O moldoveancă, apreciată în Franța pentru talentul său culinar. Restaurantul pe care l-a deschis i-a cucerit pe experții de la Michelin

Datorită talentului său culinar, o femeie originară din Cahul a devenit cunoscută în toată Europa. Oxana Crețu aduce aromele copilăriei din Basarabia în bucătăria franceză de top. Aceasta este proprietara unui restaurant în orașul francez Bordeaux și recent a atras atenția inspectorilor Michelin.

O moldoveancă, proprietara unui restaurant dintr-un oraș francezPoză simbol

Oxana Crețu a fost inclusă în celebrul Ghid al gastronomiei. Aceasta a venit la Chișinău pentru câteva zile, pentru a împărtăși frumoasa ei experiență cu administratorii unui restaurant din oraș, transmite jurnal.md. 

Potrivit Oxanei, mâncarea este o artă, iar felul cum sunt aranjate bucatele este o arhitectură ce îmbină textura, gustul și aromele, neapărat locale, adică, cele care cresc în locul unde te-ai născut. 

Femeia gătește mai multe feluri de mâncare cu specific european, însă în fiecare rețetă strecoară ceva din secretele mamei sau ale bunicii din Cahul.

Oxana Crețu activează al șaselea an în industria alimentară, fiind proprietara unui restaurant în orașul Bordeaux. Femeia a studiat artele la o facultate din Franța, dar a ales să creeze nu pe pânză, ci în farfurie. Astfel, ea a reușit să-i cucerească pe experții de la Michelin. 

Inspectorii Michelin, cei care realizează rapoarte despre experiențele culinare și oferă stele, sunt întotdeauna anonimi. Din totalul restaurantelor cu stele Michelin, care sunt incluse în celebrul ghid, doar 6% sunt conduse de șefi bucătari femei.

Șeful spionajului militar ucrainean recomandă civililor să ocolească podul Kerci: „Forțele speciale ucrainene sunt deja în Crimeea”

Șeful Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), Kirilo Budanov , a spus că pe rușii îi așteaptă noi surprize în Crimeea și a recomandat ca civilii să nu folosească Podul Kerci ce leagă Peninsul Crimeea de Rusia, informează Zerkalo Nedeli, scrie Adevărul.ro.

Budanov a subliniat că, pentru o apărare și contraofensivă de succes, Forțele Armate trebuie să controleze apele Mării Negre și să fie prezente în peninsula Crimeea. Pentru a atinge acest obiectiv, Ucraina a distrus deja un sfert din navele flotei ruse, iar Federația Rusă a fost nevoită să-și redistribuie navele care au rămas pe coasta Caucazului, precum și să redistribuie aviația.

„Succesul nostru il datorăm locuitorilor din Crimeea ucraineană, care nu numai că și-au întărit rezistența față de ocupanți, dar au găsit ocazia de a monitoriza întreaga situație operațională din peninsulă și de a ne transmite aceste informații cât mai curând posibil. Am promis că forțele speciale ucrainene vor fi în Crimeea în 2023 și ne-am îndeplinit această promisiune. Noi surprize îi așteaptă pe inamici și nu aș recomanda populației civile să folosească așa-numitul pod „Crimeea”.

Anterior, șeful serviciilor secrete ucrainene (SBU), Vasil Maliuk, a spus că una dintre zonele de atenție ale departamentului anul viitor va fi Crimeea și Marea Neagră, iar forțele speciale ucrainene vor continua operațiunile acolo. Malyuk a mai adăugat că scopul Serviciului este să dea mai multe lovituri nu numai asupra teritoriilor ocupate temporar, ci și asupra Rusiei.

Ucraina a revendicat sâmbătă, când se împlinesc doi ani de la declanșarea invaziei ruse, un atac cu dronă asupra uneia dintre cele mai mari oțelării din Rusia, relatează AFP.

