NATO dublează numărul de țări est europene cu grupuri de luptă. Cum va arăta harta prezenței aliate în regiune

26/03/2022

News

NATO a anunțat că dublează, la opt, numărul de țări din Europa de Est unde are grupuri de luptă. Noile grupuri de luptă din Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia se alătură celor din țările baltice și din Polonia.

Decizia de a-și consolida prezența în regiune semnalează îngrijorări tot mai mari cu privire la modul în care Rusia poate răspunde la sancțiunile diplomatice și economice tot mai severe cu care se confruntă după invadarea, în urmă cu o lună, a Ucrainei, scrie fanatik.ro.

NATO își crește drastic forțele în Europa de Est

Noile grupuri de luptă NATO din Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia se alătură forțelor similare din țările baltice și din Polonia, care sunt, de asemenea, în creștere.

„Avem responsabilitatea de a ne asigura că războiul nu va escalada dincolo de Ucraina și să devină un conflict între NATO și Rusia”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, relatează The New Zork Times.

Puțin mai mult de un sfert din toate trupele aflate sub comanda directă a NATO se află acum în Polonia, care împarte o graniță mare cu partea de vest a Ucrainei.

Alți 120.000 de soldați din armata poloneză sunt în stand by – cel mai mult din orice țară gazdă a alianței.

Jens Stoltenberg le-a a declarat reporterilor cu o zi înainte de un summit major al aliaților europeni de la Bruxelles: „Ne confruntăm cu o nouă realitate pentru securitatea noastră. Așa că trebuie să ne resetăm descurajarea și apărarea pe termen lung”.

Decizia de suplimentare a prezenței aliate pe flancul estic a fost luată în cadrul unei reuniuni extraordinare a liderilor din statele membre NATO, desfășurată vineri la Cartierul General al NATO, din Bruxelles.

În cadrul discuțiilor a fost abordată tema agresiunii militare ruse în Ucraina, implicit riscurile acestui război asupra securității europene și euroatlantice.

S-a vorbit și despre sprijinul oferit Ucrainei, dar și altor țări care prezintă riscul de a fi atacate de ruși: Republica Moldova, Georgia şi statele situate în Balcanii de Vest. Nici relațiile cu China nu au fost ocolite în cadrul dezbaterilor.

Roberta Metsola, în vizită la Kiev: Din nou în ţara oamenilor curajoşi

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a deplasat joi la Kiev pentru a sărbători Ziua Europei în capitala Ucrainei, care este marcată în fiecare an pe 9 mai

Roberta Metsola, în vizită la Kiev: Din nou în ţara oamenilor curajoşi Imagine simbol

„Din nou în ţara oamenilor curajoşi. La Kiev de Ziua Europei”, a scris Metsola pe contul ei de socializare de pe platforma X, unde a publicat şi un videoclip cu sosirea ei cu trenul în capitala Ucrainei unde a fost primită pe peron de şeful Radei Supreme (Parlamentul), Ruslan Stefanciuk, transmite agerpres.ro.

„Astăzi, Ucraina sărbătoreşte Ziua Europei. Ţara noastră îşi demonstrează zilnic angajamentul faţă de idealurile şi valorile democraţiei”, a scris Stefanciuk, care s-a declarat „încântat” să o primească pe Metsola şi a reamintit sprijinul constant pe care l-a primit Ucraina din partea Parlamentului European.

De anul trecut, Ucraina sărbătoreşte pe 9 mai Ziua Europei. Până atunci, la această dată era sărbătorită Ziua Victoriei împotriva nazismului, aşa cum o făcea Uniunea Sovietică şi cum Rusia continuă să facă.

În această schimbare de date menită să o îndepărteze de Rusia şi să o alinieze cu UE, Ucraina a mutat aniversarea victoriei asupra nazismului pe 8 mai, în aceeaşi zi în care este sărbătorită în UE.

