Marina Tauber, plecată din țară de aproape 3 luni: Procurorii, gata să prezinte ultimele probe în instanță

De aproape trei luni, deputata Marina Tauber, vizată în două dosare penale, se află în afara țării, iar ședințele de judecată au loc în lipsa ei. Procurorii se pregătesc să prezinte mâine ultimele probe în instanță. Președinta Maia Sandu consideră, pe de altă parte, că organele de drept trebuie să verifice dacă judecătorii au luat o decizie justificată atunci când i-au permis deputatei să părăsească țara. Într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, a precizat că instituția pe care o reprezintă dispune de toate mecanismele necesare pentru a iniția o verificare, inclusiv pentru a sesiza Inspecția Judiciară în cazul unor suspiciuni privind decizia judecătorilor, scrie moldova1.md.

Tauber – afiliată oligarhului Ilan Șor – a părăsit Republica Moldova prin aeroportul Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia, pe data de 7 ianuarie, curent. De atunci, toate ședințele de judecată au avut loc în lipsa parlamentarei „pentru a nu tergiversa examinarea cauzei”, potrivit Procuraturii Anticorupție.

Absența îndelungată a deputatei Marina Tauber a revenit în atenția publică în contextul fugii sau reținerii mai multor politicieni condamnați sau cercetați penal, toți având legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară. Invitată la emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova, președinta Maia Sandu a declarat că instituțiile responsabile, inclusiv CSM, trebuie să analizeze dacă decizia judecătorilor de a-i permite Marinei Tauber să părăsească țara a fost sau nu justificată. Totodată, șefa statului a reiterat necesitatea reformei sistemului judiciar. „Acum vedem consecințele”, a punctat Maia Sandu.

Contactat pentru un comentariu, membrul CSM, Ion Guzun, a declarat că instituția dispune de toate mecanismele necesare pentru a iniția verificarea deciziilor emise de magistrați atunci când există suspiciuni sau sesizări privind legalitatea acestora.

„Doamna Tauber a fost lăsată să plece peste hotare, pentru că se examina cauza, era pe rol în instanța de judecată. Anterior, doamna Tauber de mai multe ori a fost prezentă la ședința de judecată, dar nu i s-au aplicat măsuri cum ar fi, de exemplu, arestul. CSM, chiar recent, a adoptat o hotărâre prin care va monitoriza cazurile de corupție, inclusiv electorală, și vom analiza inclusiv acest aspect. În mod evident în cazul în care judecătoriul sau alți participanți la proces abuzează legea, CSM are mecanismele de a dispune o verificare, inclusiv pentru sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la comportamentul judecătorilor sau, după caz, judecătorul ia o atitudine față de participanți inclusiv cu aplicarea unor amenzi sau aplicarea unor măsuri preventive, dar la demersul procurorilor”.

Procurorul anticorupție Roman Porubin, care reprezintă cazul Marinei Tauber în instanță, a declarat pentru Teleradio-Moldova că nu deține informații despre locul aflării deputatei. Potrivit lui, prin acceptarea solicitării acesteia ca procesul să continue în absența sa, magistrații nu au făcut decât să aplice noile prevederi legale, care permit inculpatului să fie judecat în lipsă, dacă solicită acest lucru.

„Solicitarea de a fi examinat procesul în lipsa doamnei Tauber s-a dispus înainte ca procurorii să vină în instanța de judecată cu un demers prin care am solicitat ca măsura preventivă să fie prelungită, corespunzător, cu 60 de zile, adică de a o obliga pe Marina Tauber să nu părăsească țara. Demersul nostru nu a fost acceptat de instanța de judecată. A ascultat poziția părților. Noi nu criticăm această măsură a instanței, pentru că doar instanța de judecată este în măsură să decidă ce ține de comportamentul inculpatului în instanța de judecată. Ce ține de lipsa doamnei Tauber din proces, în general ce ține de ascunderea unei persoane acuzată într-un proces de către organele de drept, (…) nu este decât o chestiune de timp prin care, de fapt, se amână inevitabilul”.

