Oamenii din Rusia cu conturi de Instagram nu mai pot posta nimic. Accesul la rețeaua de socializare a fost restricționat

Conducerea de la Kremlin acuză rețeaua de socializare că a răspândit apeluri la violenţă împotriva ruşilor în legătură cu conflictul din Ucraina.

Rușii nu mai au acces nici la Instagram. Foto/Profimedia

„În urma solicitării biroului procurorului general, accesul la reţeaua de socializare Instagram (…) va fi restricţionat în Rusia”, a declarat într-un comunicat autoritatea de reglementare a telecomunicaţiilor din Rusia, Roskomnadzor, conform Realitatea.net.

Site-urile sau aplicaţiile cu acces limitat devin în general inaccesibile. Este deja cazul Facebook şi Twitter, care au fost vizate de această măsură de restricţie după începerea operaţiunii militare din Ucraina, pe 24 februarie.

Vineri, autorităţile ruse au anunţat că iniţiază acţiuni legale împotriva grupului Meta, care deţine Instagram, precum şi Facebook şi WhatsApp, acuzând-o că a răspândit ”apeluri la crime” împotriva ruşilor.

Meta a anunţat joi că va face excepţii de la politica sa privind incitarea la violenţă şi ură, fără ştergerea unor mesaje ostile armatei şi liderilor ruşi, pe fondul indignării internaţionale faţă de ofensiva Moscovei în Ucraina.

Instagram este extrem de popular în rândul tinerilor ruşi. Mai presus de toate, reţeaua a devenit, de asemenea, un instrument crucial de vânzări online pentru multe întreprinderi mici şi mijlocii din Rusia, precum şi pentru artişti şi artizani, care depind de vizibilitatea lor pe această platformă pentru a funcţiona.

Instagram este, de asemenea, una dintre reţelele de socializare cele mai folosite de opozanţii ruşi, precum Aleksei Navalnîi.

Rusia este una dintre cele mai restrictive ţări în ceea ce priveşte libertatea presei şi de expresie, iar situaţia s-a deteriorat şi mai mult în ultimele săptămâni, odată cu blocarea majorităţii mass-media independente.

IMPACT FORUM Cahul promovează inovația și sustenabilitatea în antreprenoriatul din Moldova

IMPACT FORUM, evenimentul anual dedicat antreprenoriatului sustenabil, a fost organizat pentru prima dată la Cahul. Pe 20 iunie, forumul a adus împreună peste 50 de participanți, printre care antreprenori și antreprenoare din Moldova interesați de domeniul afacerilor sustenabile, reprezentanți ai societății civile, ai autorităților publice locale, ai partenerilor de dezvoltare și organizațiilor de suport pentru afaceri, dar și persoane care doresc să inițieze o afacere socială, informează unica.md cu referire la un comunicat de presă al Moldovan Association of ICT Companies

IMPACT FORUM își propune să promoveze și să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în diverse regiuni ale țării, contribuind la impulsionarea creării de afaceri responsabile față de mediu și societate, stimularea inovației și a soluțiilor durabile, precum și atragerea de investiții și resurse în acest domeniu. Evenimentul a oferit o platformă excelentă pentru stabilirea comunicării și conexiunile între persoanele interesate de antreprenoriatul sustenabil.

Forumul a subliniat importanța antreprenoriatului social, verde și de impact, promovând modele de afaceri care aduc beneficii atât mediului înconjurător, cât și comunităților locale. Printre inițiativele prezentate au fost Recycline, care promovează reciclarea și gestionarea sustenabilă a deșeurilor, Verdego, dedicat agriculturii ecologice și protejării mediului, Vibe Academy, un program educațional care sprijină dezvoltarea competențelor digitale și Clusterul VIA Cahul, ce urmărește dezvoltarea economică regională prin stimularea inovației și a colaborării între afaceri.

Sartupul Recycline ste un exemplu notabil de afacere care își propune să producă impact. Această inițiativă colectează și procesează plastic de tip 2 și 5, cunoscute pentru proprietățile lor chimice și temperaturile diferite de topire. Echipa Recycline utilizează echipamente și tehnologii speciale pentru a produce plăci din plasticul colectat, din care ulterior creează bijuterii, obiecte de decor și articole de mobilier. În cei doi ani de la lansare, Recycline a procesat aproximativ două tone de deșeuri din plastic.

„De la începutul activității noastre încercăm să implicăm și să colaborăm cu afacerile locale. În primul rând – cei care sunt în apropierea noastră și ulterior încercăm să ne extindem. Dar foarte mulți oameni vin primii cu inițiativa, spunând „Eu colectez plastic, fiindcă mă doare inima. Unde pot să îl duc?” Și atunci vin la noi” a împărtășit Oana-Marina Păun despre modul în care conlucrează cu alte afaceri și persoane din comunitate. „Am câștigat un grant de la ODA care ne-a permis să cumpărăm utilaje mai performate cu care putem crea obiecte de o calitate mai înaltă, dar și într-o cantitate mai mare” a precizat reprezentanta Recycline, referindu-se la importanța sprijinului financiar din partea donatorilor sau organizațiilor de suport pentru afaceri.

„Antreprenoriatul social se pare că a fost creat pentru mine. Anterior credeam lansarea unei afaceri presupune multă îndrăzneală, ceea ce nu e despre mine. Dar antreprenoriatul social este despre a face ceva cu impact și a obține și venit în același timp” a menționat Maria Păsat, fondatoare Vibe Academy, care și-a deschis prima filială din cele 7 chiar în Cahul. Centrul educațional Vibe Academy își îndreaptă eforturile spre dezvoltarea unei generații a viitorului, competentă pe piața muncii, oferind programe educaționale actuale, inclusiv în domeniul IT, robotică. 

