Locuitorii oraşului Călăraşi se bucură de servicii renovate de aprovizionare cu apă și canalizare, grație sprijinului financiar al Uniunii Europene

10/12/2022

News

În orașul Călărași a fost inaugurată rețeaua de apeduct și canalizare reabilitată și extinsă. Locuitorii orașului Călărași au fost asigurați cu servicii calitative de alimentare cu apă și îmbunătățirea accesului la sistemul de canalizare grație unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Centru.

May be an image of 4 people and outdoors

Joi, 08 decembrie 2022, la evenimentul de inaugurare în orașul Călărași a rețelei de apeduct și canalizare reabilitată și extinsă au participat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, reprezentantul Ambasadei Germaniei în Republica Moldova, conducerea ADR Centru, directoarea de țară a GIZ Moldova, reprezentanți ai Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), autorități publice locale, reprezentanți ai companiei de construcții, locuitori ai orașului Călărași, precum și reprezentanți ai societății civile.

Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: „Acest proiect ne face să fim încrezători că lucrurile se mișcă în direcția în care trebuie, iar cu ajutorul UE și Germaniei lucrurile se pot mișca cu o viteză mai bună, pentru ca cetățenii noștri să beneficieze de servicii de calitate. Apa de calitate bună va îmbunătăți și starea de sănătate a consumatorilor, lucru pentru care le suntem recunoscători partenerilor de dezvoltare. Ne angajăm plenar să continuăm identificarea și valorificarea de resurse pentru ca toți oamenii, din toate regiunile țării, să se poată bucura de condiții bune de viață și acces sporit la servicii publice de calitate.”

ES Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova: „Uniunea Europeană este alături de cetățenii Republicii Moldova întru sporirea accesului la servicii publice de calitate la nivel local. Sunt mândru să văd aceste rezultatele aici la Călărași, și mă bucur să constat că prin acest proiect am participat nemijlocit la îmbunătățirea vieții călărășenilor. Totodată, prin aceste investiții venim în susținerea și protejarea mediului înconjurător, și faptul că suntem aici este un mesaj clar de susținere a Rebublicii Moldova în drumul său spre dezvoltare și crearea condițiilor mai bune pentru o viață calitativă.”

May be an image of 2 people, people standing and indoor

May be an image of 2 people, people standing, suit and indoor

Steffen Lohmann, co-șeful pe cooperare din cadrul Ambasadei Germaniei în Republica Moldova: „Sunt bucuros să mă aflu astăzi, aici, și să vă transmit un salut călduros în contextual acestui eveniment atît de important pentru noi toți. UE, și nemijlocit Germania, a demonstrat în repetate rînduri că este aici pentru a vă susține și a vă împărtăși din experiențele și bunele practice pe care le are. Vă mulțumim pentru încredere și suntem convinși că împreună vom reuși să construim o lume mai bună. Sistemul de alimentare cu apă și de canalizare în orașul Călărași va genera un mediu mai sănătos pentru buna funcționare și dezvoltarea localității. Îmbunătățirea serviciilor este cheia care va deschide poarta spre noi proiecte de care va beneficia întreaga comunitate.”

Claudia Hermes, Directoarea de țară a GIZ Moldova: „Îmbunătățirea infrastructurii de apă este un domeniu-cheie al Cooperării Germane pentru Dezvoltare în Moldova. Uniunea Europeană, Germania și Moldova muncesc în comun pentru asigurarea unui progres în acest sens. Modernizarea serviciului de aprovizionare cu apă de calitate, dar și extinderea sistemului de canalizare în acest oraș au fost asigurate prin lucrările de infrastructură executate în cadrul acestui proiect. Aici se mai adaugă și consolidarea capacității operatorului local de apă, care, alături de autoritățile locale, va reuși să asigure mentenanța și buna funcționare a acestor investiții.”

Pavel Trofin, Director al Agenției de Dezvoltare Regională Centru: „Astăzi, marcăm finalizarea lucrărilor de îmbunătățire a sistemului de aprovizionare cu apă și canalizare în orașul Călărași, măsuri realizate prin intermediul partenerilor noștri fideli GIZ, și cu suportul financiar al Uniunii Europene. Suntem mândri că am reușit să ne conjugăm eforturile și să le putem oferi locuitorilor de aici acces îmbunătățit la servicii de primă necesitate. În acest context, ne exprimăm recunoștința față de reprezentanții UE pentru aportul financiar și susținerea proiectelor de dezvoltare regională, alături de care contribuim la creșterea nivelului de trai pentru pentru locuitorii din Regiunea Centru.”

