O mare parte a oamenilor din Donbas nu sunt rusofili, ci nostalgici după URSS. „Rusia lui Putin pare un paradis pierdut”

Donbasul se află în acum centrul luptelor dintre Rusia și Ucraina. Aici e război de opt ani. Trupele lui Putin au cucerit constant noi teritorii. Folosesc artilerie grea, mii de tone de obuze, făcând ravagii sat după sat, lăsând moloz și moarte în urma lor.

Regiunea Lugansk este aproape complet ocupată și în mare măsură distrusă. În partea din Donețk controlată încă de Ucraina, apărătorii ucraineni se pregătesc acum pentru următorul atac.

Dar nu este clar pe cine se pot baza, dintre civilii rămași, scrie Der Spiegel care a făcut un reportaj în zonă. În ciuda tuturor crimelor comise de ruși, mulți oameni de aici se simt trădați de guvernul ucrainean.

Primarul Kramatorsk, Oleksandr Gonciarenko, în vârstă de 47 de ani, a studiat administrarea afacerilor la Berna. Apoi a petrecut două decenii ca director de vânzări la una dintre marile companii de inginerie mecanică din zonă. „Șaptezeci la sută din mărfurile produse aici au fost exportate”, spune el.

Când politicianul independent și-a preluat mandatul în urmă cu doi ani, și-a dorit să-l transforme într-un oraș industrial modern, care să iasă în evidență de celelalte comunități bolnave din zonă. Kramatorsk este încă dominat de ruinele industriale sovietice. „Am făcut renovări la grădinițe și școli și am creat 30 de terenuri de sport noi și trei parcuri noi”, spune el.

Edilul spune că în urmă cu opt ani pro-rușii reprezentau aproximativ 40 la sută din populația totală, dar acum estimează că aceasta este de 3 până la 5 la sută.

Chiar dacă obuzele rusești continuă să lovească orașul, o treime din cei 152.000 de locuitori ai săi au rămas, spune Gonciarenko. Printre cei care au rămas, sprijinul pentru Rusia este mai mare decât în ​​rândul celor care au fugit, spune el.

Autoritățile ucrainene le-au spus acum oamenilor să părăsească regiunea Donețk. Între 200.000 și 220.000 de civili încă locuiesc în zona neocupată, potrivit estimărilor. Un aviz de evacuare de la guvern avertiza că iarna care vine va înrăutăți lucrurile, în special pentru copii.

Nostalgici după URSS

Termenul „rusofil” nu e tocmai potrivit pentru o anumită parte a populației din regiune. E vorba mai degrabă de o „nostalgie sovietică”: când așteptările mari privind o viață mai bună în Ucraina independentă nu le-au fost împlinite, oamenii au început să „glorifice trecutul sovietic”. Or fix pe acest lucru a bătut monedă propaganda rusă. „Pentru unii, Rusia lui Putin pare un soi de paradis sovietic pierdut.”

Valentina Mikolaivna spune că „locul de origine nu a contat în Uniunea Sovietică”. Ea descrie protestele Euro Maidan de la Kiev drept o „lovitură de stat susținută de SUA”. Sub președintele rus, Viktor Ianukovici, spune ea, „cel puțin am avut stabilitate, iar pensia mea era mai mare”.

Președintele Volodimir Zelenski a promis multe lucruri care nu au fost îndeplinite, adaugă ea. — Mai ales că va aduce pacea. Ea spune că a avut și televiziune rusă înainte de război, dar canalele de peste graniță sunt blocate acum. Ea află din convorbiri telefonice cu rudele ei din Rusia ce gândesc oamenii acolo și ce se presupune că se întâmplă în Ucraina. „Nu cred că masacrul de la Bucea s-a întâmplat cu adevărat”, spune Mikolaivna.

Trebuie să fii atent cu termenul „pro-rus”, spune Nikolaus von Twickel de la Centrul pentru Modernitate Liberală, care făcut parte din misiunea de observare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Donețk după 2014. „Mulți oameni din Donbas sunt pro-sovietici”, spune el. În rândul tinerilor, nostalgia după Uniunea Sovietică este combinată cu dorința de a aparține unei superputeri vorbitoare de limbă rusă.

Bazinul Donețului a fost un magnet pentru imigranți – inclusiv ruși și ucraineni, dar și, de exemplu, greci – încă de la dezvoltarea industriei cărbunelui și oțelului în secolul al XIX-lea. „Rusa era limba lor comună”, spune Andrii Portnov, istoric ucrainean și profesor de istorie la Universitatea Viadrina din Frankfurt an der Oder, Germania.

„După destrămarea URSS, oamenii de acolo aveau așteptări deosebit de mari pentru o nouă viață în Ucraina. Când acestea nu s-au împlinit, au început să glorifice trecutul sovietic”, spune Portnov. În ultimii ani, propaganda de stat rusă s-a concentrat tocmai pe acest punct. „Pentru unii oameni, Rusia lui Putin pare un fel de paradis sovietic pierdut”, spune istoricul.

sursa

Republica Moldova și Italia au semnat un Memorandum în domeniul agriculturii

La Roma, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova și Ministerul Agriculturii, Suveranității Alimentare și Silviculturii al Republicii Italiene, de către miniștrii Vladimir Bolea și Francesco Lollobrigida.

