncte din 2013. În anul 2022 a fost adoptată o nouă Strategie Naţională Anticorupţie, fiind întărite instituţiile şi funcţiile statului vulnerabile la corupţie.

Transparency International vine cu recomandări generale, printre care: abordarea profundă a ameninţărilor corupţiei şi finanţărilor ilegale asupra păcii şi securităţii; promovarea separării puterilor în stat; oferirea unor resurse suficiente agenţiilor anticorupţie; acordarea unei atenţii speciale riscurilor din instituţiile de apărare şi securitate; susţinerea şi promovarea dreptului la informaţie pentru public etc.

Republica Moldova în clasamentul IPC 2022

Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC 2022 de 39 de puncte, fiind  pe locul 91 din 180 ţări incluse în clasament  (pentru comparaţie, scorul IPC 2021 a fost de 36 puncte, Moldova fiind pe locul 107 din 180 ţări).

În anul 2022, ţara a primit statutul de ţară candidat în UE, ceea ce impune o responsabilitate sporită în realizarea angajamentelor, în special a celor ce ţin de reforma justiţiei şi anticorupţie. A demarat procesul de implementare a Strategiei privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei. Noul Cod electoral, adoptat la sfârşitul anului precedent, conţine prevederi care ar eficientiza mecanismele de asigurare a integrităţii electorale. Şi-a reluat activitatea Consiliul de integritate de pe lângă Autoritatea Naţională de Integritate (ANI).

Cu toate acestea, reforma justiţiei este mult prea lentă, rezultatele nefiind palpabile. Mai mult decât atât, autorităţile nu reuşesc să asigure, în suficientă măsură, un proces incluziv şi transparent de monitorizare. Se menţin carenţe serioase la capitolul comunicării autorităţilor publice cu societatea civilă. Anul 2022 a fost unul cu provizorat în funcţiile de conducere a Procuraturii Generale şi a ANI, în astfel de condiţii devine dificilă exercitarea unui control eficient al instituţiilor. Refuzul de a reveni la procedurile de concurs pentru suplinirea funcţiilor de director şi adjuncţii directorului CNA şi vice-preşedintele ANI afectează credibilitatea autorităţilor anticorupţie, constituind un regres în implementarea standardelor internaţionale. Este regretabilă lipsa unei dinamici în dosarele de rezonanţă, mai cu seamă în dosarul „miliardului furat”. Republica Moldova rămâne restanţieră în implementarea mai multor recomandări ale Grupului de state contra corupţiei (GRECO).

Pornind de la acest context, ar fi importante:

  • elaborarea, cu respectarea standardelor şi bunelor practici, a unui nou document de politici publice în domeniul anticorupţie;
  • punerea în aplicare, efectivă şi eficientă, a instrumentelor controlului parlamentar asupra activităţii anticorupţie;
  • desfăşurarea, în strictă concordanţă cu prevederile legale, a concursului pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al ANI;
  • consolidarea capacităţilor SIS în verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice şi în evaluarea CNA din perspectiva riscurilor de corupţie;
  • impulsionarea dosarelor de rezonanţă, mai cu seamă a dosarului „miliardului furat”;
  • implementarea recomandărilor GRECO în cea de-a IV-a rundă de evaluare.

Vadim Krasnoselski: „în unele sectoare situația este pur și simplu catastrofală”

Peste 4 mii de angajați ai marilor întreprinderi industriale au rămas fără loc de muncă, în ianuarie „exportul” regiunii a scăzut cu 60%, iar volumul producției la începutul anului 2025 s-a redus aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, transmite IPN.

Liderul autoproclamatei republici, Vadim Krasnoselski, a declarat că în unele sectoare „situația este pur și simplu catastrofală”: construcția de mașini și prelucrarea metalelor – minus 65%, industria ușoară – scădere de 73,5%, metalurgia feroasă – reducerea indicatorilor cu 87%, industria chimică – cu 91%.

Exportul regiunii (fără a lua în calcul resursele energetice) în ianuarie 2025 este cu 37,6% mai mic decât în 2024.

Importurile au scăzut cu 24%, iar reducerea exporturilor se observă practic în toate direcțiile: producere chimică (91,3%), producție de textile (83%), metale (82,5%), îmbrăcăminte (48,8%), produse alimentare (40,1%), încălțăminte (34,15%).

Pierderile bugetului autoproclamatei republici din plățile vamale au fost cu 9 milioane de ruble mai mari decât volumul prognozat.

