Normele europene privind Inteligența Artificială au intrat în vigoare. Restricțiile impuse în UE pentru tehnologia AI

Actul european privind inteligenţa artificială, prima normă de acest fel în lume, intră în vigoare joi, urmărind să reglementeze utilizarea acestei tehnologii în funcţie de riscul pe care îl prezintă pentru oameni şi în acelaşi timp să stimuleze industria europeană în faţa giganţilor precum China sau Statele Unite, consemnează agenţia EFE şi un comunicat al Comisiei Europene, citate de hotnews.ro.

Acest regulament european „va conduce la dezvoltarea unei inteligenţe artificiale în care europenii pot avea încredere şi va oferi sprijin IMM-urilor şi start-up-urilor europene pentru a aduce soluţii inovatoare de inteligenţă artificială pe piaţă”, a afirmat pe reţeaua de socializare X preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ce interzice strict Regulamentul UE

Regulamentul permite sau interzice utilizarea inteligenţei artificiale în funcţie de riscul pe care îl generează pentru oameni şi identifică sisteme cu risc ridicat care pot fi folosite doar dacă respectă drepturile fundamentale.

Mai exact, ea face distincţia între sistemele AI care prezintă un „risc inacceptabil” la adresa drepturilor fundamentale şi care vor fi interzise, sisteme cu „risc ridicat”, care nu vor fi interzise, dar vor fi supuse unor cerinţe stricte, sisteme cu riscuri de transparenţă, cum ar fi „chatbots”, şi sisteme de risc „minim”, care formează majoritatea sistemelor de IA şi nu vor fi supuse reglementărilor.

În virtutea acestei clasificări, legea interzice toate sistemele de categorizare biometrică după convingeri politice, religioase, filosofice sau după rasă şi orientare sexuală, precum şi pe cele care evaluează oamenii în funcţie de comportamentul şi caracteristicile lor personale şi cele capabile să manipuleze comportamentul uman.

Vor fi de asemenea interzise sistemele menite să extindă ori să creeze baze de date faciale prin captarea nediscriminatorie de date pe internet sau înregistrări audiovizuale, iar sistemele care pot recunoaşte emoţiile vor fi interzise la locurile de muncă şi în şcoli.

În general, actul normativ interzice supravegherea în masă în spaţiile publice, dar permite organelor de drept să utilizeze camere biometrice de identificare în anumite cazuri cu autorizaţie judiciară prealabilă, lucru care a fost unul dintre cele mai dificile puncte ale negocierilor dintre Parlamentul European şi Consiliul UE (statele membre) în stabilirea formei finale a regulamentului.

Utilizare restricționată în anumite situații

Astfel, aceste sisteme vor putea fi folosite pentru a preveni o ameninţare teroristă iminentă, pentru a localiza sau identifica o persoană care a comis infracţiuni de terorism, trafic de persoane, exploatare sexuală sau o infracţiune împotriva mediului, de exemplu, precum şi pentru a căuta victime ale acestor delicte.

De asemenea, regulamentul identifică sisteme cu risc ridicat care pot fi comercializate numai dacă dezvoltatorii lor garantează că respectă drepturile fundamentale, de pildă cele care pot influenţa rezultatul alegerilor sau cele utilizate de instituţiile financiare pentru a evalua solvabilitatea şi ratingul de credit al clienţilor.

Pe de altă parte, regulamentul stabileşte o serie de obligaţii pentru sistemele de inteligenţă artificială de uz general pe care se bazează programe precum ChatGPT, al companiei OpenAI, sau Bard, al companiei Google. Concret, aceste programe vor trebui să precizeze dacă un text, un cântec sau o fotografie au fost generate prin inteligenţă artificială şi să garanteze că datele folosite de sisteme respectă drepturile de autor.

Sancțiuni dure pentru nerespectarea regulilor

Companiile care nu se conformează prevederilor regulamentului riscă amenzi de până la 7% din cifra lor anuală de afaceri globală atunci când încălcările sunt legate de aplicaţii interzise, de până la 3% atunci când sunt legate de alte obligaţii şi de până la 1,5% din cifra de afaceri pentru furnizarea de informaţii incorecte.

Statele UE au termen până la 2 august 2025 să desemneze autoritatea care se va ocupa de aplicarea legislaţiei la nivel naţional, în timp ce la nivel european sarcina va reveni unui nou Birou AI din cadrul Comisiei Europene.

Cele mai multe prevederi ale regulamentului se vor aplica începând cu 2 august 2026, cu excepţia interzicerii sistemelor de risc inacceptabile, care va intra în vigoare în termen de şase luni, şi a regulilor pentru IA de uz general, care vor intra în vigoare într-un an.