Autoritățile ruse au raportat la rândul lor un incendiu la oțelăria Novolipetsk (NLMK) din regiunea vestică Lipetsk. Imaginile difuzate de pe rețelele de socializare arată un incendiu de proporții.

Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au afirmat că uzina produce arme pentru forțele rusești desfășurate în Ucraina.

„Lovitura cu dronă asupra oțelăriei Novolipetsk a fost efectuată în comun de două servicii speciale ucrainene: SBU și GUR (serviciile de informații militare)”, a precizat SBU.

NLMK afirmă pe site-ul său că este „cel mai mare producător de oțel din Rusia”.

Anterior, armata rusă anunțase că a interceptat două drone deasupra regiunii Lipetsk, iar o alta deasupra regiunii Kursk, care se învecinează cu Ucraina.

Guvernatorul regiunii ruse Lipetsk, Igor Artamanov, a informat pe Telegram că a avut loc un „incendiu într-un atelier al NLMK”, el dând asigurări că focul a fost stins și făcând apel la populație „să nu cedeze panicii”.

Ucraina are dreptul de a lovi „ţinte militare ruseşti din afara Ucrainei”, în conformitate cu dreptul internaţional, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Comentariile recente sunt o premieră și arată o schimbare în retorica șefului Alianței Nord-Atlantice, de la începutul războiului, în urmă cu aproape doi ani, relatează Financial Times.

Jens Stoltenberg a recunoscut la începutul acestei săptămâni că utilizarea armelor furnizate de Occident pentru a lovi ţinte din Rusia a fost mult timp un punct de dispută între aliaţii Kievului, din cauza temerilor legate de escaladarea conflictului. „Este la latitudinea fiecărui aliat să decidă dacă există anumite avertismente cu privire la ceea ce livrează, iar diferiţi aliaţi au avut politici oarecum diferite în această privinţă”, a declarat Stoltenberg pentru Radio Europa Liberă într-un interviu publicat marţi. „Dar, în general, trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional. Iar conform dreptului internaţional, Ucraina are dreptul la autoapărare”, a adăugat Stoltenberg.

„Iar acest lucru include şi lovirea unor ţinte militare legitime, ţinte militare ruseşti, în afara Ucrainei. Acesta este dreptul internaţional şi, bineînţeles, Ucraina are dreptul să facă acest lucru, ca să se protejeze”, a explicat Stoltenberg.

Un oficial NATO a confirmat joi pentru Financial Times că Stoltenberg a declarat într-adevăr că Kievul are dreptul la autoapărare, inclusiv prin lovirea unor ţinte militare ruseşti legitime din afara Ucrainei. Comentariile reprezintă un pas înainte în retorica şefului NATO, care s-a referit anterior la drepturile Kievului în conformitate cu dreptul internaţional fără a menţiona în mod explicit atacurile asupra teritoriului rusesc, menţionează Financial Times.

„De asemenea, este important să recunoaştem de fapt că, deşi situaţia de pe câmpul de luptă este dificilă, nu ar trebui să supraestimăm Rusia şi să subestimăm Ucraina”, a declarat Stoltenberg reporterilor săptămâna trecută, menţionând că forţele ucrainene au reuşit să efectueze „lovituri în adâncime” în Crimeea ocupată de Rusia şi că au reuşit să scufunde unele dintre navele ruseşti din flota de la Marea Neagră.

Dezbaterea privind utilizarea armelor occidentale pentru a lovi Rusia este posibil să se intensifice în condiţiile în care unii aliaţi din NATO încep să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina. Avioanele fabricate în SUA, dacă sunt înarmate cu rachete cu rază lungă de acţiune, ar putea creşte semnificativ raza potenţială de acţiune a loviturilor Kievului pe teritoriul rusesc. În ultimele luni, Kievul a intensificat loviturile cu drone şi rachete cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte militare din interiorul Rusiei,

Dodon, după ce s-a văzut cu Patriarhul Kirill la Moscova: Trebuie să facem totul pentru a apăra Biserica Moldovenească

Întors recent de la Moscova, unde a discutat cu Patriarhul Kirill „despre sprijinul rusesc în raport cu suveranitatea și cultura țării noastre”, socialistul Igor Dodon face declarații împotriva Mitropoliei Basarabiei.