În februarie, în urma activității din ianuarie, veniturile la bugetul regiunii vor scădea aproximativ cu 40%.

„Iată așa o matematică post-criză avem”, a concluzionat Krasnoselski.

Reacția Marinei Tauber, după ce s-a spus că ar fi fugit din Moldova

Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta subliniază că plecările sale din țară sunt legale și susține că răspunde punctual la toate citațiile procurorilor. De asemenea, Tauber insistă că este nevinovată și că „în curând, din dosarele fabricate nu va mai rămâne nicio urmă”.

„Voi face claritate: eu sunt bine. Nu am fugit nicăieri. Este deja de-a dreptul ridicol: de fiecare dată când plec undeva, strigă: „a fugit!”, iar când mă întorc, tac mâlc. La fel ca și în alte cazuri, mă voi întoarce acasă și, ca de obicei, propagandiștii vor tăcea. Am dreptul constituțional la viața privată, la îngrijirea sănătății mele, la deplasări în scop de serviciu sau personale în afara țării. Și nu am restricții de circulație. La toate citațiile procurorilor și altor organe am fost punctuală și corectă, la toate ședințele de judecată la care eram obligată să fiu, am fost prezentă și voi fi prezentă”, a declarat Marina Tauber.„Mai mult, insist în continuare asupra nevinovăției mele, nevinovăției lui Ilan Mironovici Șor și a colegilor mei”, a adăugat deputata.

Proteste violente în Bulgaria. Susținătorii unui partid ultranaționalist au dat foc Reprezentanței UE din Sofia

Mii de susținători ai partidului ultranaționalist Renașterea (Vazrajdane) din Bulgaria au protestat față de intenția guvernului de a trece la moneda euro de la începutul anului viitor. Manifestația a devenit violentă, mai mulți oameni luând cu asalt sediul reprezentanței UE din Sofia, unde au incendiat intrarea, relatează Reuters.

Susținătorii partidului eurosceptic și rusofil au aruncat cu vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov în clădirea misiunii UE la Sofia, dând foc ușii de la intrare înainte ca poliția să-i îndepărteze.

În jur de zece polițiști au fost răniți ușor, iar șase persoane au fost reținute, a anunțat poliția bulgară.

Guvernul a condamnat atacul asupra clădirii și a transmis că astfel de acțiuni „sunt inacceptabile și contravin principiilor statului de drept”.

Protestul a început în față băncii centrale bulgare, unde manifestanții au incendiat efigiile președintei Băncii Centrale Europene Christine Lagarde și ale altor oficiali. Unii purtau steaguri ale Bulgariei, Uniunii Sovietice și fostei RDG, în timp ce alții aveau pancarte pe care scria „Nu vrem euro”.

„Nu vrem ca independența financiară a Bulgariei să fie distrusă, vrem să păstrăm leva bulgărească. Suntem aici să apărăm libertatea noastră”, a declarat presei Kostadin Kostadinov, președintele partidului Vazrajdane.

Bulgaria, plan pentru aderarea la euro Noul guvern al Bulgariei, care a fost instalat luna trecută și este al șaptelea din ultimii patru ani, a reafirmat angajamentul țării de a intra în zona euro în 2026.

Premierul Rosen Jeliazkov a stabilit pentru 2025 un nivel al deficitului de 3%, deschizând astfel calea introducerii euro de la 1 ianuarie 2026. Totuși, Bulgaria trebuie să atingă această țintă înainte ca accederea sa în zona euro să fie luată în considerare, subliniază Reuters.

Bulgarii sunt împărțiți în ce privește introducerea euro, mulți fiind îngrijorați că ar putea provoca creșteri de prețuri, așa cum s-a întâmplat în Croația în 2023.

Partidul bulgar Renaștere, care a acuzat banca centrală și agenția națională de statistică că „au fabricat date” care să permită introducerea euro, a cerut o dezbatere publică largă asupra efectelor economice ale adoptării monedei europene.

Economiștii spun că Bulgaria, cea mai săracă țară a UE în care cursul levei a fost multă vreme legat de cel al euro, va atrage mai multe investiții străine, dacă adoptă moneda unică.

O femeie a fost moartă timp de 27 de minute, apoi a revenit la viață. Ce le-a spus medicilor după ce s-a trezit
Articolul anterior
Mireasa care i-a șocat pe toți în ziua nunții. De ce și-a chemat foștii iubiți la petrecere
Articolul următor
Close menu