În cadrul evenimentului, s-a discutat și despre importanța și impactul programelor de responsabilitate socială corporativă, subliniind rolul esențial al acestora în dezvoltarea sustenabilă a comunităților și în consolidarea reputației și a valorilor etice ale companiilor.

„În 24 de ani pe piață, compania Moldcell reinvestește constant profitul în îmbunătățirea rețelei și a serviciilor sale, în dezvoltarea programelor de responsabilitate social-corporativă, care sunt implementate prin Fundația Moldcell. Astfel, suntem siguri că tehnologiile pot servi omenirii, iar activitatea noastră ne definește ca o afacere cu chip uman. Pentru noi este foarte important să oferim înapoi comunității din care facem parte.” afirmă Tatiana Secrii, coordonatoare proiecte, Fundația Moldcell.

Participanții au aflat despre diverse oportunități de finanțare, inclusiv programe de susținere a inovației în agricultură (AIPA), granturi pentru afaceri sociale (Fundația Est-Europeană), credite preferențiale pentru afaceri ecologice (maib, ProCredit Bank) și investiții prin Fondul de Impact, care urmează să fie lansat în perioada următoare.

IMPACT FORUM Cahul a fost organizat de HUB-ul Antreprenorilor Sociali (AO EcoVisio) în parteneriat cu Fundația Inotek, în cadrul proiectului „Collaborate for Impact”, implementat de Impact Europe și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic. Proiectul este reprezentat de AO EcoVisio în Republica Moldova și este finanțat de Uniunea Europeană.

„Ceea ce fac acum afacerile cu impact social și verde trebuie să devină o normalitate în contextul integrării în Uniunea Europeană, atunci când aceste prevederi de grijă față de mediu și oameni vor deveni o cerință obligatorie” a menționat Vladimir Ternavschi, director executiv AO EcoVisio. „Orice schimbare necesită mai multă energie pentru a introduce un obicei sau comportament nou. Iar problemele sociale se rezolvă prin acțiune comună. Și afacerile sociale, afacerile cu impact sunt primele întreprinderi care ne inspiră spre această schimbare și arată că este posibil” a precizat reprezentantul AO EcoVisio. 

„Inotek este partenerul de încredere care aduce mai aproape de antreprenorii din regiune – inovațiile, oportunitățile de dezvoltare, noile tendințe de dezvoltare a afacerilor. Prin intermediul parteneriatului cu Ecovisio, Inotek își stabilește scopul de a sprijini acțiunile ecosustenabile, precum și antreprenoriatul social”  Rodica Negru, reprezentantă Inotek.

În cadrul forumului, s-au desfășurat diverse sesiuni de prezentări și discuții panel, unde participanții au avut ocazia să învețe din experiențele altora, să împărtășească propriile idei și să exploreze noi modalități de a colabora. De asemenea, evenimentul a facilitat networking-ul și formarea de noi parteneriate, contribuind astfel la crearea unui ecosistem favorabil pentru dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în Moldova.

Doi tineri din Capitală, unul minor, reținuți pentru escrocherie, sub pretextul investițiilor pe piața financiară pe o platformă online

Ofițerii Direcției de Poliție a mun. Chișinău în comun cu colegii Inspectoratului de poliție Centru au documentat, pe parcursul a două luni, acțiunile ilegale a doi indivizi din mun. Chișinău, suspectați de escrocherie, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

Astfel, un tânăr de 22 de ani împreună cu un adolescent de 17 ani, având ca scop dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul investițiilor pe piața financiară pe o platformă online au obținut de la un bărbat de 40 de ani din capitală bani în sumă de 2 660 000 de lei.

Victima le-a transmis bănuiților banii în mai multe tranșe.

În rezultatul măsurilor speciale de investigație și a acțiunilor de urmărire penală întreprinse cei doi suspecți au fost reținuți în momentul primirii banilor.

Unul dintre bănuiți a fost plasat în arest pentru 30 de zile, iar minorul este cercetat în stare de libertate.

Dacă vinovația acestora va fi demonstrată, tinerii riscă închisoare de la 8 la 15 ani.

Astăzi este Ziua Universală a Iei

Anual, la data de 24 iunie, începând din anul 2013, este sărbătorită Ziua Universală a Iei. La Chișinău sărbătoarea este marcată prin mai multe acțiuni, dar și o expoziție cu cămăși tradiționale la Universitatea Tehnică din Moldova, informează unica.md.

”Cămașa cu altiță este un simbol al identității noastre culturale. Când o purtăm, ne aducem aminte de strămoșii noștri și de valorile pe care le-au transmis. Este o modalitate prin care onorăm trecutul și ne arătăm mândria pentru cultura și obiceiurile noastre.

Angajații MAE poartă cu mândrie și bucurie cămașa cu altiță, fie că sunt Acasă sau în misiunea diplomatică, fie că o aleg într-un eveniment special sau într-o zi obișnuită, aducem un omagiu meșterilor populari, astfel contribuim la păstrarea și promovarea tradițiilor naționale.

Decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității a fost adoptată pe 1 decembrie 2022, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.”, scrie Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă.

SUA vor interzice importurile de alcool și fructe de mare din Rusia
Articolul anterior
Uniunea Europeană anunţă al patrulea val de sancţiuni împotriva Rusiei
Articolul următor