De mică este obișnuită să-și împartă părinții cu cei suferinzi, dar în ultimele patru luni i-a fost mai dor ca niciodată să-și strângă tatăl în brațe. La cei zece ani, Cătălina Botizatu știe să prețuiască orice clipă petrecută alături de părinți, ambii lucrători medicali. De la declanșarea pandemiei, tatăl fetei, Alexandru Botizatu, șeful Departamentului Anesteziologie și Terapie Intensivă (ATI) de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” s-a izolat de familie, pentru a o proteja. Acum, Cătălina și sora sa, Raluca, stau cu mătușa lor.
„Dragă tată, Tu lucrezi zi de zi și eu știu asta. Stau acasă și mă gândesc la tine, mi-e frică să nu te îmbolnăvești”…
Așa își începe răvașul Cătălina. Copila nu și-a văzut tatăl de la sfârșitul lunii mai, atunci când părinții au decis să ducă fetele la o mătușă de la țară. De atunci, copilele își văd părinții mai mult de la distanță și comunică cu ei online.
„Această perioadă a fost foarte complicată. Mi-e foarte dor de părinții mei, mi-ar plăcea să-i văd mai des. Tatăl meu petrece mult timp la muncă, își dedică viața pentru a salva alți oameni”, spune Cătălina.
Chiar din primele zile de pandemie, Alexandru Botizatu, șeful Departamentului ATI de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” a decis să-și protejeze familia și a trecut pe acasă foarte rar. Întâlnirile scurte aveau loc la distanță, fără tradiționalele îmbrățișări. Timp de aproximativ trei luni, mama fetițelor, Tatiana Botizatu, care este medic otorinolaringolog, și-a întrerupt activitatea pentru a le fi alături.
„În perioada în care copii erau acasă, tatăl lor a stat separat de noi. A încercat să vină doar în câteva week-end-uri să ne vadă, dar interacționam destul de puțin. Mențineam distanța cât de mult posibil. Ne-a fost alături mai mult spiritual. Eu am avut grijă de fete, am stat cu ele acasă până când am decis să le ducem la Orhei, pentru a nu le expune riscului, mai ales că și eu a trebuit să revin la muncă”, spune Tatiana Botizatu.
Pentru Cătălina, Covid-19 nu înseamnă doar izolare, distanță fizică și reguli de igienă, dar și un nesecat dor de cei dragi. Gândul îi zboară mai mereu la tatăl său, implicat în tratarea pacienților bolnavi, chiar și atunci când modelează figurine din plastilină, culege fructe sau se joacă cu sora mai mică.
„Îmi este foarte frică să nu se îmbolnăvească. Deși îmi este greu să accept că trebuie să stăm separați o perioadă, înțeleg că ajutorul său este foarte necesar și util acum”, este de părere copila.
În viziunea Cătălinei, SARS-CoV-2 este asemenea unui demon uriaș și urât, cu mâini gigantice, cât un bloc de zece etaje, care vrea să infecteze cât mai mulți oameni. Datorită efortului tatălui său, alți părinți se întorc acasă la copii lor. Acest gând o face pe Cătălina să fie cel mai mândru copil din lume.
„El de fiecare dată învinge (zâmbește). Eu sunt foarte mândră de tata și îl încurajez să continue să salveze alți oameni. Este important să nu cedeze. Dacă nu ar lupta, alți oameni ar fi bolnavi și am sta în carantină foarte mult timp”, spune Cătălina.
Toți patru așteaptă cu nerăbdare revenirea la ritmul obișnuit de viață. „Noi am avut o viață foarte dinamică până acum. Ne place să călătorim, să descoperim noi orizonturi. Abia așteptăm să fim împreună din nou, toți patru. Cred că în prima perioadă vom fi de nedespărțit, vom sta îmbrățișați zile și nopți întregi, avem atâtea de recuperat”, afirmă Tatiana Botizatu.
Până atunci, însă, Cătălinei îi este greu să înțeleagă de ce încă foarte mulți oameni nu țin cont de recomandările specialiștilor și nu respectă regulile de protecție atât de simple, dar atât de necesare.
„Din cauza că oamenii nu țin cont de aceste măsuri, volumul de muncă pe care îl au medicii este foarte mare. Eu cred că toți trebuie să înțeleagă că lucrătorii medicali își riscă viața pentru alți oameni, de aceea ar trebui să fie mai responsabili pentru a nu se îmbolnăvi”.
Cătălina își încheie răvașul pe o notă pozitivă. „Tata, tu lucrează și nu-ți fă griji pentru noi, fiindcă o să fim bine. O să ne spălăm cât mai des mâinile și o să purtăm mască. Vom face tot posibilul să ne apărăm de virus. Te iubim!”.