Următoarea ședință în dosarul Marinei Tauber, care cuprinde două cauze – amestec în justiție, conexată la cauza principală privind finanțarea Partidului „Șor” – este programată pentru 2 aprilie, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Procuratura Anticorupție urmează să audieze ultimii doi martori ai acuzării.

„Noi avem de audiat încă doi martori ai acuzării, ceea ce planificăm să facem mâine, și cu asta noi am prezentat toate probele pe care acuzarea le-a prezentat în lista inițială către instanță. După aceasta, urmează să își prezinte probele apărarea”, a precizat procurorul anticorupție Roman Porubin.

Marina Tauber, deputată independentă și apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, este vizată în mai multe dosare penale. De-a lungul anilor, aceasta a fost lipsită de imunitate parlamentară de nouă ori: prima dată în 2019, de patru ori în 2022, de trei ori în 2023 și o dată în 2024.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, între martie 2023 și decembrie 2024, Tauber a părăsit Republica Moldova de 12 ori, „mereu revenind și prezentându-se la ședințele de judecată”.

În septembrie 2024, deputata a solicitat judecarea cauzei sale în lipsă. Deși procurorii spune că pe 26 decembrie au cerut prelungirea interdicției de a părăsi țara, o zi mai târziu, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, i-au admis solicitarea și i-au permis să plece. Potrivit procurorului Roman Porubin, Tauber ar fi invocat motive de sănătate. Pe 7 ianuarie 2025 Marina Tauber a părăsit Republica Moldova, conform datelor oficiale, iar de atunci nu s-a mai reîntors în țară.

De menționat în acest context că Tauber se află inclusiv pe lista de sancțiuni a Canadei și a Uniunii Europene pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova. În februarie 2024, parlamentara a fost inclusă și pe lista de sancțiuni a Statelor Unite ale Americii „pentru că a facilitat încercările lui Șor de a submina procesele electorale din Republica Moldova în interesul Kremlinului”.

Noi măsuri represive împotriva presei: Tiraspolul ar putea aplica amenzi jurnaliștilor care realizează materiale în regiunea transnistreană

Măsuri suplimentare pentru a restricționa activitatea presei în stânga Nistrului. Jurnaliștii străini, care realizează articole de presă în regiunea transnistreană, fără acreditare prealabilă, ar putea fi amendați. Pe 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” în acest sens. Inițiativa prevede modificarea „codului contravențional” pentru introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, scrie evz.ro.

Măsura vizează și reprezentanții presei de pe malul drept al Nistrului. Astfel, aceasta va afecta atât jurnaliștii care nu se subordonează unor instituții media, cât și cei angajați în cadrul unor instituții de presă. Autoritățile de la Chișinău deocamdată nu au comentat inițiativa.

Mărimea amenzilor aplicate de Tiraspol

Potrivit Asociației Obștești Promo LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei (aproape 8 euro) pentru persoanele fizice. Pentru persoanele cu funcții de răspundere ar putea fi stabilite amenzi cuprinse între 300 și 800 de lei (15 – 40 de euro).

Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. În nota explicativă a „proiectului de lege” se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine. La fel, se menționează că aceștia ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene.

„Deși regimul de la  Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde. În astfel de cazuri este invocat „riscul unor atacuri teroriste”. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului. În asemenea cazuri, persoanele sunt expuse la riscuri majore. Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco”, a comunicat Promo-LEX.

Totuși, obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune. Documentul nu garantează nici posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu este cazul jurnalistei Elena Covalenco. În septembrie 2023, fotografei i-a fost interzis accesul în regiune, chiar dacă deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma.

„Acest caz demonstrează caracterul arbitrar al sistemului de acreditare. Astfel, acesta nu servește drept un mecanism administrativ legitim, ci mai degrabă ca un instrument de cenzură și control asupra presei. De asemenea, noua inițiativă abuzivă nu face decât să confirme tendințele de blocare a oricărei forme de documentare obiectivă a realităților din teritoriu”, a subliniat Promo LEX.

Măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale. Este vorba de acțiuni îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini. Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiune, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi. Este vorba de o sumă de până la 1 600 de lei moldovenești (circa 80 de euro).

Totodată, în asemenea cazuri, persoana riscă să fie plasată în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”. Ulterior, aceasta urmează a fi „expulzată” forțat din regiune.

În acest context, Promo-LEX face un apel public către autoritățile constituționale și misiunile diplomatice. Asociația îndeamnă autoritățile să solicite încetarea tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept și a corespondenților străini. De asemenea, se solicită încetarea măsurilor abuzive împotriva locuitorilor regiunii. În special este vorba de cei care colaborează cu platformele media independente.

La fel, asociația a cerut autorităților să condiționeze acordarea de ajutoare și finanțări, destinate regiunii transnistrene. Astfel, acestea să fie condiționate de respectarea universală a drepturilor omului. În mod special, asigurarea dreptului la liberă circulație pentru jurnaliști. Aceste acțiuni fiind necesare pentru reflectarea obiectivă a realităților din regiune.

Ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, depistate în vama Leușeni

La pista de control intrare în țară a postului vamal Leușeni, pentru efectuarea verificărilor de specialitate, s-a prezentat un mijloc de transport de model „Volkswagen Crafter”, ce se deplasa din Germania, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Șoferul, un conațional în vârstă de 25 de ani, a comunicat funcționarilor vamali că transportă doar bunuri personale.

În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat, printre bagajele personale au fost depistate ustensile și aparataje utilizate în stomatologie, în cantități comerciale, tăinuite în scopul transportării ilicite.

Mărfurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional.

Mesajul soțului Evgheniei Guțul din fața Curții de Apel Chișinău: ”Suntem alături de ea”

Soțul bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, Artiom Guțul, a declarat că familia sa îi transmite soției multă putere și sprijin în contextul procesului în care aceasta este implicată, scrie stiri.md.

Guțul a subliniat că, indiferent de evoluția evenimentelor, familia va rămâne alături de soția sa, exprimându-și „speranța că judecătorii vor acționa cu umanitate”, transmite Știri.md.

„Vrem ca soția mea să fie acasă astăzi. O așteptăm cu toții, toată lumea este îngrijorată. Întreaga lume urmărește procesul care se desfășoară, un proces pe care îl considerăm ilegal”, a declarat Artiom Guțul.

El a mai menționat că copiii lor, în special cel mic, sunt îngrijorați și simt absența mamei.

Totodată, Artiom Guțul a transmis un mesaj autorităților, exprimându-și convingerea că persoanele implicate în proces vor răspunde pentru acțiunile lor.

„Vor răspunde pentru tot în fața poporului și a Moldovei”, a încheiat acesta.

De menționat că susținătorii Evgheniei Guțul s-au adunat în fața Curții de Apel Chișinău, acolo unde astăzi va fi examinat apelul bașcanului împotriva arestului preventiv.

Bașcana a fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încerca să părăsească teritoriul Republicii Moldova. Oamenii legii susțin că bașcanul ar fi încercat să se eschiveze de la urmărirea penală.

La 28 martie, Guțul a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile într-un alt dosar, fiind acuzată de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și falsificarea unor documente în scopul sprijinirii campaniei sale electorale. Evghenia Guțul respinge acuzațiile și se declară nevinovată. În același timp, ea a făcut apel la președintele rus, Vladimir Putin, să utilizeze tot arsenalul și să intervină pentru eliberarea sa. 

Pe data de 1 aprilie a avut loc o altă ședință de judecată în cauza în care Guțul este învinuită de finanțarea ilegală a partidelor sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, unde Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins cererea procurorilor privind arestul preventiv al Evgheniei Guțul pentru 30 de zile.

Premieră în China: Taxiurile zburătoare au primit licență
Articolul anterior
Universitățile din Moldova se modernizează: Autoritățile alocă 17 milioane de lei pentru renovarea blocurilor de studii și a căminelor
Articolul următor
Close menu