May be an image of 8 people, people standing and indoor

Valoarea totală a proiectului „Îmbunătățirea serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare în orașul Călărași” este de cca 1,5 mil. euro, dintre care cca 1,4 mil. euro – oferiți cu titlu nerambursabil de Uniunea Europeană, și circa 174 mii euro – contribuția Primăriei or. Călărași.

Grație acestui proiect, la Călărași au fost reabilitate și extinse rețelele de apeduct, 15,9 km și canalizare, 4,9 km. Prin cele 875 de branșări noi la apa potabilă, și 234 racordări noi la sistemul de canalizare, 16.500 de locuitori ai orașului au parte de servicii publice îmbunătățite.

May be an image of 3 people, people standing and outdoors

Totodată, cu sprijinul Ministerului German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Î.M. „Gospodăria comunal locativă Călărași” a beneficiat de un suport financiar în valoare de circa 30.000 euro, care include: un laborator dotat cu echipament pentru monitorizarea calității apei, echipament pentru detectarea scurgerilor de apă, personal dotat cu îmbrăcăminte și echipamente de protecție. Specialiștii ÎM au fost instruiți cum să gestioneze diverse aspecte legate de managementul calității, planificarea afacerii, relații cu clienții și extinderea în continuare a serviciilor către comunele învecinate.

Măsurile de îmbunătățire a serviciilor de alimentare cu apă în orașul Călărași au fost implementate în cadrul proiectului „Construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi de eficiență energetică în clădirile publice”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova) în parteneriat cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Bugetul total al proiectului este de 39,8 milioane euro.

Ce alimente de post sunt interzise în Săptămâna Mare

Există câteva alimente de post interzise în Săptămâna Mare, potrivit clericilor. Este vorba, în special, despre alimente care sunt simboluri ale patimilor lui Iisus.

În drumul Său către Golgota, dealul pe care a fost răstignit, Iisus a fost bătut de către iudeii păgâni cu urzici. După ce a fost răstignit, Mântuitorul a cerut, la un moment dat apă, dar soldații, ca să-și bată joc de El, i-au dat oțet. Și pe rănile sângerânde de la mâini și de la picioare, pe unde pătrunseseră cuiele, soldații i-au aruncat oțet.

Acesta este motivul pentru care, în Săptămâna Mare, nu se consumă deloc urzici și oțet, acestea fiind simboluri are chinului lui Iisus Hristos.

Credincioșilor li se recomandă de către preoți ca, dacă nu s-au abținut deloc de la alimente de origine animală deloc de la începutul Postului, măcar în Săptămâna Patimilor să o facă. Lucru destul de lesne, de altfel, ținând cont de varietatea produselor care nu conțin ingrediente provenite de la animale și pe care le găsim din belșug pe rafturile supermarketurilor.

Cum țineau strămoșii noștri postul

Spre deosebire de vremurile actuale, în vremurile de demult înaintașii noștri consumau alimente uscate, fructe și legume în postul Paștelui și nici măcar ulei nu consumau. Cele 40 de zile erau prilej de purificare de păcate.

”În niciun caz nu era îngăduită consumarea alimentelor de proveniență animală: carne, lapte, brânză, ouă. Mai mult decât atât, viețuitorilor din mănăstiri li se recomanda să ajuneze, adică să nu consume niciun fel de mâncare până la ceasul al IX-lea din zi (aproximativ ora 15.00), cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, în care se putea consuma mâncare uscată.

Astăzi, deși varietatea alimentelor ne facilitează postul, oamenii poartă tot mai des amprenta timpurilor moderne și nu mai găsesc liniștea și emoţiile generate de apropierea marelui praznic al Paștilor. Ar trebui ca fiecare dintre noi să ne luam timp pentru a privi înapoi, spre înaintașii noștri, care s-au născut și au (supra)viețuit în jurul Bisericii”, spune părintele profesor Nicolae Necula.