Memorandumul are ca obiectiv principal promovarea cooperării economice, sociale și tehnologice între Republica Moldova și Italia în sectorul agricol și dezvoltarea rurală. Documentul prevede schimbul de cunoștințe și experiență în diverse aspecte ale agriculturii, inclusiv diversificarea produselor, digitalizarea și inovația, bunăstarea animalelor, sustenabilitatea mediului și gestionarea riscurilor.

Un element esențial al documentului este armonizarea legislației și politicilor agricole cu cele ale Uniunii Europene. Totodată, se urmărește dezvoltarea programelor comune de cercetare agricolă, schimbul de experiență în crearea și funcționarea cooperativelor agricole, precum și elaborarea unor programe comune de studii superioare în domeniul agrar.

Colaborarea dintre țările noastre va include și îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor agricole prin organizarea vizitelor de studiu, programelor de formare pentru funcționari și participarea la seminarii, ateliere și conferințe.

Memorandumul de Înțelegere rămâne valabil pentru o perioadă de zece ani, consolidând astfel angajamentul reciproc pentru dezvoltarea unui sector agricol modern și sustenabil.

Cineastul moldovean Oleg Condrea a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu de scurtmetraj dramatic la Cannes 7th Art Awards

Cineastul moldovean Oleg Condrea a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu de scurtmetraj dramatic la Cannes 7th Art Awards cu proiectul său „Tangled Tails”, a anunțat secretarul de stat în cadrul Ministerului Cluturii Andrei Chistol, într-o postare pe Facebook.

„Premiile Cannes 7th Art Awards sunt renumite pentru recunoașterea și celebrarea cinematografiei independente, oferind o platformă pentru cineaștii din întreaga lume, scrie tvrmoldova.md.

Mai mult, acest scenariu a obținut și alte peste 80 de premii în perioada decembrie – mai, la festivaluri importante din New York, Florence, Berlin, Paris sau Londra.

Oleg mai predă una din Profesiile Viitorului- animația. Iar participarea sa la workshop-ul Animation Worksheep a fost o piatră de temelie, oferindu-i ocazia să câștige o bursă la cel mai mare festival de animație din Europa, la Annecy.

Această realizare demonstrează că Moldova are toate șansele să se remarce pe scenele internaționale ale industriilor creative datorită oamenilor și a creațiilor acestora!”, a transmis oficialul Ministreului Culturii.

Oligarhul fugar Ilan Șor a primit cetățenia Federației Ruse

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a primit cetățenia Federației Ruse. Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a confirmat pentru „Teleradio-Moldova” că Șor a primit cetățenia Rusiei încă de la începutul acestui an.

Într-un interviu cu un blogger rus, Șor a spus că a obținut cetățenia rusească, fără a preciza când și nu a menționat dacă intenționează să renunțe la cea moldovenească. Oligarhul fugar are în prezent trei cetățenii – a Republicii Moldova, a Israelului și a Federației Ruse, deși poate deține doar două, conform legislației Republicii Moldova, a menționat Țentiu, potrivit sursei citate.

„Din informațiile operative, noi am cunoscut că Ilan Șor deține cetățenia Federației Ruse încă de la începutul anului, mai exact din ianuarie. Fiind anunțat în căutare internațională, cu această informație a fost completată baza de date. În Republica Moldova este aprobată legea cu privire la dubla cetățenie, adică cetățenii ar putea să dețină nu mai mult de două cetățenii. Constatăm acum că, de facto, Ilan Șor este cetățean a trei state”, a declarat Viorel Țentiu.

Șeful Interpol Moldova a precizat că, având în vedere că Șor a primit cetățenia Rusiei, este puțin probabil ca Moscova să decidă să-l extrădeze pe Șor în Republica Moldova.

„Având în vedere că este și cetățean al Federației Ruse, conform procedurilor internaționale, nici un stat nu-și extrădează propriii cetățeni. Faptul că el a părăsit statul Israel pe 25 februarie și de atunci nu a mai revenit devin niște acțiuni clare în acțiunile sale”, a mai declarat Viorel Țentiu.

„Nu este de mirare faptul că un om care a participat la furtul miliardului, destabilizează țara și a încălcat legea într-un hal fără de hal, continuă să o facă în așa manieră”, a declarat șeful Cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, pentru TRM.

Contactat pentru o reacție, șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu a declarat pentru sursa noastră că Ilan Șor nu a depus, până în prezent, nici-o cerere de renunțare la cetățeni.

Seceta care a lovit Europa în 2022, una istorică. Sate și orașe, amenințate cu dispariția. Ce măsuri cere CE
Articolul anterior
O familie din SUA trăiește de cinci luni într-un cort pentru că nu-și mai permite chiria. „Devine tot mai greu să fii sărac în țara asta”
Articolul următor