Dodon a anunțat într-o postare pe Facebook că a mers la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Calarașovca și i-a trasmis „felicitări și cuvinte de încurajare noului stareț al mănăstirii, călugăriței Apollinaria, din partea Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, Kirill”.

„În condițiile în care Biserica noastră este supusă unei presiuni serioase, și se fac eforturi pentru a o diviza și pentru a atrage slujitorii pe partea Mitropoliei Basarabiei, eu, precum și o covârșitoare majoritate a cetățenilor Republicii Moldova (mai mult de 63%, conform ultimelor sondaje) susținem menținerea și consolidarea Mitropoliei Moldovei. Credința ortodoxă este un pilon al statalității moldovenești, este ceea ce ne unește pe toți și ne face mai puternici. Trebuie să facem totul pentru a apăra Biserica noastră Moldovenească”, a comentat secretarul executiv al PSRM, conform Jurnal.md.

Precizăm că mai mulți preoți au trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei, din cadrul Patriarhiei Române.

Și asta după ce Mitropolia Moldovei a ales în continuare să se supună Patriarhiei de la Moscova, în contextul în care Patriarhul Kirill a binecuvântat armata rusă și războiul.

Premierul britanic Rishi Sunak cere confiscarea activelor ruseşti îngheţate, pentru a le redistribui apoi Ucrainei

Premierul britanic Rishi Sunak a cerut duminică ţărilor occidentale să fie „mai îndrăzneţe” şi să confişte activele ruseşti îngheţate pentru a le redistribui apoi Ucrainei, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Trebuie să fim mai îndrăzneţi în ceea ce priveşte confiscarea a sute de miliarde din activele ruseşti îngheţate”, a scris şeful guvernului britanic într-un articol publicat de Sunday Times, cu ocazia marcării a doi ani de la invazia rusă pe scară largă din Ucraina.

„Începem prin a lua miliardele din dobânda pe care aceste active le generează şi prin a le trimite Ucrainei”, a afirmat Rishi Sunak. „Apoi, în cadrul G7, trebuie să găsim modalităţi legale de a confisca activele în sine şi, de asemenea, de a trimite acele fonduri în Ucraina”, a adăugat el.

„Ce omagiu ar fi pentru lupta lui Aleksei Navalnîi de a trage la răspundere statul rus pentru acţiunile sale” a adăugat el, referitor la opozantul rus care a murit recent într-un penitenciar din regiunea arctică.

Într-un comunicat publicat sâmbătă la sfârşitul unei reuniuni prin videoconferinţă, liderii G7 au făcut apel la guvernele lor să continue să acţioneze „prin toate căile posibile prin care activele suverane ale Rusiei ar putea fi utilizate pentru a sprijini Ucraina, în conformitate cu sistemele noastre juridice şi cu dreptul internaţional”.

Ei au reafirmat că „activele suverane ruse în jurisdicţiile (lor) vor rămâne blocate până când Rusia va plăti pentru daunele cauzate Ucrainei”.

Pe 30 ianuarie, Uniunea Europeană – care a îngheţat 200 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale a Rusiei – a ajuns la un acord cu privire la prima etapă a unui plan care vizează alocarea veniturilor generate de activele ruseşti îngheţate pentru reconstrucţia Ucrainei.

Boris Gîlcă i-a adresat un mesaj emoționant soției sale țintuite la pat timp de 16 ani
Articolul anterior
Trupele ruse au un nou obiectiv: Vor începe al treilea val de atacuri pentru a captura vasta uzină de cocsificare din Avdiivka
Articolul următor