Volodimir Zelenski l-a chemat pe Trump să vină în Ucraina, pentru a vedea dezastrul provocat de agresiunea rusă

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să viziteze Ucraina pentru a vedea dezastrul provocat de agresiunea rusă, într-un interviu difuzat duminică de postul de televiziune american CBS, scrie stirileprotv.ro.

Interviul, pentru emisiunea 60 Minutes, a fost înregistrat înainte de atacul rusesc care a ucis duminică cel puţin 34 de persoane în Sumi, în nord-estul Ucrainei, provocând condamnarea internaţională.

Adresându-se indirect preşedintelui american, Zelenski a spus: „Vrem să veniţi să vedeţi. Credeţi că înţelegeţi ce se întâmplă aici.

Foarte bine, vă respectăm decizia. Dar vă rog, înainte de a lua orice decizie, înainte de orice formă de negociere, veniţi şi vedeţi oamenii, civilii, combatanţii, spitalele, bisericile, copiii, distruşi sau morţi.

Veniţi şi vedeţi, iar apoi să mergem mai departe cu un plan pentru a pune capăt războiului”, a spus Zelenski.

„Veţi înţelege ce a făcut Putin”, a completat el.

Într-un moment în care Donald Trump pare să îşi piardă răbdarea cu Vladimir Putin, care nu a acceptat oferta sa de armistiţiu, Zelenski a declarat că „Putin nu poate fi de încredere”.

„I-am spus acest lucru preşedintelui Trump în numeroase ocazii (…): Putin nu a vrut niciodată să oprească războiul. El nu a vrut niciodată să fim independenţi. Putin vrea să ne distrugă complet”, a spus el.

Întrebat despre comentariile lui Donald Trump, în care a fost numit „dictator” şi a spus că Kievul a început războiul, Zelenski a deplâns faptul că „punctul de vedere rus este predominant în Statele Unite”.

„Acest lucru indică influenţa enormă a politicii de informare ruse în America, asupra politicii americane şi asupra personalului politic”, a afirmat el.

De Florii, rușii au ucis 32 de civili și au rănit alți peste 80 în orașul ucrainean

O rachetă lansată de forțele ruse duminică a cauzat ”numeroase decese” la Sumî, oraş din nord-estul Ucrainei, a anunţat primarul localităţii, citat de AFP şi Reuters.

Un număr de 32 de persoane au fost ucise şi peste 80 au fost rănite, în urma unui atac cu rachetă balistică rusească asupra centrului oraşului Sumî, în nordul Ucrainei, în dimineaţa zilei de duminică, a anunţat ministrul de Interne Ihor Klimenko.

Preşedintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, considerat unul dintre cele mai mortale asupra Ucrainei în acest an, şi a cerut un răspuns internaţional ferm împotriva Moscovei.

Creștinii ortodocși au intrat în Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare a Paștelui. Ce nu au voie creștinii în aceste zile

Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Patimilor, numită în popor și Săptămâna Mare, care precede marea sărbătoare a Învierii lui Iisus Hristos. În această săptămână, gospodinele fac curățenie generală în case, vopsesc ouă, coc cozonaci și pregătesc bucate pentru masa de Paște, informează unica.md.

Din seara Duminicii Floriilor și până în Vinerea Patimilor, în biserici se săvârșește slujba Deniilor, rânduieli care evidențiază momentele tragice ale jertfei lui Iisus.

Lunea Mare

În Lunea Mare femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. O zicală din popor spune: „Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

Marțea Mare

În Marțea Mare se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă.

Miercurea Mare

Aceasta este ultima zi în gospodinele mai au dreptul să facă treburile casnice. Se spune că, începând cu Miercurea Mare, bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute soțiile.

Joia Mare

Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții. În această zi femeile merg la biserică, unde dau de pomană colaci de post, vin, miere și fructe. În după-amiaza Joii Mari se coace pasca, cozonacul, biscuiții și pâinea.

Vinerea Mare

În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru. Nu se face treabă sau mâncare în această zi. Seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului și trecerea pe sub Sfântul Aer.

Sâmbăta Mare

În Sâmbăta Mare se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paște, se vopsesc ouăle și se scot hainele noi pentru Înviere.

Spre seară, se pregătește un coș cu diverse bucate, iar în jurul orei 00:00 toți credincioșii merg la biserică pentru a participa la Slujba de Înviere, la sfârșitul căreia se vor sfinți bucatele din coș, pasca și ouăle roșii.