Tandemul Mihai Chihaia – Oleg Tarnovschi a ocupat locul 3 la Cupa Mondială de la Szeged

Tandemul Mihai Chihaia – Oleg Tarnovschi s-a clasat pe locul 3 pe distanța 500 metri la prima etapă a Cupei Mondiale de la Szeged, Ungaria, care este și de calificare către Jocurile Olimpice de la Paris, anunță Comitetul Național Olimpic și Sportiv.

Ei au înregistrat rezultatul 1:40.05, fiind întrecuți de Alexey Korovashkov – Ivan Shtyl (Sportivi neutri individuali – 1:37.57) și Alexander Kitewski – Arsen Sliwinski (Polonia – 1:37.94).

Astăzi, Elena Glizan a obținut rezultatul 48.67 pe distanța 200 metri și va evolua mâine în semifinale.

Mai mulți climatologi din lume se aşteaptă ca încălzirea globală să depăşească ţinta de 1,5°C

Aproape 80% dintre respondenţi, toţi din cadrul Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), prevăd o încălzire globală de cel puţin 2,5 grade Celsius, în timp ce aproape jumătate dintre ei anticipează cel puţin 3 grade Celsius (5,4 F). Doar 6% dintre respondenţi consideră că va fi respectată limita de 1,5 grade Celsius (2,7 F) convenită la nivel internaţional.

Mulţi dintre oamenii de ştiinţă au în vedere un viitor „semidistopic”, cu foamete, conflicte şi migraţie în masă, provocate de valuri de căldură, incendii, inundaţii şi furtuni de o intensitate şi o frecvenţă cu mult peste cele care au lovit deja.

Numeroşi experţi au declarat că au rămas fără speranţă, furioşi şi speriaţi de eşecul guvernelor de a acţiona, în ciuda dovezilor ştiinţifice clare furnizate.

„Cred că ne îndreptăm spre o perturbare majoră a societăţii în următorii cinci ani”, a declarat Gretta Pecl, de la Universitatea din Tasmania.

„Autorităţile vor fi copleşite de evenimente extreme după evenimente extreme, producţia de alimente va fi perturbată. Nu aş putea simţi o mai mare disperare în privinţa viitorului”.

Fiecare fracțiune de grad evitată ar reduce suferința umană

Dar mulţi au spus că lupta pentru climă trebuie să continue, indiferent cât de mare ar fi creşterea temperaturii globale, deoarece fiecare fracţiune de grad evitată ar reduce suferinţa umană.

Peter Cox, de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, a declarat: „Schimbările climatice nu vor deveni brusc periculoase la 1,5 grade C – ele sunt deja periculoase. Şi nu va fi sfârşitul jocului dacă trecem de două grade C, ceea ce s-ar putea să se întâmple”.

The Guardian a contactat fiecare autor principal sau editor al rapoartelor IPCC din 2018. Aproape jumătate au răspuns, 380 din 843. Rapoartele IPCC sunt evaluările standard ale schimbărilor climatice, aprobate de toate guvernele şi realizate de experţi în ştiinţe fizice şi sociale. Rezultatele arată că mulţi dintre cel mai bine informaţi oameni de pe planetă se aşteaptă ca haosul climatic să se desfăşoare în următoarele decenii.

Criza climatică provoacă deja daune profunde vieţii şi mijloacelor de trai din întreaga lume, cu o încălzire globală de numai 1,2 grade C (2,16 F) în medie în ultimii patru ani. Jesse Keenan, de la Universitatea Tulane din SUA, a declarat: „Acesta este doar începutul: puneţi-vă centurile de siguranţă”.

Nathalie Hilmi, de la Centrul Ştiinţific din Monaco, care se aşteaptă la o creştere de 3 grade C, a fost de acord: „Nu putem rămâne sub 1,5 grade C”.

Experţii au declarat că pregătirile masive pentru a proteja oamenii de cele mai grave dezastre climatice care vor urma sunt acum esenţiale. Leticia Cotrim da Cunha, de la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro, a declarat: „Sunt extrem de îngrijorată de costurile în vieţi omeneşti”.