Prim-ministrul britanic Boris Johnson s-a întors dintr-o vizită fulger din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, în încercarea de a convinge monarhiile petroliere din Golf să pompeze mai mult țiței ca să compenseze golul din aprovizionare lăsat de embargoul impus de Statele Unite și renunțarea de către Regatul Unit la importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul anului.
Prețul petrolului a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii opt ani, aproape 140 de dolari un baril, căzând apoi până în jur de 100 de dolari, dar impactul la pompele de benzină din întreaga lume a fost imediat cu creșteri de prețuri usturătoare, mai ales comparate cu nivelurile scăzute de la începutul pandemiei de coronavirus din 2020 – scrie cotidianul.md care citează g4media.ro.
Arabia Saudită: Mohammed Bin Salman – poziție de forță
Premierul Johnson s-a întors cu mâna mai degrabă goală din Arabia Saudită, unde rugămințile sale adresate liderului de facto al țării, prințul moștenitor Mohammed Bin Salman, au rămas fără răspuns.
Mai mult, Arabia Saudită a anunțat chiar în timpul vizitei executarea a trei condamnați la moarte după cele 81 de execuții – record absolut în monarhia saudită pentru o singură zi – ale unor militanți islamiști opuși regimului de la Riad.
Vizita premierului Johnson a stârnit critici interne, atât din rândul opoziției Laburiste cât și din rândurile propriului Partid Conservator. Liderul opoziției Laburiste, Sir Keir Starmer, a spus că este de acord cu încercarea de a limita creșterea prețului petrolului, dar nu este de acord să boicotezi un dictator ca Vladimir Putin și după aceea să te duci la un altul cu căciula în mână.
Mohammed Bin Salman a respins și un apel din partea Statelor Unite de a mări producția de petrol, regatul saudit având o capacitate de rezervă de două milioane de barili pe zi (Emiratele Arabe Unite au o capacitate suplimentară de un milion de barili pe zi), Rusia având la ora actuală o producție de cinci milioane de barili pe zi.
Prințul moștenitor saudit are relații foarte proaste cu președintele Joe Biden, fiind urmărit în justiția americană, acuzat de uciderea disidentului Jamal Kashoggi, care a fost asasinat de serviciile secrete saudite în consulatul țării de la Istanbul în 2018.
Iran: acord nuclear iminent?
În mod aparent paradoxal, Occidentul pare să aibă mai mult cu o altă dictatură petrolieră, Iranul șiit. Regimul de la Teheran a eliberat miercuri doi cetățeni britanici-iranieni, Nazanin Zaghari-Radcliffe și Anousheh Ashouri, ținuți ostatici de peste cinci ani în contul unei datorii de 400 de milioane de lire sterline veche de peste 40 de ani pe care guvernul de la Londra a acceptat în sfârșit să o plătească.
Mai mult, relatări de presă vorbesc despre un acord nuclear iminent cu Iranul, care să ducă la ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului, ceea ce va permite dezghețarea activelor iraniene în Occident estimate la 75 de miliarde de lire sterline și mărirea exporturilor de petrol care ar aduce un venit anual de 40 de miliarde de lire.
Dar dacă Arabia Saudită are un regim “prietenos” față de Occident, Iranul este un dușman declarat, sponsor al unor organizații teroriste în Irak, Siria, Liban și Yemen și implicat în atacuri teroriste împotriva intereselor occidentale, cel mai recent săptămâna trecută la Irbil, în Kurdistanul irakian.
Israelul, care este ținta declarată a Iranului, a avertizat în repetate rânduri împotriva ridicării sancțiunilor împotriva Teheranului, care includ declararea de către Statelor Unite drept organizație teroristă a Gărzilor Revoluționare, bănuită a fi în spatele grupurilor teroriste care lansează atacuri teroriste în Orientul Apropiat, Mijlociu, dar și în Occident.
Venezuela: Maduro devine frecventabil?
În sfârșit, un alt regim dictatorial dintr-un stat mare producător de petrol curtat de Occident este Venezuela. Aici avansurile au fost făcute de Statele Unite, dar divulgarea misiunii secrete a administrației a dus la o reacție vehementă la Washington.
Senatorul Republican Marco Rubio a spus că președintele Biden încearcă să înlocuiască petrolul provenit de la un dictator criminal, Putin, cu cel provenit de la un alt dictator criminal, Nicolas Maduro.
În plus, Statele Unite nici nu-l recunosc pe Maduro ca președinte, pe al cărui cap au pus o recompensă de 15 milioane dolari ca narco-traficant inculpat de justiția americană.
Venezuela este un aliat al Rusiei în America Latină, dar la recentul vot din Adunarea Generală ONU care a condamnat Rusia pentru agresiunea din Ucraina, reprezentantul lui Maduro nu a participat la vot, unde doar Belarus, Siria, Coreea de Nord, Eritrea au votat împotrivă.
În ceea ce privește capacitatea Venezuelei de a compensa golul lăsat de Rusia în piața petrolului există mari dubii. Deși are rezerve uriașe de țiței, Venezuela nu este capabilă să pompeze mai mult de 570 de mii de barili în medie pe zi, față de un milion, producția record din 2019, din cauza degradării infrastructurii petroliere, privată de investiții în ultimii ani.
Ca și Iran, Venezuela are active blocate în Statele Unite din cauza sancțiunilor impuse de Washington. Dar ca și în cazul Iranului, expedientele politice pe termen scurt s-ar putea dovedi mai puternice decât preocuparea pentru respectarea drepturilor omului sau chiar interesul strategic pe termen lung al Occidentului.