Nouă complici, reținuți de poliție în cazul omorului de la Fălești

Ofițerii Direcției investigații „Nord”, Direcției investigații criminale a INI și a Secției urmărire penală a Inspectoratului de poliție Bălți, avînd suportul Direcției investigații analitice a INI și a Inspectoratului de poliție Fălești, cu suportul mascaților de la BPDS ”Fulger” și ai Inspectoratului de poliție Fălești, sub conducerea Procuraturii mun. Bălți, anunță reținerea autorului și a nouă complici în cazul omorului  tânărului  dispărut la Fălești  în noaptea de 21 septembrie curent, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

La 22 septembrie, Inspectoratul de poliție Fălești a fost sesizat despre dispariția unui tânăr,  locuitor al mun. Bălți care a plecat de acasă spre raionul Fălești și nu a mai revenit.

În urma investigațiilor efectuate de oamenii legii s-a stabilit că învinuiții   au atras victima, propunându-i să ia parte în diverse scheme infracționale cu scop de a obține mijloace bănești. În aceste condiții, în seara de 21 septembrie, în cadrul unei întâlniri în extravilanul satului Năvîrneț din raionul Fălești,  discuțiile cu victima au generat într-un conflict, iar tânărul a fost omorât.  Pentru a ascunde urmele infracțiunii, suspecții, în mod organizat, au ascuns cadavrul într-o fâșie forestieră din extravilanul satului Călinești, dar și mijlocul de transport cu toate bunurile acestuia.

În rezultatul acțiunilor procesuale, ofițerii de investigații cu suportul Direcției patrulare ”Nord” a INSP și a mascaților din BPDS ”Fulger”,  au reținut pentru 72 de ore zece suspecți cu vârstele cuprinse între 21 și 38 ani. Ulterior, la solicitarea Procuraturii mun. Bălți aceștia au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 11 din Bălți.

Autorul omorului de 26 de ani își recunoaște vina și cooperează cu ancheta. Declarațiile acestuia au ajutat la depistarea cadavrului, a armei de foc din care au fost efectuate împușcăturile, precum și a altor corpuri delicte, care vor ajuta la stabilirea altor împrejurări  pentru justa soluționare a cauzei.

Investigațiile continuă, timp în care suspecții  beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Platformă digitală pentru vârstnici, lansată în Moldova

Platforma pentru îmbătrânire activă și incluziune digitală a persoanelor în vârstă a fost lansată în Republica Moldova, pentru a reduce decalajul digital din societate și pentru a promova un stil de viață activ și sănătos printre vârstnici, transmite IPN.

Potrivit inițiatorilor platformei, durata medie de viață crește în Moldova, iar până în 2040 fiecare al treilea cetățean va avea peste 60 de ani, de aceea e necesară valorificarea potențialului persoanelor vârstnice și promovarea unei vieți active și sănătoase la orice vârstă, contribuind astfel la dezvoltarea și reziliența social-economică și demografică a țării.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale ține pasul digitalizării, a declarat ministrul Alexei Buzu la evenimentul de lansare a platformei. Demnitarul a accentuat că scopul acesteia este de a-i implica și instrui pe cât mai mulți vârstnici în procesele de digitalizare.

,,Ne dorim ca tranziția în lumea digitală să fie incluzivă, care să aducă beneficii pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă. Am identificat trei mari bariere: lipsa competențelor digitale, accesul limitat la trafic de date și echipamente, nu avem acces deplin la ele. Trebuie să le depășim prin inițiative concrete și eficiente”, a menționat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Proiectul este realizat în parteneriat cu UNFPA Moldova. „Digitalizarea țării este o realitate, iar noi trebuie să ne asigurăm că toți vârstnicii pot beneficia de oportunitățile oferite de lumea digitală, de la servicii bancare online până la acces la informații vitale despre sănătate”, a menționat la rândul său Reprezentanta UNFPA Moldova, Karina Nersesyan.

Ponderea persoanelor de peste 60 de ani crește continuu în Moldova, indică datele Biroului Național de Statistică. Potrivit BNS, la începutul acestui an erau înregistrate aproape 610 mii de persoane cu vârsta de peste 60 ani, ceea ce constituie 25,2% din totalul populației cu reședință obișnuită.

Caz șocant la Bălți: O femeie încerca să se arunce în fața mașinilor. A fost dusă la Spitalul de Psihiatrie

O femeie din Bălți, care avea un comportament agresiv, încerca să se arunce în fața automobilelor din trafic. Carabinierii au intervenit pentru a preveni un eventual accident sau traumatism, realitatea.md.

Totodată, a fost solicitată și o ambulanță.

„La scurt timp, femeia a fost preluată și transportată la Spitalul de Psihiatrie Bălți, pentru a primi îngrijiri medicale, iar ulterior s-a stabilit că aceasta era la evidența psihiatrului”, mai transmite carabineirii.

Intrare liberă la Beer Mania 2024 Festival: Beri artizanale cu arome unice și gusturi rafinate
Articolul anterior
La ce afecțiuni grave poate duce obezitatea? Poate influența negativ mai multe sisteme ale organismului
Articolul următor